Marius dragăConsumă dom’le nuci şi seminţe. Dar cu măsură, adică nu să nu dai dintr-una în alta.
E iarnă, e frig, dacă umblăm pe-afară se pierde multă căldură şi corpul ştie foarte bine că grăsimile au o putere calorică net superioară glucidelor. De aceea iarna suntem tentaţi să păpăm mai multe grăsimi ca niciodată.Dar dacă te alimentezi cu seminţe şi nuci la discreţie, după cum îţi zice foamea şi năravul, (1) vei stinge flacăra metabolică a arderii lipidelor pe care te-ai chinuit aşa de mult să o porneşti în zilele din urmă, şi (2) rişti să îţi „înfunzi” ficatul, adică să îl ocupi cu sarcini de care nu ai nevoie în timpul unui post. Deci, papă cu măsură! Îţi urez, deci, ca la mănăstire: poftă bătrână!Nu ştiu de ce dar am impresia, din cele scrise, că tragi mai tare decât ar trebui. Repet, regimul de viteză sau de forţă nu se desfăşoară cu ardere de grăsime. Pentru a avea explozie, viteză, şi pentru a genera rapid forţă, e nevoie de glucide. Adică se consumă glucoza din sânge, ATP (adenozintrifosfat – un soi de „valută forte” energetică a organismului) şi glicogen. Astea „ard” rapid. Când zic „ardere”, mă refer în general la procesele chimice prin care „combustibilii” susmenţionaţi (care nu sunt şi singurii, dar sunt cei mai comuni) sunt degradaţi. Se rup legături chimice, care eliberează energie (de pildă din ATP se desface un fosfat, devenind ADP, adenozindifosfat, iar legătura fiind una macroergică, adică la compunerea căreia s-a folosit energie în valoare de 7 kcal), sau se oxidează combustibilul (de pildă glucoza), rezultând produşi tot mai simpli, iar în final apă (metabolică) şi dixodid de carbon. Pe ambele le le eliberăm pe cale pulmonară (le expirăm), iar excesul de apă metabolică îl eliminăm pe cale renală. Asta aşa, simplist de tot.Deci, pentru a arde trigliceridele depuse în stratul adipos e nevoie de alt regim de lucru: cardio, adică de rezistenţă. Adică e nevoie pe de o parte de un timp minim (cca. 30 min. în cazul mersului rapid sau pedalatului) de efort cardio, în regim de viteză medie, adică de rezistenţă, după care încep să se ardă grăsimi. În acest proces apar în ficat, şi sunt eliberaţi în sânge, nişte produşi secundari, aşa numiţii corpi cetonici, care şi ei pot fi arşi în anumite condiţii, dar care în cantitate mai mare sunt toxici. Aceşti produşi care apar prin oxidarea acizilor graşi, pot provoca cetoză. Cetoză, cetonic, îţi spun ceva? Nu îţi amintesc cumva de acetonă? E foarte important să respirăm cum se cuvine, fiindcă o parte bună din aceşti corpi cetonici putem scăpa prin expiraţie. De pildă, respiraţia diabeticilor miroase a acetonă, tocmai din cauza prezenţei mari în sânge a acestor corpi cetonici (=cetoză). Restul se elimină prin urină. Se pot face teste de urină pentru stabilirea conţinutului de corpi cetoni. Cere de la farmacie o hârtie pentru măsurarea corpilor cetonici şi dimineaţa, la prima oră, testează şi vezi cum îţi funcţionează „flacăra metabolică a arderii lipidelor”. De reţinut e faptul că cetoza este o formă particulară de aciditate (adică o putem numi şi acidocetoză). Numai că noi nu suntem făcuţi să funcţionăm cu lichide acide la interior (plasmă, sânge, limfă,lichid interstiţial, lichid sinovial, lichid intraceelular etc.), asemeni bateriilor de maşină care merg cu acid sulfuric. Nu! Noi, dimpotrivă, suntem „baterii” de tip „Duracell”, care funcţionează în regim alcalin. Poate că îţi aminteşti că pH-ul măsoară aciditatea/alcalinitatea unei soloţii apoase. „H”-ul ăla vine de la hidrogen, iar „p”-ul ne provoacă sechelele de chimie pe care le mai avem, să ne amintim de protoni, nu? Un atom de hidrogen are un nucleu cu un proton (p+, adică încărcat pozitiv), şi un electron (e-, încărcat negativ) care orbitează în jurul nucleului. Deci atomul de hidrogen este neutru din punct de vedere electric. Când însă atomul de hidrogen îşi cedează electronul, el devine încărcat pozitiv (fiindcă a pierdut sarcina negativă), adică devine ion de hidrogen, mai precis un ion pozitiv. Acesta mai este numit şi „proton” (dar nu trebuie confundat cu particula subatomică din nucleu, cu protonul de care am vorbit mai sus). Deci pH-ul se referă la concentraţia „protonilor” de hidrogen (ionii de hidrogen) dintr-o soluţie apoasă. În corpul omenesc,apa este elementul cel mai întâlnit (cca. 60% din greutatea corpului), iar molecula de apă e compusă din doi atomi de hidrogen care şi-au pus în comun electronii (2x1e-) cu un atom de oxigen (foarte reactiv, întrucât are doar 6 e- pe ultimul strat, iar o configuraţie stabilă, adică asemănătoare cu a gazelor rare, cere ca pe ultimul strat să fie 2 sau 8 electroni e-). Apa este însă cel mai întâlnit solvent din natură şi solventul principal din corpul uman. De fapt toate reacţiile chimice din corp se desfăşoară în mediu apos. De aceea vorbim de soluţii apoase, şi de aceea putem măsura pH-ul acestor soluţii apoase din corp. Urina de pildă e o soluţie apoasă, nu? Sucurile gastrice şi intestinale de asemenea. Sângele şi el, ş.a.m.d.Revenind, scala de măsură a pH-ul variază de la 0 (foarte acid) la 14 (foarte alcalin), punctul neutru fiind 7. Aşadar, e de reţinut că pH-ul sângelui trebuie să fie uşor alcalin, deci peste valoarea neutră 7. De fapt pH-ul unui sânge normal trebuie să se încadreze între 7,35 şi 7,45. Sub 7,35 avem deja un sânge uşor acid, iar sub 7 avem un sânge tot mai acid, iar peste 7,45 sângele e prea bazic. Niciuna dintre aceste variante nu e bună, ci duce la boală, dar aciditatea este extrem de periculoasă. Vei fi citit sau auzit tu de „aciditatea sângelui”.Cetoza sau mai bine zis acidocetoza, este şi ea extrem de periculoasă şi poate fi chiar fatală. Greviştii foamei nu ajung la spital fiindcă au făcut hipoglicemie, ci pentru că şi-au deranjat grav echilibrul acido-bazic al organismului. Corpul uman funcţionează pe principiul homeostaziei, adică el face tot ce ştie ca să îşi păstreze parametrii fiziologici în limitele pentru care a fost gândit să funcţioneze, limitele în care viaţa este posibilă. De pildă avem o homeostazie termică (corpul luptă să îşi menţină temperatura constantă – de altfel enzimele care catalizează reacţiile chimice din corp nu funcţionează decât într-un anumit interval de temperatură), o homeostazie acido-bazică etc.Deci e foarte important să facem constant mişcare în timpul postului. E limpede că o dată cu consumul de energie, datorită arderii grăsimilor, se produc corpi cetonici şi, deci, o acidifiere a lichidelor corpului (în primul rând a sângelui), dar mişcarea uşoară sau uşoară spre mediu, are şi rolul de a ajuta la eliminarea corpilor cetonici şi la menţinerea balanţei acido-bazice în limite normale sau acceptabile. Aşa că aviz celor care postesc zăcând la pat, care confundă postul cu leneveala sau care se tem că o să cadă jos că n-au mâncat!Nu cazi jos că n-ai mâncat câteva zile, cazi jos fiindcă nu bei apă suficient în timpul postului şi te intoxici ca prostul din exces de zel (sunt destui evlavioşi care cred că „postul negru” e un soi de lucru meritoriu, habar neavând că e o crimă împotriva propriului corp!) şi ţi se face rău şi cazi jos pentru că ţi-ai deranjat grav echilibrul acido-bazic al organismului (mai ales la posturi prelungite), fiindcă nici nu ai băut apă şi nici nu ai făcut mişcare, ca să ajuţi excreţia corpilor cetonici şi a altor toxine.Într-un cuvânt, în loc să îţi detoxifiezi corpul şi să te vindeci prin post. te nenoroceşti sigur şi singur.Ce-şi face omul cu mânuţa lui se încadrează în acelaşi principiu general al cauzei şi efectului, că adică „ceea ce seamănă omul, aceea va şi culege”. Dacă a vrut să fie prea evlavios, va culege în final rău şi boală, şi va fi nevoit să se smerească şi să lase baltă postul, Postul făcut ca prostul.Da, că despre asta era vorba!SilvianP.S. Ziceam că aciditatea sângelui e periculoasă, dar nu am apucat să explic. Aşa, pe scurt şi simplificat, cum ştim că organismul funcţionează pe principiul homeostaziei, el va face tot ce ştie pentru a-şi meţine parametrii în limitele normale de funcţionare, în care viaţa este posibilă. Când pH-ul sângelui devine acid, corpul trebuie să facă ceva. Şi face! Are nevoie de substanţe alcaline pentru a tampona acizii şi a-i neutraliza. Dar de unde face el rost de substanţe alcaline?Păi, în primul rând că scoate din vezica biliară, prin pereţii acesteia, sodiul (Na, care e un metal alcalin, iar bila se „îngroaşă”, adică creşte concetraţia ei – aşa se formează calculii biliari! – şi devine şi acidă, adică toxică, când de fapt ar trebui să fie alcalină. În timpul digestiei, bila acidă nu-şi face treaba cum se cuvine, nu poate emulsiona cum se cuvine grăsimile, şi mai produce şi arsuri chimice etc. Dacă mai refulează şi în stomac, îţi imaginezi ce plăcere! Oricum în intestinul subţire mediul trebuie să fie alcalin, iar bila acidă, draga de ea, îţi arde maţele (v. experienţa din ultimele luni a lui Dana Achim).Pe de altă parte, pentru a combate aciditatea, corpul începe să „tragă” afară calciul (Ca – metal alcalin) din oase şi dinţi. Iacă o caută pentru osteoporoză şi carii dentare!La un moment dat, dacă îl hrăneşti tot prostioare – murături, cărnuri grele în exces, prăjeşi, hrană acidă sau care prin metabolizare dă deşeuri acide – corpul îşi epuizează rezervele şi cedează. se îmbolnăveşte grav din pricina regimului acid în care a fost nevoit să funcţioneze.Noi, creştinii, ne lăudăm că „corpul nostru e templu al Duhului Sfânt” şi îl torturăm cu toate mizeriile culinare, care plac teribil limbii noastre! Şi îi facem astfel duhului vânt, să plece, să se ducă mai repede „la Domnul”. După care, când dă boala în noi, începem, la fel de ipocriţi, să îl rugăm să ne mai lase pe aici, pe pământ, să nu ne ia, să nu ne lase copiii orfani etc. deşi până mai înainte ne tot rugam „să ne ia la cer”!UPDATEASTA e MAREA PROBLEMĂ! „De dragul Tău, Doamne, mă prostesc!”. „Dar cine ţi-a cerut să Mă insulţi? Adică Eu m-am străduit să fac exces de înţelepciune în toată creaţia, în trupul tău – legi de aur! – şi tu vrei să le arunci la gunoi de dragul Meu?” – să mă ierţi, nu se face să vorbeşti în locul Lui cu uşurătate. A fost doar un mod mai trăznit de a accentua eu paradoxul excesului de evlavie.
Pagini
-
Alătură-te celorlalți 3.971 de abonați.
Meta
Calendar
-
Alătură-te celorlalți 3.971 de abonați.
Arhive
- mai 2024
- aprilie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
- decembrie 2014
- noiembrie 2014
- octombrie 2014
- septembrie 2014
- august 2014
- iulie 2014
- iunie 2014
- mai 2014
- aprilie 2014
- martie 2014
- februarie 2014
- ianuarie 2014
- decembrie 2013
- noiembrie 2013
- octombrie 2013
- septembrie 2013
- august 2013
- iulie 2013
- iunie 2013
- mai 2013
- aprilie 2013
- martie 2013
- februarie 2013
- ianuarie 2013
- decembrie 2012
- noiembrie 2012
- octombrie 2012
- septembrie 2012
- august 2012
- iulie 2012
- iunie 2012
- mai 2012
- aprilie 2012
- martie 2012
- februarie 2012
- ianuarie 2012
- decembrie 2011
- noiembrie 2011
- octombrie 2011
- septembrie 2011
- august 2011
- iulie 2011
- iunie 2011
- mai 2011
- aprilie 2011
- martie 2011
- februarie 2011
- ianuarie 2011
- decembrie 2010
- noiembrie 2010
- octombrie 2010
- septembrie 2010
- august 2010
- iulie 2010
- iunie 2010
- mai 2010
- aprilie 2010
- martie 2010
- februarie 2010
- ianuarie 2010
- decembrie 2009
- noiembrie 2009
- octombrie 2009
- septembrie 2009
- august 2009
- iulie 2009
- iunie 2009
- mai 2009
- aprilie 2009
- martie 2009
- februarie 2009
- ianuarie 2009
- decembrie 2008
- noiembrie 2008
- octombrie 2008
- septembrie 2008
- august 2008
Marius Cruceru
Pingback: Zi de post – ziua 9 și niște texte incomode. | Marius Cruceru
Astazi a fost zi de post pentru mine. Intru pe net si uite ce trateaza fratii…
curată coincidență
NETUL ar fi bine si el sa faca parte din POST. Ce ziceti de „POST de NET”
făcui de mai multe ori în scurta viață … a netului. Vă pot spune cum este!
dupa cate se pare si Domnul Isus trata in zi de sabat ceva de genul asta.Asa ca sa nu fim farisei.
Frate Marius aveti un ghid bun. I-am citit cate ceva din lucrurile de aici si la socrul meu(el citind de ani de zile despre acestea) si a fost bucuros de explicatiile de aici. Asa ca veti face bine daca veti consuma seminte. Mai ales daca puteti sa le puneti la inmuiat ca sa incolteasca… ati manca ce e mai bun de la ele.
da, mulțumim, continuăm cu același ghid.
Pingback: Postul ca prostul | Trezire Spirituală
Dumnezeu sa va binecuvanteze frate Silvian.
amin, așa să fie, cu toată familia lui
Multumim pentru lectia practica de bio-chimie (alimentara?). Convergenta cu parerea personala conform careia chiar si in timpul postului total o cantitate minima de lichide nu trebuie sa lipseasca.
nu o cantitate minimă, ci o cantitate maximă. În toată această perioadă trebuie băuți 2,5 litri de apă.
Eu nu prea pricep rolul „spiritual” al postului , de ce trebuie sa postim ? Ce se intampla cand postim? Eu postesc ..pentru ca stiu ca e bine dar mai mult nu prea inteleg. Daca bem apa cand postim nu se „anuleaza” postul… lol..? Nu e un fel de slabiciune sau comoditate un fel de cheating? Recunosc ca simt puternic lipsa apei cand postesc si cum au tot fost zile de post pt Ruth si Marius in ultima vreme parca vadeam ca imi apar si riduri noi pe fata , asteptam sa treaca ziua sa pot bea apa si ma simteam vinovata ca nu-s mai spirituala.
Stimată Dana Mo.
Domnul Isus a presupus postul atunci cînd ne-a dat sfaturi despre cum terbuei să postim în predica de pe munte.
a spus ca există un soi de draci care nu ies decît cu post și rugăciune. Dacă nu vă dau tîrcoale, n-are rost, mie mi-au dat tîrcoale.
Nu, apa nu este o trădare a postului.
Beți apă liniștită.
Ca fost paroh vă dau dezlegare la apă! Luați cu belșug!
Pingback: Cum se fac 80 de km pe bicicletă pe nemîncate? | Marius Cruceru
Pingback: Despre curele de slăbire … cu dragoste! | Marius Cruceru
Pingback: 5 – doar cu apă și călărind un Mustang | Marius Cruceru
Pingback: Țin baptiștii Postul Mare al Paștelor? | Marius Cruceru
Pingback: Postul lui Daniel – ziua 3 (miercuri – post) | Marius Cruceru
Pingback: Postul lui Daniel – ziua 5 (vineri – post) | Marius Cruceru
Pingback: De astăzi, Ziua Copilului, șapte zile de post și rugăciune pentru problema familiei Bodnariu și Florin Barbu | Marius Cruceru
Pingback: Marius Cruceru – De astăzi, Ziua Copilului, șapte zile de post și rugăciune pentru problema familiei Bodnariu și Florin Barbu | Crestini.com
Cand ati postit de NET, gandurile au devenit alcaline sau acide? Ce ati consumat ca sa compensati? 🙂
salată!
Pingback: Udreizarea postului | Marius Cruceru
Pingback: Post negru pentru o ”țară albă” | Marius Cruceru
Cata ignoranta fata de adevar….!!!
„Isaia 58:5 Oare aceasta este postul plăcut Mie: să-şi chinuiască omul sufletul o zi? Să-şi plece capul ca un pipirig, şi să se culce pe sac şi cenuşă? Acesta numeşti tu post şi zi plăcută Domnului?
Isaia 58:6 Iată postul plăcut Mie: desleagă lanţurile răutăţii, desnoadă legăturile robiei, dă drumul celor asupriţi, şi rupe orice fel de jug;…………”
Se va ajunge iar sa se vanda clemenţe. Oare cine va autorizeaza sa dati legări si dezlegări ?
Câtă pasiune pentru filozofii subiective …!!! Ce caraghiosenie !!! …seminte, lichide …. studii de impact…. !!!
Oare ce este mai usor omului: sa-si supuna trupul o zi, sau sa-si infraneze poftele si sa-si supuna firea pacatoasa intreaga viata ?
Stimate Marton Palosi, eu am mai avut articole despre post. ACesta nu este singurul. https://www.youtube.com/watch?v=bgdT9_gemag
Cred că puteți vedea că nu mă refer doar la aceste chestiuni tehnice,
dar este important să înțelegem ce se întîmplă și cu trupul nostru atunci cînd postim.
Cred că nu ați înțeles sensul postării mele, dacă comentați în felul în care comentați.
Plus că nu prea dețineți proprietatea termenilor. Orice filozofie este subiectivă.
IAr ignoranța științifică n-a fost niciodată o virtute. Faptul că dvs. alegeți să ignorați alte informații și doriți să vă transofrmați în omul unei singure cărți în mod fundamentalist este alegerea dvs. Dar nu mi-o impuneți mie și altora. Fiecare să postească după cum a ales în inima sa.
Dacă veți urmări conferința despre post, s-ar putea să vă poticniți mai tare sau … cine știe… s-ar putea să vă luminați.
Domnul Isus a postit și s-a rugat. Dacă Dînsul a avut nevoie, probabil că și noi avem.
Puteti sa repostati va rog link-ul conferintei despre post?. Nu mai este disponibil la adresa respectiva. Multumesc.
Pingback: #REZIST – lăcomia sau … ce este ”#rezist-ul” meu? – ziua 7 | Marius Cruceru
Pingback: Ziua 41 – Începe Postul! | Marius Cruceru