#REZIST – ură – ziua 6

Astăzi este sîmbătă și 6 este un număr prost! 3 ceasuri rele? Nu! Zeci de minute în care poți urî!

Ați auzit expresia ”a purta sîmbetele cuiva”? Dar ”să scrii pe cineva pe toacă”? Sau ”să dai acatiste” să îi meargă rău cuiva? Ura la români are contextualizare religioasă. Nu avem atît de multe înjurături cu aghiazmă, cruci, cristoși, altare, candele? Dar despre asta cu altă ocazie.

Ura la români este ritualică. ”Să crape capra vecinului” este parte din elanul vital. Răul aproapelui ne face bine, moartea sa, sursă de viață!

Astăzi #REZIST la ură. Zilele acestea am fost încercat din nou, ispitit de unul care ”îmi poartă sîmbetele”. Ura mănîncă fibra sufletească, dizolvă precum cangrena, obosește spiritul, întunecă rațiunea.

Astăzi #REZIST pentru cei care urăsc fără scăpare și mîngîiere.

Citește în continuare

Publicat în disciplinele spirituale, dulce Românie, Fabrica de barbati, inventarul stricaciunilor spirituale, Zidul rugăciunii | Lasă un comentariu

#REZIST – efort – ziua 5

Astăzi este zi de post. Negru. De cîțiva ani încerc să rezist la efort. Sînt un norocos. Un binecuvîntat! După 4 zile de lichide, încă mă pot mișca.

Astăzi, în mare zi de post, celebrez faptul că pot face efort, că mă pot mișca în general. Și n-am făcut eforturi mici, ca ieri. Am făcut cu alte ocazii 333 de km în 18 ore, 400 de km în 24 de ore, 264 în zi lumină. Astăzi este zi de meditație și relație.

Imaginea de mai jos reprezintă ce văd uneori pentru ore întregi cînd pedalez în singurătate. Poziția ciclistului pentru mine este cea mai bună poziție pentru rugăciune. Este riscantă, și de aceea, fascinantă. Poți muri oricînd din cauza vreunui șofer care scrie sms-uri în timp ce conduce. Dacă voi muri pe șosea, știu că mă va lovi dintr-o dată în spate și mă va arunca în șanț sau zid, cu o forță pe care am mai simțit-o doar o singură dată. Nu o poți confunda cu nimic. Sper doar să fie rapid. Ca un infarct, altă șansă pe care o am eu ca un cardiac cumsecade. Bune morți. Eh, dacă ar fi să ne lase Dumnezeu să ne alegem moartea …

După cum știți, sînt cardiac cu acte în regulă, dar vindecat în mod miraculos.

Acum pot consuma peste 7000 de calorii într-o zi.

Citește în continuare

Publicat în acțiuni umanitare, cugetări de pe bicicletă, disciplinele spirituale, Fabrica de barbati, Perplexităţi, Sanatate, Zidul rugăciunii | Lasă un comentariu

#REZIST – îndrăgostit – ziua 4

Sînt îndrăgostit de 31 de ani. Și #REZIST! Încă rezist bine, dar nu pentru că aș cunoaște cumva modul în care se păstrează dragostea. Nu, nu am scris nicio carte despre dragoste. N-am scris în viața mea vreo poezie de iubire sau despre iubire. Probabil voi scrie una la bătrînețe. Numai cărțile de dragoste scrise la bătrînețe cred că pot fi cu totul credibile.

Am cunoscut-o în 1986. Aveam 15 ani. Mulți dintre voi știți poveștile mele despre ea.

În 1991 ne-am căsătorit.

Dacă pînă acum căsnicia noastră a rezistat este în primul rînd din pricina Domnului. Dumnezeu este dragoste, ne spune Ioan Evanghelistul. Dragostea este o flacără a Domnului. Așa ne spune Sfînta Scriptură în Cîntarea Cîntărilor. Domnul o aprinde, Domnul o poate păstra. Apoi este meritul Nataliei.

Citește în continuare

Publicat în Biserica Baptista, Cîntarea cîntărilor, exerciții de admirație, Fabrica de barbati, Gînduri, inventarul stricaciunilor spirituale, Zidul rugăciunii | 9 comentarii

10 întrebări și 27 de pași

Am auzit de Tibi de la Voicu. Mîine este lansarea cărții la Cluj.

sursa Voicu Bojan

sursa Voicu Bojan

Iată zece întrebări al căror răspuns poate fi găsit în cartea (27 de pași) generatoare de și mai multe întrebări a lui Tibi Ușeriu. Oare cum o fi arătând viața aceea în care:

Citește în continuare

Publicat în exerciții de admirație, Fabrica de barbati, inventarul stricaciunilor spirituale, Mitraliera cu cărţi | 2 comentarii

#REZIST – ziua 3 – sistemul medical

Astăzi este zi de capelă Hospice și zi de post, de asemenea. Astăzi ne rugăm pentru colegii noștri de la Hospice, care sînt vrednici de medalii destinate eroilor. Au povești extraordinare de spus. Fiecare dintre ei.

Astăzi #REZIST pentru sistemul de sănătate în colaps din România, pentru părinții copiilor diagnosticați cu boli terminale, părinți care stau cu zilele pe holurile spitalelor, dormind pe scaunele tari din fier și lemn.

Astăzi #REZIST pentru bolnavii care stau cîte doi în pat. Pentru cei care, deși au plătit asigurările medicale, trebuie să își cumpere vată, seringi de unică folosință, instrumentar chirurgical, tuburi de unică folosință.

Citește în continuare

Publicat în acțiuni umanitare, dulce Românie, inventarul stricaciunilor spirituale, lacrima din colțul ochiului, Zidul rugăciunii | 2 comentarii

#REZIST – ziua 2 – două povești despre rezistență: Vasile și Tibi

sursa pressone.ro autor Voicu Bojan

sursa pressone.ro autor Voicu Bojan

Prima este AICI.

Vasile Voinovici n-a murit până acum decât o dată şi numai pentru trei zile, când era mic, abia venit pe lume. Adevărul e că părinţii lui îl cam lăsaseră să moară fiindcă se născuse fără mâini şi fără picioare, era un boţ de copil venit ca un blestem, de se speriase tot satul, nici maică-sa n-avea ochi pentru el. S-a sfătuit ea cu bărbatul, Adam, şi nu prea i-a mai dat ţâţă copilului. A venit doctorul, s-a uitat la el, l-a declarat mort. „E mai bine aşa”, au zis toţi. Scăpau de un chin.

În noaptea de dinaintea înmormântării, maică-sa a visat trei femei în negru care-i strigau de la poartă să nu-l lase pe Vasile să moară, că o dată cu el îi va muri şi un copil sănătos, care-l avea ea mai drag şi mai drag din toţi nouă. Femeia s-a trezit, şi-a luat copilul în braţe şi a început să-l bocească. Şi atunci, cum îl ţinea aşa la piept, a simţit că fiul ei mort de trei zile o muşcă de ţâţă şi începe să sugă dezlănţuit, se zbătea şi împungea cu nasul ca un purcel. Era flămând, doar venea de pe lumea cealaltă.

De atunci au trecut 60 de ani. Vasile Voinovici, întorcându-se din morţi, a crescut, a învăţat să facă o mulțime de lucruri – şi încă mai bine decât mulți oameni întregi la trup –, s-a bucurat de viaţă ca tot omul, a muncit, a jucat şi în filme, a călătorit, a iubit, s-a însurat, a crescut doi copii şi acum se bucură de nepoţi.

– Dacă nu era aşa, poate nu făcea atâtea în viaţă. Ăsta e darul lui şi nu poate să i-l ia nimeni! – spune nevastă-sa.

Adică infirmitatea. Darul lui de la Dumnezeu.

Citește în continuare

Publicat în Cărţi de citit, dulce Românie, exerciții de admirație, Fabrica de barbati, inventarul stricaciunilor spirituale, lacrima din colțul ochiului, Oameni, Perplexităţi | Lasă un comentariu

#REZIST – ziua 1 – Psalmul 1 de la Pravoslavnici

Disclaimer: #REZIST este o marcă transferabilă și confiscabilă precum Je suis. Vă mai amintiți de acum doi ani cu Je suis Copte? Marca #REZIST tocmai a fost confiscată și redefinită de mișcarea curcubeului. Lăsați-mă și pe mine să trag spuza pe turta mea. Am motive pe care le voi expune.

sursa digi tV Vlad ISpas - medicul care a mers în stradă după gardă

sursa digi tV Vlad ISpas – medicul care a mers în stradă după gardă

Așa cum am spus aseară în conferința de la Cluj pe tema Creștinul secolului XXI și Cetatea, eu am ales o altă formă de #REZIST. Pentru stradă este ziua 21. Pentru mine și alți cîțiva prieteni este ziua 1. Pînă la Paște este timp!

Psalmul 1

1 Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor răi, nu se opreşte pe calea celor păcătoşi, şi nu se aşează pe scaunul celor batjocoritori! 2 Ci îşi găseşte plăcerea în Legea Domnului, şi zi şi noapte cugetă la Legea Lui! 3 El este ca un pom sădit lîngă un izvor de apă, care îşi dă rodul la vremea lui, şi ale cărui frunze nu se veştejesc: tot ce începe duce la bun sfîrşit.

Citește în continuare

Publicat în Articole | Lasă un comentariu