Așa cum spuneam și în alte ocazii un blog este un fel de doctorat în natura umană: cred că scoate din nou și adună la un loc multe dintre tentațiile și ispitirile greu de scos în alte contexte. Sub umbrela anonimatului cineva spune ceea ce ar fi greu de pronunțat față către față sau într-un dialog menţinut prin replici şi contrareplici date pe loc.
Nu am fost surprins deloc de reacțiile de pe blog. Nu AM MAI fost suprins. De ce?
Pentru că fiecare dintre dvs. ați simțit probabil ceea ce am simțit și eu cînd auzim de astfel de evenimente: confuzie, milă, condamnare, dar și conștientizarea propriei stări de păcătoșenie etc. Foarte multe sentimente amestecate în aceeași inimă. Şi iată că în ultimul timp Dumnezeu ne-a oferit ocazii să ne cercetăm pe noi înşine, dar cu ce preţ…
Acest fapt a determinat exprimări radicale din partea unora, expresii mai soft din partea altora, unii au accentuat faptul că nu trebuie uitat că avem o ființă umană creată după chipul lui Dumnezeu, un om, confrate întru păcat, dar că trebuie condamnat păcatul, alții au fost mai fermi în privința omului.
Mărturisesc că și pentru mine a fost ieri o zi de meditație în post și rugăciune înaintea Domnului pentru a căuta inima Lui față de acest fel de oameni. Dumnezeu iubește păcătosul, dar urăște păcatul. Acesta ar trebui să fie și inima noastră. Dar care este păcatul? Cine este păcătosul?
Ce trebuie să gîndim în privința noastră înșine? Aceasta a fost ideea articolului: sînt rău la fel ca cel mai rău dintre oameni, în păcat m-a zămislit mama mea, inima mea este deznădăjduit de înșelătoare și nespus de rea, dintre toți păcătoșii, dacă Apostolul a spus cel dintîi sînt eu…cine sînt eu să spun altel.
Dar tot în privința noastră putem spune ceea ce pot spune numai cei găsiți de Cristos și cei care s-au dat Lui: căci nu mai trăiesc eu, ci Cristos trăiește în mine, Cristos în voi, nădejdea slavei?
Am făcut ceva rău? Eu sînt pricina. Am făcut ceva bun? Lui i se datorează.
Iată că, fiind conștienți de aceste lucruri, nu contează, nu mai contează atît de mult dacă M.J. a avut vitiligo sau s-a făcut alb că a vrut el, ceea ce contează este dacă va fi avut sau nu relația personală cu Dumnezeu prin Isus Cristos în Duhul Sfînt.
Dați-mi voie să observ cîteva lucruri, care mi se par mie demn de notificat în comentariile dumneavoastră, prieteni dragi:
Citește în continuare →