Între Scriptură și ziar(e) cu Daniel Lar – ”Ce ar trebui să facă și să nu facă un creștin când pășește în jungla internetului?”

Publicat în Între Scriptură și ziar | Lasă un comentariu

Scrisoarea Sf. Atanasie câtre Marcelin – Despre beneficiile unice ale Psalmilor

Fericitul David cântând astfel pentru Saul a fost plăcut Domnului și îndepărta de la Saul necazul și nebunia, făcând să revină liniștea în sufletul său. De asemenea și preoții, prin cântarea Psalmilor, invitau sufletele popoarelor la pace și la armonie cu cei ce alcătuiesc coruri în ceruri. Lectura cântată a Psalmilor nu este o grabă eufonică, ci semnul armoniei gândurilor sufletului și simbolul spiritului în stadiul de liniște și de pace. A-L lăuda pe Domnul cu cimbale plăcut sunătoare, citara și instrumentul cu zece coarde era de asemenea simbolul și indiciul dispoziției obișnuite a membrelor trupului, care sunt ca niște corzi, și a gândurilor sufletului, care sunt ca niște cimbale, și deoarece totul primește mișcare și viață la semnul Duhului, pentru ca, după cum este scris, omul să trăiască în Duh și să facă să moară faptele trupului în el (Rm 8,13). Cel ce cântă astfel dă ritm propriului său suflet și îl conduce, pentru a spune așa, de la disonanță la acord, astfel încât, întărit în condiția sa firească, să nu mai aibă nici o teamă, ci dimpotrivă să afle liniște și să dorească și mai mult bunurile viitoare. Fiind bine dispus de melodia cuvintelor, sufletul uită patimile și privește cu bucurie spre gândurile lui Christos (I Cor 2,16), meditând la ce-i mai bun.”

Psalmii Cântați

Unul din cele mai cunoscute documente din primele veacuri ale creștinismului este această scrisoare din partea Sfântului Atanasie cel Mare, episcop de Alexandria, către Marcelin, un diacon, scrisă în aproximativ 366 d.Hr., scrisoare prin care îl încurajează să cânte și să se roage Psalmii, prezentându-i beneficiile lor unice. Această scrisoare reprezintă unul din cele mai frumoase elogii aduse la adresa cărții Psalmilor.

Textul integral în limba română (format PDF) îl găsiți în linkul de mai jos. Și pentru că sunt interesat în mod special de cântul Psalmilor, pe lângă textul integral al scrisorii am selectat acele paragrafe în care Atanasie vorbește despre beneficiile cântului Psalmilor, pe care le puteți citi direct mai jos:

„Este necesar să cunoaștem și motivul pentru care aceste cuvinte sunt cântate cu melodii și cântări. Unii mai simpli dintre noi, chiar dacă admit că aceste cuvinte sunt de inspirație divină, cred că noi cântăm Psalmii doar…

Vezi articolul original 767 de cuvinte mai mult

Publicat în Articole | Lasă un comentariu

Stabat Mater – una dintre cele mai frumoase bucăți pe care le-am ascultat

Acum, cînd prietenii noștri din Vest sînt în Vinerea Mare, să ascultăm un ”Stabat Mater” cîntat în stilul vremii și cu instrumentele vremii.

Mulțumiri profesorului Șerban Marcu pentru această sugestie.

Publicat în Lauta, Muzica | Lasă un comentariu

Reflectare după 10 ani la articolul „Ce pot cânta creștinii atunci când se simt mizerabili?”

”Biserica care folosește Psalmii ca o dietă regulată a închinării ei își înzestrează oamenii cu resursele necesare pentru a trăi cu adevărat în valea plângerii, dar biserica care nu face acest lucru își privează membrii de la o comoară adevărată, în schimbul la ce? La relevanță? Nu exista nimic mai relevant în acest univers decât pregatirea oamenilor pentru suferință și moarte. În biserica mea am oameni care duc vieți foarte grele, vieți care nu se vor îmbunătăți cu trecerea timpului. Ce să le spun acestora? Nu pot să le spun decât că suferința va bate la ușa tuturor, dar există o înviere; Uitați-vă la felul în care acele strigăte de lamentare din Psalmi, foarte reale și prezente în această viață, sunt totuși înăbușite de o speranță tangibilă și viitoare, și lăsați-vă încurajați de această promisiune. După cum spune psalmistul: seara vine plânsul, și într-adevăr este extrem de dureros acest plâns, dar dimineața vine veselia (Psalmul 30:5).”

Articol folosit cu permisiune.

Psalmii Cântați

Dintre toate lucrările pe care le-am scris vreodată, micul meu articol, intitulat “Ce pot cânta creștinii atunci când se simt mizerabili?” mi-a adus o mulțime de surprize încântătoare în ultimii ani. Am scris acel articol în 45 de minute într-o după-amiază, fiind înfuriat pe un comentariu superficial pe care îl auzisem despre subiectul închinării. Și iată că acel articol mic care nu a necesitat multă energie sau timp, a strâns mai multe răspunsuri pozitive și o corespondență emoționantă decât oricare altă scriere de-a mea, fie cărți, fie articole etc. Conținutul său a rezonat cu creștinii din întregul spectru denominațional, oameni din diferite biserici care au un lucru în comun: înțelegerea că viața are o dimensiune tristă, melancolică și dureroasă, dar care este foarte des ignorată sau chiar negată în bisericile noastre.

Acel articol a avut menirea să sublinieze deficitul major din închinarea creștină, un deficit care este evident atât în…

Vezi articolul original 1.338 de cuvinte mai mult

Publicat în Articole | 3 comentarii

Între Scriptură și ziar(e) – Psihoterapeut Bogdan Prejban – ”Ce facem când avem probleme sufletești? Ne autotratăm?”

Publicat în Între Scriptură și ziar | Lasă un comentariu

Între Scriptură și ziar(e) – Dr. Ciprian Sturz ”Ce se întâmplă cu plămânii în Covid?”

Publicat în Între Scriptură și ziar | Lasă un comentariu

”Pildele Împărăției” – Consonantis Junior

Iată un proiect care merită promovat și achiziționat!

Cei de la Consonantis, alături de cîțiva dintre colegii noștri de la Universitatea Emanuel din Oradea (Alina și Emanuel Bălăceanu, Miriam Mihalache – chitară), au pornit în urmă cu ceva timp un proiect de educație muzicală a copiilor și nu numai.

Ceea ce a fost un vis a căpătat formă și s-a lansat chiar în această perioadă grea de pandemie, cînd este foarte greu să aduni atîtea persoane împreună.

Sub coordonarea lui Silviu Bratu, Monica Turtoi și Alina Bălăceanu a rezultat un Cd, Pildele Împărăției, pe care l-am primit cadou ieri pentru Noah, CD care ne-a surprins prin calitatea audio (Flavius Ibănișteanu), prin profesionalismul interpretării instrumentale (Pian – Alina Bălăceanu, Vioara 1 – Ana Meseșan, Viora 2 – Anca Ciupe, Viola – Rahela Lazurca, Violoncel – Daniel Demian, Flaut – Lorena Anistoroaei, Clarinet – Daniel Berenghea, Fagot – Cristian Avram) și vocale (peste 60 de voci de copii de coordonat), creativitatea aranjamentelor (Silviu Bratu, Monica Turtoi, Dor Niculescu, Oni Rodilă, Emanuel Bălăceanu și alții).

De ieri merge continuu în casă. Vă recomand să ÎL CUMPĂRAȚI de AICI, pentru a susține activitatea acestor artiști.

Avantajul CD-ului fizic este micul carnețel cu toate versurile, după care copiii pot învăța versurile în timp ce îngînă melodia.

Iată o degustare:

Continuă lectura

Publicat în Anunturi, Muzica, Recenzii-critică, Reclama, Scoala de muzica | 1 comentariu

Între Scriptură si ziar(e) – Vlad Crîznic – „Lecții din viața și moartea lui Ravi: o notă personală”

Publicat în Între Scriptură și ziar | 5 comentarii

”Cu rezervorul gol” – prezentare Dorin Mureșan

Publicat în Articole | Lasă un comentariu

”Capitalismul și Creștinismul” cu Marian Ruben – Edictum Dei

Marian Ruben, fondator și CEO Utilben, despre originile, viziunea, beneficiile și totodată pericolele capitalismului.

sursa Edictum Dei

Publicat în guest post | 1 comentariu

Psalmii cîntați – Eugen Tamas

Iată un proiect care merită toată atenția.

În adolescență am început să cînt psalmii.

Am considerat că este mai bine să avem versuri sigure, chiar dacă muzica ar putea fi proastă. Astfel am luat Psalmii din traducerea Cornilescu, fără a interveni în text și am cîntat vreo 25 de psalmi din cei 150.

Continuă lectura

Publicat în Muzica, Psaltire pentru blogoslavnici, Re-psalmodieri | Lasă un comentariu

Între Scriptură și ziar(e) – ”Ne vaccinăm sau nu?” cu Dr. Mihaela Sabou, medic specialist infecționist

Publicat în Între Scriptură și ziar | 18 comentarii

Între Scriptură și ziar(e) – ”Corul … în și după pandemie” cu dirijor Ken Tucker

Publicat în Între Scriptură și ziar | 2 comentarii

Între Scriptură și ziar(e) – Biserica după … pandemie cu pastor dr. Ghiță Mocan

Publicat în Între Scriptură și ziar | 1 comentariu

Între Scriptură și ziar(e) – ”Implicații socio-politice ale pandemiei în România” cu dr. Laurențiu Petrila

Publicat în Între Scriptură și ziar | Lasă un comentariu

Între Scriptură și ziar(e) – ”Mai construim case după pandemie?” cu Mitraș Dudaș

Publicat în Între Scriptură și ziar | Lasă un comentariu

50

Scriu destul de ușor, dar acest text a fost unul dintre cele mai greu de scris. M-am chinuit!

Astăzi am împlinit 50 de ani. Gata, de această dată tinerețea s-a dus cu adevărat. Am așteptat criza de la mijlocul vieții, dar la mine trenul ăsta nu s-a mai oprit în gară. L-am pierdut. Sau poate voi fi trecut pe acolo și nu mai știu eu. Probabil, pe la 36 de ani, odată cu fibrilația atrială paroxistică, atunci va fi fost.

În urmă cu 10 ani scriam ASTA. În urmă cu 5 ani ASTA.

Tocmai am citit textul (mult prea plin de har și de îngăduință nemeritată) scris de nepotul meu și asta mi-a dat ghes să îi dau pe față gîndurile de acum. Altfel probabil nu aș mai scris nimic.

50 de ani. Au trecut ca un vis. Dacă mîine aș muri, am avut o viață plină și sînt mulțumit de tot. Am trăit mai mult decît tatăl meu (46 de ani) și fratele meu Valentin (47 de ani). Nu am nimic să Îi reproșez lui Dumnezeu. M-a alintat, mi-a dat mai mult decît aș fi visat vreodată și mi-a îndesat mai mult decît mi s-ar fi cuvenit. Nu aș întoarce timpul înapoi cu niciun chip. Nu vreau să retrăiesc tinerețea, nu vreau să reiau copilăria. Nu joc jocul acela cu mașina timpului. Poate totuși … m-aș întoarce în timp să corectez cîteva decizii proaste, mai ales în dreptul copiilor. Aș petrece mai mult timp cu ei, i-aș îmbrățișa mai mult, i-aș alinta mai mult, i-aș certa mai puțin, aș fi mai calm, mai puțin pe drumuri, mai puțin ”în acțiune”, mai puțin în față, mai puțin în public și m-aș feri de acele ispitiri care m-au luat de lîngă familie prea mult timp

… În rest… niciun regret. M-aș însura tot cu Natalia, aș face aceeași meserie, aș locui în aceleași orașe (Iași, București, Oradea) …

Vine Toamna. Presbiteriatul. Pregătirea pentru plecare. Nu la întîmplare preoții ieșeau din slujbă la 50 de ani. De aproape un an simt dureri noi, nuanțe noi ale acelorași dureri, suferințe mai vechi, dar cu intensități noi, simt organe, pe care le-am ignorat pînă acum. Dar ce mare bucurie să te miști, să trăiești! Parcă, acestea fiind date, simt o mai mare bucurie, mai mult entuziasm că pot relua viața în fiecare dimineață dezamorțit din acest exercițiu al morții, somnul!

Se strînge ața la par, dar îmbătrînirea are farmecul ei, fascinația ei, chemarea ei, frumusețea ei. Sîntem hăruiți că avem ocazia să îmbătrînim. Dacă Dumnezeu îngăduie și este Preamilostiv, cum a fost și pînă acum, la începutul verii vom deveni bunici.

În ultimii ani Dumnezeu ne-a făcut niște cadouri neașteptate, nemeritate. Sîntem copleșiți. A venit Noah, după Naum, căsătorit cu Andreea, și Neriah, căsătorită cu Titus. Am plecat la sat, la casă, pe pămînt. Toate acestea au generat o tensiune între necesitatea de a ne reinventa, de a ne reîntoarce la anumite lucruri ale tinereții (creșterea unui nou copil, efortul fizic al construcției unei case, îngrijirea unei curți la țară et c.) și necesitatea conștientizării că majoritatea nisipului din clepsidra noastră, cum bine îmi spunea un prieten zilele acestea, s-a scurs, că senectutea este la ușă. Acum știu sigur că sînt mai aproape de dincolo decît de dincoace.

Continuă lectura

Publicat în Amintiri, Gînduri, inventarul stricaciunilor spirituale, Jurnal de tată imperfect, lacrima din colțul ochiului, Meditaţii, Visătorul de vise | 8 comentarii

Între Scriptură și ziar – ”Igiena minții în pandemie” cu psiholog Anca Axente

Publicat în Între Scriptură și ziar | Lasă un comentariu

Între Scriptură și ziar(e)- ”Pornografia: Dependența „favorită” în pandemie” cu Mădălin Potoroacă

Publicat în Între Scriptură și ziar | Lasă un comentariu

Educația transgenerațională din perspectivă biblică – making room for … kids

Reiau acest articol după trei ani. Este atît de actual!

Zilele trecute Noah îmi spune:

Tati, este ceva bun cu pandemia asta!

Ce anume? îl întreb

Faptul că petrecem atît de mult timp împreuna!


sursa sursa https://www.facebook.com/betelmanastur/?fref=ts

Există ideea de educație transgenerațională și în afara gîndirii biblice. În urmă cu ceva timp am citit o carte, Making room for life. O carte excelentă. Era acolo o poveste despre cultura beduinilor, despre focul lor în jurul căruia stau și bătrînii povestesc din nou și din nou povestea tribului.

Este una dintre cele mai stabile comunități izolate. Educația, așa cum se desfășoara ea acum în școli, în izolare față de părinți și bunici, este orice altceva, de orice alt tip, numai transgenerațională nu. Despre componenta biblică nu mai discutăm.

Ce anume vom transmite copiilor noștri și cum. Oricum le transmitem modele prin felul în care ne comportăm, vorbim. Ce anume transmitem conștient? Principii, valori, priorități, obiceiuri, reguli.

Continuă lectura

Publicat în Anunturi, Conferinte, Fabrica de barbati, homeschooling | Lasă un comentariu

Pastorul Vasile Taloș și rezolvarea trecutului (problema colaborării cu Securitatea)

Eram după două zile de lucru la Congresul în care pastorul Vasile Taloș era președinte de zi, iar eu îi eram secretar alături de pastorul Ovidiu Ghiță. Tensiunea era imensă. Imediat după acel Congres am făcut prima mea fibrilație atrială paroxistică.

La standul de cărți apăruse cartea Pigmei și uriași, o cărticică în care erau adunate cîteva dintre dovezile colaborării cu Securitatea ale unor foști și actuali lideri baptiști. Afară se șușotea, în lucrările Congresului s-a ridicat problema foștilor colaboratori. Mai puteau ei candida la funcții în Consiliul Uniunii Baptiste sau nu? Era corect, era moral, era onest? Unul dintre candidați era umbrit de bănuieli greu de îndepărtat. Și-a retras candidatura în urma presiunii enorme.

Pe vremea aceea eram un mare entuziast și pusesem mult și energie în deconspirarea foștilor colaboratori. Mi se părea o nedreptate cruntă ca ”vînzătorii de frați” să ne conducă din nou.

Fratele Taloș s-a ridicat într-unul dintre momentele de mare tensiune și zîmbind amar ne-a spus:

Continuă lectura

Publicat în Amintiri, Biserica Baptista, exerciții de admirație, Fabrica de barbati, inventarul stricaciunilor spirituale | 13 comentarii

”Dreptul” la cinism

Cinismul este un păcat. O spun cu ispita cinismului și ironiei acide pe buze. Am fost un cinic și credeam că nu mai scap. Ba chiar găseam și de buni pe cei care erau ca mine. În ultima carte a Scripturii, în Apocalipsa, ni se spune: ”afară sînt cîinii”. Cinicii.

Trăim în mijlocul celei mai informate generații din istorie, dar nu este și cea mai plină de lumini. Trăim în generația care are acces la cele mai frumoase obiecte artistice, fie acest acces și virtual. La îndemînă avem cele mai frumoase bucăți muzicale, vizualizînd la un click distanță cele mai cunoscute picturi. Putem vedea lucruri minunate de acasă, din fotolii, ne putem aduce cele mai mari porcării înaintea ochilor, dar și cele mai puțin atinse de păcat creații ale Domnului.

În urmă cu 150 de ani ar fi trebuit să mergi la un concert, într-o sală, să asculți muzică de calitate pentru cîteva zeci de minute, la biserică, pentru a asculta orga, la muzeu, pentru a vedea pictură …

sursa louvre.fr

Anunțarea păstorilor de către îngeri sursa louvre.fr

Acum toate acestea ne sînt la îndemînă. Avem atît de multă frumusețe risipită în jur și totuși sîntem tot mai sumbri, puși pe răutăți umede și pline de mucegai. Ferească Dumnezeu să ne împingă cineva, spume verzi de fiere ies în țîșnire.

Mă uit în gura unor tineri care pășesc în urma mea cu vreo 20 de ani, cei aflați în anii lor 30 acum și mă cuprind fiori asemănători cu aceia pe care i-am simțit cînd am intrat într-un azil de bătrîni prin anii 90, un loc plin de putoare, excremente învechite sub fundul rezidenților, păr încîlcit, pîine uscată, supă mucedă. Oameni tineri, cu fețe intinse, fără riduri, dar cu suflete deja zbîrcite, mototolite, gălbejite. Doar nebunii erau fericiți acolo. Cei sănătoși la cap erau pietrificați în durere, împietriți în amărăciune.

Continuă lectura

Publicat în exerciții de admirație, Gînduri, inventarul stricaciunilor spirituale, Meditaţii, Perplexităţi, Pătrăţoşenii | 5 comentarii

Crăciun 2020 – un Crăciun dus pe apa … pandemiei

S-au dus! S-au dus pe apa pandemiei … și colindele prin case, serile de tineret, slujbele de Ajun, de seara de Crăciun, de a doua zi de Crăciun, dimineața și seara, de … a treia zi de Crăciun, de Ajun de An Nou, de prima zi de An Nou, și dimineața și seara și … dimineața și seara, s-au dus corurile, fanfarele, orchestrele … cel puțin pentru o vreme, poate că pînă după Paște … Cine știe?

Mask Angel Images, Stock Photos & Vectors | Shutterstock
sursa shutterstock.com

S-au dus pe apa pandemiei, programele, festivismele, poeziile, colindele repetate și iar repetate.

Ne-a luat Dumnezeu toate acestea sau ni le-a luat Satana?

Nu știu cum să o spun, ca să nu fiu interpretat greșit, dar … ascult Cuvîntul care spune: ”binecuvîntați pe Domnul în orice vreme!”.

Îi mulțumesc lui Dumnezeu că ne-a priponit, ne-a liniștit, ne-a ”domesticit” în sensul etimologic al cuvîntului, adică ne-a închis în case, ne-a luat urările strigate, ”pupăciunile” adesea ipocrite, îmbrățișările formale, revelioanele golite de spiritul înnoirii autentice, Crăciunurile împopoțonate.

Îi mulțumesc acum lui Dumnezeu că pot cînta ”SILENT Night” cu accent pe SILENT! Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru înomenire, pentru că a venit la noi discret, cuibărit, jucîndu-se de-a v-ați-ascunselea cu marii vremii Lui, fără triumfalisme gogonate.

Ce bună șansă să recuperăm ”spiritul autentic al Crăciunului”! Oare chiar așa de greu ne-o fi să stăm liniștiți fără chermeze, bairame, chefuri și petreceri, bucurîndu-ne de familia restrînsă?

Chiar așa de greu ne este să stăm locului, fără a cutreiera ca viespile date cu fum magazinele în febra cumpărăturilor fără rațiune?

E vremea să ne amintim cîștigul păstorilor după întîlnirea cu Pruncul și Părinții Acestuia:

Continuă lectura

Publicat în Articole | 2 comentarii

De ce îmi place în Oradea: cazul leului cu două cozi

În urmă cu ceva timp, o lună și ceva în urmă, scriam despre leul cu două cozi de lîngă Mall-ul Lotus din Oradea, un adevărat pericol pentru copii, pentru cei care merg neatenți, uitîndu-se în ecranul telefonului mobil.

Am sesizat problema în stînga, în dreapta (mai ales în dreapta, pentru că Oradea are conducere politică de dreapta 🙂 ) și pe rețelele de socializare.

Ce surpriză credeți că am avut de Ajunul Crăciunului? Problema s-a rezolvat. Nu știu cînd și cum, dar s-a rezolvat, chiar dacă la conducerea primăriei nu mai este domnul Bolojan, ci ucenicul dînsului.

Dacă lucrurile merg tot așa … Bucureștiul poate sta liniștit storcînd coșul noii guvernări pînă la Mărțișor. A fi cu adevărat european, occidental, înseamnă și pricepere în autoguvernarea locală, regională. Orientalul așteaptă comanda de la Stambul, își cere voie să respire de la sultan, elvețienii și nemții o duc bine, fiind bine împărțiți pe regiuni bine guvernate.

Iată dovezile foto:

Continuă lectura

Publicat în Articole | 1 comentariu

Cum l-am cunoscut pe pastorul Vasile Taloș

Image may contain: 1 person, standing and on stage

sursa imaginii, Biserica Bunavestire, București

Eram student în anul I la Limbi Clasice la Universitatea din București. Aveam o barbă pufoasă, adolescentină și părul lung. Eram împotriva a tot și voiam să se reformeze tot. Era anul 1991. Eram după Revoluție și credeam că puteam contesta orice autoritate, că putem spune liber tot ce ne trece prin cap.

Continuă lectura

Publicat în Biserica Baptista, exerciții de admirație, Fabrica de barbati, lacrima din colțul ochiului, Oameni | 8 comentarii

Între Scriptură și ziar(e) – ”Viața lîngă dependenți” – Mădălin Potoroacă

Publicat în Între Scriptură și ziar | Lasă un comentariu

Concertul de colinde de la Universitatea Emanuel din Oradea … altfel

Dragii nostri colaboratori,


Vă mulțumim din suflet pentru că ați investit împreună cu noi în pregătirea noilor generații de tineri pentru lucrarea în Împărăția lui Dumnezeu.

Cu ocazia Sărbătorii Nașterii Mântuitorului dorim să vă facem o surpriză. Vrem să colindăm la dumneavoastră acasă.

Nu vă faceți griji! Nu facem deranj, nu stăm mult, nu servim dulciuri, nu călcăm covoarele. Vrem doar să aducem bucuria Nașterii Mântuitorului și mergem apoi mai departe.

Vă rugăm să ne deschideți una dintre ușile de mai jos!

Continuă lectura

Publicat în Articole | 1 comentariu

Revista grupei de la Litere anul al III-lea, UEO

În ultimul timp, în perioada aceasta dificilă, grupa de la Litere anul III, din cadrul Universității Emanuel a reușit să termine un proiect îndrăzneț, care s-a desfășurat la cursul de Jurnalism, curs predat de Dr. Daniel Burtic.

Iată ce spune una dintre participante la proiect:

Sperăm să vă placă și să o luați ca un cadou din partea noastră, în pragul Sărbătorilor Nașterii Domnului!
Am încercat prin această revistă să punem în lumină mersul școlii noastre în timpul pandemiei, analizând atât aspectele frumoase, cât și neajunsurile acesteia, dar să și întărim legăturile dintre secții, într-o vreme a distanțării.
Nădăjduim că am reușit în această misiune a noastră și că veți poposi câteva clipe în lectura ei.

 

Revista se poate răsfoi dând click aici

Cu mare drag, Sărbători fericite în Hristos!

Grupa de Litere III

Publicat în Articole | Lasă un comentariu

Ce a schimbat pandemia în familiile noastre? Ce ar/n-ar trebui să schimbe?

De altă parte,

știm că toate lucrurile lucrează împreună

spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu,

și anume

spre binele celor ce sînt chemați după planul Său.

Romani 8:28

Ne apropiem de aniversare. Se va împlini curînd un an de cînd molima a fost lăsată să cadă peste lume.

Pentru mulți dintre noi viața s-a schimbat parțial sau radical. Pentru toți s-a schimbat cumva. Sîntem afectați social, cultural, profesional, medical. Ne-am distanțat, am pierdut sălile de concerte, lucrăm de acasă, oximetrele au devenit la fel de populare precum foarfeca în case. 

Ce vrei să îți aduc cadou? Un oximetru! Le vom dărui probabil chiar drept mărțișoare curînd.

Ce ne-a schimbat în familii pandemia?

Sursa Dan Botica

Primele luni ale acestui an ne-au aruncat în case, acolo unde tînjeam înainte de martie 2020 să ajungem mai devreme. Acum avem tot timpul aici. În familie.

Astfel s-a creat efectul de pendul. Acum ne dorim să ieșim, să evadăm. Mai ales noi, bărbații … dorim și sîntem creați, se pare, să trăim cel puțin o treime din timp în afara caselor. Avem în noi scris programul vînătorii … trebuie să adunăm resursele pentru casă. Bărbații, mai ales, nu pot fi ușor domesticiți în sensul etimologic al cuvîntului.

Este bine, este rău că ni s-a schimbat viața atît de mult și unele schimbări se vor permanentiza? Viața noastră profesională și socială a încasat niște gloanțe, ale căror cicatrici vor rămîne acolo pentru totdeaua. Dar viața de familie?

Există lucruri bune în tot acest proces? Ce-am pierdut și ce am cîștigat în această perioadă? Cum ne legăm rănile pentru ceea ce am pierdut și cum putem conserva ceea ce am cîștigat?

Continuă lectura

Publicat în Conferinte, cugetări de pe bicicletă, Fabrica de barbati, homeschooling, Jurnal de tată imperfect | 1 comentariu

Între Scriptură și ziar(e) – ”Nopțile Creației sau Albastrul lui Iurie Cojocaru”

Nu sunt un critic de artă, dar degust cu lăcomie imaginea și sunetul. Mama ne-a dus de mici la operă. Cu forța mai întîi. Ne-a cumpărat tablouri de autor și ni le-a dat ca zestre la nuntă. Așa am intrat în lumea artelor plastice. Toată adolescența mi-am petrecut-o în verdele întunecat al unui pictor din Nordul Moldovei.

Maturitatea mi-am petrecut-o în albastru. Albastru de Iurie Cojocaru.

În urmă cu cîțiva ani am văzut un arbore pe garda baptisteriului dintr-o biserică, apoi am văzut o altă lucrare, apoi o altă temă.

autor Iurie Cojocaru

Dar am ținut să îl întîlnesc pe autor abia după ce am văzut o lucrare de mari dimensiuni, cu o temă biblică, interpretată într-un mod nou, pe un albastru care te invita în poveste, un albastru vertiginos, care atrăgea ochiul către centru sus. I-am spus atunci: albastru de Iurie Cojocaru.

Un albastru copleșitor, adînc, care provoacă o amețeală dulce-amăruie, dacă te lași ademenit cu totul în culoare. L-am cunoscut apoi pe Iurie și am descoperit un artist altfel. Nu este tipul de absolvent de școală de arte, care se joacă intuitiv cu penelul și culorile, urmîndu-și instinctul și pulsiunile creative. Iurie își gîndește simbolic și filozofic fiecare lucrare, fiecare serie.

Continuă lectura

Publicat în Între Scriptură și ziar, Eyesavers, Imagine-aţie, Recenzii-critică, serile Iris | Lasă un comentariu

Viitorul partener de viață. Cum să îți redefinești așteptările în perioada de singurătate? Întîlnire 25+

Există o vîrstă optimă la care trebuie să mă căsătoresc?

Trebuie să mă căsătoresc?

Este celibatul o opțiune pentru mine?

Este prea tîrziu să mă căsătoresc cîndva, dacă acum nu s-a ivit persoana potrivită?

Dacă nu am găsit pe cineva potrivit, oare nu trebuie să îmi renegociez standardele?

Dacă le renegociez, unde să mă opresc? Cît de jos pot merge?

Mă tem că mă voi căsători din disperare sau din cauza presiunii familiei sau a prietenilor …

Toate acestea sînt întrebări legitime dar, ca unul care m-am căsătorit foarte devreme, nu le-am trăit pe propria piele, însă le-am trăit alături de prieteni, rudenii, enoriași.

Continuă lectura

Publicat în Articole | Lasă un comentariu