Expoziție Iurie Cojocaru – ”Dialog Vertical”

Publicat în Anunturi | Lasă un comentariu

”De ce e fericit Sebastian Vettel?” (Edictum Dei)

Sebastian Vettel, de patru ori campion în Formula 1, ”iese la pensie”.

Cei care am fost în viața sportivă, știm că pensia vine devreme, chiar dacă nu dorești să ieși din ring. Pentru Vettel, cariera sa în circuit se încheie la 32 de ani.

Citește Povestea AICI

Și… ce urmează? Ce mai ESTE? Ce mai RĂMÎNE?

Se va face antrenor, ca mulți alți sportivi? Va intra în depresie, se va apuca de droguri, își va irosi averea și viața jucînd poker, cum a făcut un mare fost tenisman? 

Se pare că nu! Fiecare dintre noi avem niște markeri identitari. În funcție de aceștia, ne ordonăm prioritățile, ne conducem viața. Markerii identitari apar în jurul întrebării: ”Cine sînt eu, de fapt?” În Orient și, în special, în Romania, atunci cînd sîntem întrebați cine sîntem, răspundem de fapt la întrebarea ce sîntem: sînt avocat, medic, strungar, pilot, casnică, profesoară etc. 

Dar putem FI ceea ce putem pierde?Putem fi ceea ce se pierde cînd ieșim la pensie? Ne putem așeza acolo de unde putem da faliment, de unde putem demisiona?

Continuarea AICI

Publicat în Articole | Lasă un comentariu

În ce fel de Cristos crezi, fără vedere, fără atingere și fără cuprindere?

Toma a cerut să vadă și să atingă. A văzut, a atins și a strigat: ”Domnul meu și Dumnezeul meu!”. Imediat Mîntuitorul i-a spus, amintindu-ne și pe noi, urmașii Lui: ”Ferice de tine, Tomo, ai văzut și ai crezut, dar mai ferice de aceia care nu vor vedea, dar vor crede!”.

Iată dar, fericiți sîntem că strigăm și noi astăzi ”Domnul Meu și Dumnezeul Meu” către un iudeu, care a trăit pe pămînt doar 33 de ani, S-a lăsat ucis, a înviat și S-a ridicat la ceruri. Dumnezeul-Om, Omul-Dumnezeu, Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat!

Ioan ne spune la rîndu-i: ”Ceea ce am auzit, ceea ce am văzut, ce am cuprins, aceea vă vestim și vouă!” Noi nu-L vedem, dar credem! Nu-L auzim, dar vorbim cu Dînsul! Nu-L atingem, dar Îi simțim puterea! Nu-L prindem de poala hainei precum femeia cu scurgere de sînge, dar Îl cuprindem în credință!

Isus se întoarce spre noi și ne spune precum femeii:  ”mai mare să vă fie credința”, iar noi strigăm: ”Credem, Doamne, ajută necredinței noastre!”

Și totuși… ai putea să-L ratezi pe Isus cel Adevărat, ”crezînd” totuși în El? Este adevărat Înviatul Tău? L-ai putea rata și încurca cu un grădinar? Sau invers, ai putea crede că un ”grădinar” crescut în grădina imaginației tale, este Isus? Este posibil să îți construiești un idolaș mental, un fel de pink jesus, dezbrăcat de haina Evangheliei Sale și să îți proiectezi toate pulsiunile religioase asupra Lui, ca asupra unui obiect de cult? Este isusul vîndut de anumite programe creștine de televiziune Isusul adevărat și biblic? Nu, acela nu este isusul meu!

Este posibil! De aceea Ioan ne avertizează în prima sa epistolă, care începe cu ”văzut și auzit”, prin felul în care își încheie textul: ”copilașilor, feriți-vă de idoli”.

Continuă lectura

Publicat în Meditaţii, Periegeza, Predici, theologia in nuce | 2 comentarii

Între Scriptură și ziar(e) – ”Ce câștigăm atunci când pierdem?” cu Marcel Suciu – antreprenor

Publicat în Între Scriptură și ziar | Lasă un comentariu

”Dezamăgiții lui Isus” – Paul Mureșan

”Viața reintră în normal. Luca și Cleopa se duc în treaba lor. Puterea a biruit Adevărul din nou. Iar a învins corupția, iar au învins banii, iar a învins cine poate, nu cine trebuie. Cum să nu fii trist, când erau atât de aproape? În urmă cu puține zile erau cei mai importanți în noul guvern din Ierusalim. Acum, Emaus e locul unde vor să-și petreacă restul vieții.

Ce atâta oraș? O mizerie plină de corupți! Și curățenia pe care a făcut-o Isus în templu, cu ce rost? Se umple iar de mizerie. Mergem la țară, la sărăcie, ne vedem de pluguri, de animale, de familii. Schimbatul lumii nu-i de nasul unor amărâți! S-o schimbe alții! Te-ai trezit vreodată vorbindu-L pe Isus de rău? Cam asta făceau ei. Ai fost dezamăgit vreodată de El? Cum să moară așa josnic?

Bine c-a potolit furtuna, dar a murit ca ultimul tâlhar. Vine Isus lângă ei și-i întreabă de subiectul discuției. Te întreabă Domnul uneori: Despre ce vorbești?Despre ce vorbești cu pruncii tăi? Despre ce vorbești cu nevasta/cu soțul tău? Despre ce vorbești cu vecinii, prietenii, colegii, familia? Te oprești, Îl privești trist și-L întrebi: ”Tu ești complet străin de suferința mea?”

Nu, nu-i deloc străin! De fapt, tocmai El a trăit-o, a fost în centrul ei, subiectul ei! Durerea de care vorbești tu, e durerea Lui. În realitate, tu ești străin de dezamăgirea-ți proprie. El a trăit-o mai profund decât tine.”

Continuarea AICI

Publicat în guest post | Lasă un comentariu

Maria Magdalena: ”O minți reci ale bărbaților, oare unde s-a pierdut dragostea ce-I datorați Mîntuitorului?” din Oratoriul de Paște de J. S. Bach

Continuă lectura

Publicat în Muzica, Schimb de iutuburi | Lasă un comentariu

Chiar a înviat Cristos din morți?

sursa

Publicat în Schimb de iutuburi | Lasă un comentariu

Intre Scriptura si ziar(e) – cu Lector univ. dr. Valentin Sebastian Dan – ”Dumnezeu, marele gradinar …”

Publicat în Între Scriptură și ziar | Lasă un comentariu

Între Scriptură și ziar(e) – cu Lector univ. dr. Valentin Dan – ”Ce facem primavara în grădină?”

Publicat în Între Scriptură și ziar | Lasă un comentariu

Conturile pentru donații Casa Împăcării (Casa Păcii sau Beit Shalom)

Mulți dintre dumneavoastră, care ați citit despre Casa Păcii, un proiect de suflet inițiat cu un an și jumătate în urmă, ați întrebat despre modalitățile în care ați putea contribui.

Pentru transparența totală și pentru desprinderea căilor financiare ale familiei noastre de căile financiare al Casei Păcii, am fondat o Asociație, prin care vor trece toate operațiunile financiare ale proiectului.

Finalmente și Asociația este cu actele în regulă, respirînd ca un bebeluș nou născut, și operațiunile de deschidere a conturilor sînt finalizate.

Acestea sînt datele de care aveți nevoie:

Continuă lectura

Publicat în acțiuni umanitare, CASA PĂCII, disciplinele spirituale, Fabrica de barbati, Zidul rugăciunii | 1 comentariu

Cîteva lecții din primele Florii – o predică revizitată

Intrarea triumfală a Mîntuitorului. Asta sărbătorește astăzi o parte a creștinătății. Oximoronic-ironică denumirea sărbătorii, pentru că numai triumfală nu a fost acea intrare, nici intrare nu a fost intrarea, ci mai degrabă ”ieșire”.

Nici binecuvîntare nu a fost, ci mai degrabă profeție a blestemului ce va fi să fie peste Templu și Ierusalimul întreg. Nici veselie nu a fost, pentru că Isus a plîns pentru cetate!

Deseori am fost contrazis atunci cînd am vorbit de ironia lui Dumnezeu și de ironia cristică. Ce altceva poate fi ironia decît crearea unui rezultat cu totul neașteptat? Ce altceva este ironia decît ceea ce la prima vedere pare ceva, dar la a doua scrutare este de fapt altceva. Ironia este realitatea îmblînzită, adevărul cu mască, catastrofa mentală ascunsă în spatele cuvintelor cu sens schimbat.

Iată, reiau un text din urmă, dar parcă îl văd acum dintr-o altă perspectivă. Pe ici pe colo am adăugat cîteva fraze noi.

***

Continuă lectura

Publicat în Meditaţii, Predici, theologia in nuce | Lasă un comentariu

Între Scriptură și ziar(e) – Cum ne pregătim de Paște? sau „Suflete al meu, suflete, scoală! Pentru ce dormi?” – cu Preot prof. univ. dr. Dumitru Vanca

Pe Preot Profesor Dr. Dumitru Vanca l-am cunoscut în circumstanțe academice. M-a impresionat deschiderea lui spre dialog și curiozitatea sănătoasă asupra celor duhovnicești și din alte confesiuni.

Molcom, blînd, carismatic, tot timpul zîmbitor, cu o vorbă așezată, este un partener fascinant de dialog.

Profesorul Vanca din scris pare un alt personaj față de preotul Vanca din realitate, care se oprește din cînd în cînd cu un oftat lung, dar tot cu zîmbet și spune: ”măi, fraților, măi, fraților!”

Și pentru mine și pentru dînsul predarea on line ne trezește tînjirea după studenți în carne și oase. Îmi mărturisea: ”Îmi lipsesc studenții mei, le vorbeam de aproape, mă plimbam printre ei …. acuma… oh, Doamne! …. ”

În perioada de pregătirea a Paștelor și-a chemat enoriașii, folosindu-se de tehnologie, și a pornit citirea Psaltirii cu scopul pregătirii sufletești pentru Marea Sărbătoare! Biserica îi este plină la fiecare slujire.

Post Scriptum:

Continuă lectura

Publicat în Între Scriptură și ziar | 3 comentarii

Între Scriptură și ziar(e) cu Daniel Lar – ”Ce ar trebui să facă și să nu facă un creștin când pășește în jungla internetului?”

Publicat în Între Scriptură și ziar | Lasă un comentariu

Scrisoarea Sf. Atanasie câtre Marcelin – Despre beneficiile unice ale Psalmilor

Fericitul David cântând astfel pentru Saul a fost plăcut Domnului și îndepărta de la Saul necazul și nebunia, făcând să revină liniștea în sufletul său. De asemenea și preoții, prin cântarea Psalmilor, invitau sufletele popoarelor la pace și la armonie cu cei ce alcătuiesc coruri în ceruri. Lectura cântată a Psalmilor nu este o grabă eufonică, ci semnul armoniei gândurilor sufletului și simbolul spiritului în stadiul de liniște și de pace. A-L lăuda pe Domnul cu cimbale plăcut sunătoare, citara și instrumentul cu zece coarde era de asemenea simbolul și indiciul dispoziției obișnuite a membrelor trupului, care sunt ca niște corzi, și a gândurilor sufletului, care sunt ca niște cimbale, și deoarece totul primește mișcare și viață la semnul Duhului, pentru ca, după cum este scris, omul să trăiască în Duh și să facă să moară faptele trupului în el (Rm 8,13). Cel ce cântă astfel dă ritm propriului său suflet și îl conduce, pentru a spune așa, de la disonanță la acord, astfel încât, întărit în condiția sa firească, să nu mai aibă nici o teamă, ci dimpotrivă să afle liniște și să dorească și mai mult bunurile viitoare. Fiind bine dispus de melodia cuvintelor, sufletul uită patimile și privește cu bucurie spre gândurile lui Christos (I Cor 2,16), meditând la ce-i mai bun.”

Psalmii Cântați

Unul din cele mai cunoscute documente din primele veacuri ale creștinismului este această scrisoare din partea Sfântului Atanasie cel Mare, episcop de Alexandria, către Marcelin, un diacon, scrisă în aproximativ 366 d.Hr., scrisoare prin care îl încurajează să cânte și să se roage Psalmii, prezentându-i beneficiile lor unice. Această scrisoare reprezintă unul din cele mai frumoase elogii aduse la adresa cărții Psalmilor.

Textul integral în limba română (format PDF) îl găsiți în linkul de mai jos. Și pentru că sunt interesat în mod special de cântul Psalmilor, pe lângă textul integral al scrisorii am selectat acele paragrafe în care Atanasie vorbește despre beneficiile cântului Psalmilor, pe care le puteți citi direct mai jos:

„Este necesar să cunoaștem și motivul pentru care aceste cuvinte sunt cântate cu melodii și cântări. Unii mai simpli dintre noi, chiar dacă admit că aceste cuvinte sunt de inspirație divină, cred că noi cântăm Psalmii doar…

Vezi articolul original 767 de cuvinte mai mult

Publicat în Articole | Lasă un comentariu

Stabat Mater – una dintre cele mai frumoase bucăți pe care le-am ascultat

Acum, cînd prietenii noștri din Vest sînt în Vinerea Mare, să ascultăm un ”Stabat Mater” cîntat în stilul vremii și cu instrumentele vremii.

Mulțumiri profesorului Șerban Marcu pentru această sugestie.

Publicat în Lauta, Muzica | Lasă un comentariu

Reflectare după 10 ani la articolul „Ce pot cânta creștinii atunci când se simt mizerabili?”

”Biserica care folosește Psalmii ca o dietă regulată a închinării ei își înzestrează oamenii cu resursele necesare pentru a trăi cu adevărat în valea plângerii, dar biserica care nu face acest lucru își privează membrii de la o comoară adevărată, în schimbul la ce? La relevanță? Nu exista nimic mai relevant în acest univers decât pregatirea oamenilor pentru suferință și moarte. În biserica mea am oameni care duc vieți foarte grele, vieți care nu se vor îmbunătăți cu trecerea timpului. Ce să le spun acestora? Nu pot să le spun decât că suferința va bate la ușa tuturor, dar există o înviere; Uitați-vă la felul în care acele strigăte de lamentare din Psalmi, foarte reale și prezente în această viață, sunt totuși înăbușite de o speranță tangibilă și viitoare, și lăsați-vă încurajați de această promisiune. După cum spune psalmistul: seara vine plânsul, și într-adevăr este extrem de dureros acest plâns, dar dimineața vine veselia (Psalmul 30:5).”

Articol folosit cu permisiune.

Psalmii Cântați

Dintre toate lucrările pe care le-am scris vreodată, micul meu articol, intitulat “Ce pot cânta creștinii atunci când se simt mizerabili?” mi-a adus o mulțime de surprize încântătoare în ultimii ani. Am scris acel articol în 45 de minute într-o după-amiază, fiind înfuriat pe un comentariu superficial pe care îl auzisem despre subiectul închinării. Și iată că acel articol mic care nu a necesitat multă energie sau timp, a strâns mai multe răspunsuri pozitive și o corespondență emoționantă decât oricare altă scriere de-a mea, fie cărți, fie articole etc. Conținutul său a rezonat cu creștinii din întregul spectru denominațional, oameni din diferite biserici care au un lucru în comun: înțelegerea că viața are o dimensiune tristă, melancolică și dureroasă, dar care este foarte des ignorată sau chiar negată în bisericile noastre.

Acel articol a avut menirea să sublinieze deficitul major din închinarea creștină, un deficit care este evident atât în…

Vezi articolul original 1.338 de cuvinte mai mult

Publicat în Articole | 3 comentarii

Între Scriptură și ziar(e) – Psihoterapeut Bogdan Prejban – ”Ce facem când avem probleme sufletești? Ne autotratăm?”

Publicat în Între Scriptură și ziar | Lasă un comentariu

Între Scriptură și ziar(e) – Dr. Ciprian Sturz ”Ce se întâmplă cu plămânii în Covid?”

Publicat în Între Scriptură și ziar | Lasă un comentariu

”Pildele Împărăției” – Consonantis Junior

Iată un proiect care merită promovat și achiziționat!

Cei de la Consonantis, alături de cîțiva dintre colegii noștri de la Universitatea Emanuel din Oradea (Alina și Emanuel Bălăceanu, Miriam Mihalache – chitară), au pornit în urmă cu ceva timp un proiect de educație muzicală a copiilor și nu numai.

Ceea ce a fost un vis a căpătat formă și s-a lansat chiar în această perioadă grea de pandemie, cînd este foarte greu să aduni atîtea persoane împreună.

Sub coordonarea lui Silviu Bratu, Monica Turtoi și Alina Bălăceanu a rezultat un Cd, Pildele Împărăției, pe care l-am primit cadou ieri pentru Noah, CD care ne-a surprins prin calitatea audio (Flavius Ibănișteanu), prin profesionalismul interpretării instrumentale (Pian – Alina Bălăceanu, Vioara 1 – Ana Meseșan, Viora 2 – Anca Ciupe, Viola – Rahela Lazurca, Violoncel – Daniel Demian, Flaut – Lorena Anistoroaei, Clarinet – Daniel Berenghea, Fagot – Cristian Avram) și vocale (peste 60 de voci de copii de coordonat), creativitatea aranjamentelor (Silviu Bratu, Monica Turtoi, Dor Niculescu, Oni Rodilă, Emanuel Bălăceanu și alții).

De ieri merge continuu în casă. Vă recomand să ÎL CUMPĂRAȚI de AICI, pentru a susține activitatea acestor artiști.

Avantajul CD-ului fizic este micul carnețel cu toate versurile, după care copiii pot învăța versurile în timp ce îngînă melodia.

Iată o degustare:

Continuă lectura

Publicat în Anunturi, Muzica, Recenzii-critică, Reclama, Scoala de muzica | 1 comentariu

Între Scriptură si ziar(e) – Vlad Crîznic – „Lecții din viața și moartea lui Ravi: o notă personală”

Publicat în Între Scriptură și ziar | 7 comentarii

”Cu rezervorul gol” – prezentare Dorin Mureșan

Publicat în Articole | Lasă un comentariu

”Capitalismul și Creștinismul” cu Marian Ruben – Edictum Dei

Marian Ruben, fondator și CEO Utilben, despre originile, viziunea, beneficiile și totodată pericolele capitalismului.

sursa Edictum Dei

Publicat în guest post | 1 comentariu

Psalmii cîntați – Eugen Tamas

Iată un proiect care merită toată atenția.

În adolescență am început să cînt psalmii.

Am considerat că este mai bine să avem versuri sigure, chiar dacă muzica ar putea fi proastă. Astfel am luat Psalmii din traducerea Cornilescu, fără a interveni în text și am cîntat vreo 25 de psalmi din cei 150.

Continuă lectura

Publicat în Muzica, Psaltire pentru blogoslavnici, Re-psalmodieri | Lasă un comentariu

Între Scriptură și ziar(e) – ”Ne vaccinăm sau nu?” cu Dr. Mihaela Sabou, medic specialist infecționist

Publicat în Între Scriptură și ziar | 18 comentarii

Între Scriptură și ziar(e) – ”Corul … în și după pandemie” cu dirijor Ken Tucker

Publicat în Între Scriptură și ziar | 2 comentarii

Între Scriptură și ziar(e) – Biserica după … pandemie cu pastor dr. Ghiță Mocan

Publicat în Între Scriptură și ziar | 1 comentariu

Între Scriptură și ziar(e) – ”Implicații socio-politice ale pandemiei în România” cu dr. Laurențiu Petrila

Publicat în Între Scriptură și ziar | Lasă un comentariu

Între Scriptură și ziar(e) – ”Mai construim case după pandemie?” cu Mitraș Dudaș

Publicat în Între Scriptură și ziar | Lasă un comentariu

50

Scriu destul de ușor, dar acest text a fost unul dintre cele mai greu de scris. M-am chinuit!

Astăzi am împlinit 50 de ani. Gata, de această dată tinerețea s-a dus cu adevărat. Am așteptat criza de la mijlocul vieții, dar la mine trenul ăsta nu s-a mai oprit în gară. L-am pierdut. Sau poate voi fi trecut pe acolo și nu mai știu eu. Probabil, pe la 36 de ani, odată cu fibrilația atrială paroxistică, atunci va fi fost.

În urmă cu 10 ani scriam ASTA. În urmă cu 5 ani ASTA.

Tocmai am citit textul (mult prea plin de har și de îngăduință nemeritată) scris de nepotul meu și asta mi-a dat ghes să îi dau pe față gîndurile de acum. Altfel probabil nu aș mai scris nimic.

50 de ani. Au trecut ca un vis. Dacă mîine aș muri, am avut o viață plină și sînt mulțumit de tot. Am trăit mai mult decît tatăl meu (46 de ani) și fratele meu Valentin (47 de ani). Nu am nimic să Îi reproșez lui Dumnezeu. M-a alintat, mi-a dat mai mult decît aș fi visat vreodată și mi-a îndesat mai mult decît mi s-ar fi cuvenit. Nu aș întoarce timpul înapoi cu niciun chip. Nu vreau să retrăiesc tinerețea, nu vreau să reiau copilăria. Nu joc jocul acela cu mașina timpului. Poate totuși … m-aș întoarce în timp să corectez cîteva decizii proaste, mai ales în dreptul copiilor. Aș petrece mai mult timp cu ei, i-aș îmbrățișa mai mult, i-aș alinta mai mult, i-aș certa mai puțin, aș fi mai calm, mai puțin pe drumuri, mai puțin ”în acțiune”, mai puțin în față, mai puțin în public și m-aș feri de acele ispitiri care m-au luat de lîngă familie prea mult timp

… În rest… niciun regret. M-aș însura tot cu Natalia, aș face aceeași meserie, aș locui în aceleași orașe (Iași, București, Oradea) …

Vine Toamna. Presbiteriatul. Pregătirea pentru plecare. Nu la întîmplare preoții ieșeau din slujbă la 50 de ani. De aproape un an simt dureri noi, nuanțe noi ale acelorași dureri, suferințe mai vechi, dar cu intensități noi, simt organe, pe care le-am ignorat pînă acum. Dar ce mare bucurie să te miști, să trăiești! Parcă, acestea fiind date, simt o mai mare bucurie, mai mult entuziasm că pot relua viața în fiecare dimineață dezamorțit din acest exercițiu al morții, somnul!

Se strînge ața la par, dar îmbătrînirea are farmecul ei, fascinația ei, chemarea ei, frumusețea ei. Sîntem hăruiți că avem ocazia să îmbătrînim. Dacă Dumnezeu îngăduie și este Preamilostiv, cum a fost și pînă acum, la începutul verii vom deveni bunici.

În ultimii ani Dumnezeu ne-a făcut niște cadouri neașteptate, nemeritate. Sîntem copleșiți. A venit Noah, după Naum, căsătorit cu Andreea, și Neriah, căsătorită cu Titus. Am plecat la sat, la casă, pe pămînt. Toate acestea au generat o tensiune între necesitatea de a ne reinventa, de a ne reîntoarce la anumite lucruri ale tinereții (creșterea unui nou copil, efortul fizic al construcției unei case, îngrijirea unei curți la țară et c.) și necesitatea conștientizării că majoritatea nisipului din clepsidra noastră, cum bine îmi spunea un prieten zilele acestea, s-a scurs, că senectutea este la ușă. Acum știu sigur că sînt mai aproape de dincolo decît de dincoace.

Continuă lectura

Publicat în Amintiri, Gînduri, inventarul stricaciunilor spirituale, Jurnal de tată imperfect, lacrima din colțul ochiului, Meditaţii, Visătorul de vise | 8 comentarii

Între Scriptură și ziar – ”Igiena minții în pandemie” cu psiholog Anca Axente

Publicat în Între Scriptură și ziar | Lasă un comentariu

Între Scriptură și ziar(e)- ”Pornografia: Dependența „favorită” în pandemie” cu Mădălin Potoroacă

Publicat în Între Scriptură și ziar | Lasă un comentariu