Marius Cruceru

Simt nevoia de a spune ceva pe aceasta temă si mă folosesc de spaţiul virtual gestionat de fr. Marius caruia îi mulţumesc pe aceasta cale.
1. Trebuie făcută distincţie între „a accepta” şi „a accesa” fonduri de la stat pentru spaţiul funcţional baptist (exceptând salarii). Una este să accepţi şi alta este să ceri. Bine este să nu accepţi şi rău este să ceri. Documentul rezultat în urma votului din Consiliu vorbeşte de „accesare” (textual : „pot accesa”)
2. Problema nu se rezumă doar la aspecte politice sau economice. In fapt, o economie secătuită de consumismul bugetar, nici nu va putea răspunde celor ce se bucură că de acum pot „accesa” fonduri. Si principiul proporţionalităţii ne va dovedi că sumele „accesate” vor fi de nimic. În schimb, la capitolul verticalitate şi mărturie în societate marcăm o pierdere.

3. Se dovedeşte acum, că după 20 de ani de la revolutie, noi am uitat bună parte din istoria noastră antedecembristă. Sau mai bine zis morala ei. Problema noastră atunci a fost legată de faptul că noi incomodam autoritatea statală fiindcă am refuzat să acceptăm ideologia pe care se baza. Ca entitate, noi eram „altceva” şi prin asta subminam „unitatea de monolit” a naţiunii socialiste. Prima mea problemă pe care am avut-o la angajare, în 1982, a fost că de ce eu sunt „altfel”? Se ştie că celor care au trădat atunci li s-a servit momeala că sunt chemaţi să stea aproape de stat, de popor, şi trebuie să contribuie la interesul comun. Această „apropiere” de organele statului le-a fost fatală, căci li s-a frânt verticalitatea. Să ne apropiem noi acum de bună voie de stat şi să considerăm că vom câştiga din asta?

4. Din discuţii şi diverse întâlniri am constatat că pastorii tineri, care au intrat în lucrare după 89, sunt neaşteptat de deschişi la o colaborare cu statul pe diferite paliere de interes. Ei sunt tributari unei istorii baptiste netrăite şi nedesluşite mai ales în punctele de convergenţa a slujitorilor bisericii cu statul. Institutele în care se pregătesc ar trebui să aibe în vedere nu numai prezentarea istoriei supravieţuirii noastre în comunism ci şi istoria compromisurilor noastre atunci cînd s-a muşcat din momeala întinsă abil de un stat care nu ne-a iubit atunci şi care, nu văd din ce pricini, ne-ar iubi acum.

5. Nici eu şi nici colegii mei din Comunitatea Caras Severin nu am votat ceea ce s-a votat de cei mai mulţi. Odată votul exprimat în forma cunoscută, ar trebui să dovedim precauţie extremă când e vorba să întindem mâna statului. Să nu ne trezim în situaţia lui Ghehazi care odată cu banii lui Naaman a luat şi lepra lui. Condiţia noastră de „oi în mijlocul lupilor” nu s-a schimbat, chiar dacă părul lupilor se mai schimbă. Ce bine că Dumnezeu rămâne neschimbat în dragostea Lui faţă de noi.

 

Consiliul Uniunii a decis în şedinţa de la Comăneşti din 27 Octombrie 2009 că bisericile baptiste pot accesa fonduri din partea Statului pentru proiecte legate de implicarea bisericii în societate (activităţi sociale, educaţionale, etc) precum şi pentru construirea şi repararea clădirilor şi anexelor acestora care sunt proprietatea bisericilor şi a Cultului.

Datorită faptului că în ultimii ani, mai multe biserici din ţară au primit şi altele au solicitat fonduri din partea Guvernului, Secretariatul de Stat pentru Culte a solicitat Uniunii Baptiste o clarificare cu privire la interpretarea modului în care este înţeles de către bisericile baptiste din România articolul din Statutul Cultului care afirmă că: „Autonomia Cultului Creştin Baptist, în sensul Constituţiei României, se manifestă şi prin faptul că acesta, din motive doctrinare, nu acceptă subvenţii financiare din partea statului pentru activitatea cultică şi pentru funcţionarea sa”. Conducerea Uniunii a solicitat ca această problemă să fie discutată la nivelul comunităţilor în vederea unei decizii comune. Majoritatea comunităţilor regionale au avut această discuţie şi multe comunităţi dintre acestea au trimis poziţia lor în scris.

În urma unei discuţii ample, Consiliul Uniunii a votat că interpretarea data articolului de statut este în sensul că:

I. Bisericile membre ale Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România pot accesa fonduri din partea Statului pentru: proiecte legate de implicarea bisericii în societate (activităţi sociale, educaţionale, etc) precum şi pentru construirea şi repararea clădirilor şi anexelor acestora care sunt proprietatea bisericilor şi a Cultului.

II. Bisericile creștine baptiste din România nu primesc fonduri din partea Statului pentru susținerea salariilor pastorilor. Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România sau comunitățile teritoriale nu au solicitat și nu vor solicita fonduri din partea Statului pentru salariile angajaților.

 

Sursa