Astăzi a fost o altă zi de izolare și eliberare de lucruri. Am făcut pachete și inventar, tăind de pe listă și găsind destinatari pentru lucruri.
Mi-am imaginat că voi muri în următoarele trei luni și nimeni nu va ști cum să distribuie inventarul biroului meu. Am găsit lucruri vechi, dulci. Primul meu lap-top, un Toshiba Satellite 2515 CDS, cu un hard drive de 4 giga :), cu memorie de 32 de mb ram, computerul pe care mi-am scris teza de doctorat, pe care am scris foarte multe texte.
Tastatura? Cea mai bună pe care o voi fi avut vreodată. Și acum scriu de plăcere pe ea. Computerul, fabricat în 1998, este încă funcțional, rulează Windows 98 și bateria încă ține 1 oră!!! Imaginați-vă, 1 oră, după atîta vreme. Sînt computere noi care după cîteva luni nu mai stau încărcate nici 30 de minute.
Pe acesta nu mă îndur să îl îndepărtez de la mine. Conține amintiri prea dulci și prea legate de inima mea. Este primul computer pe care au scris copiii mei cîteva rînduri cu degețelele lor mici atunci. Poate că îl voi păstra ca decor, precum o mașină de scris din acelea care mai odihnesc pe ici, colo, în diferite case.


sursa gandul.info


sursa 
sursa
sursa Juissen.ro
sursa 



sursa 









