Între Scriptură și ziar(e) – Sensei Cristian Bolduț – ”Creștinul și artele marțiale”

Publicat în Între Scriptură și ziar | Lasă un comentariu

Între Scriptură și ziar(e) – Pastor Beniamin Cruceru – ”Divorțul – Prima parte: Căsătoria, un legământ”

Publicat în Între Scriptură și ziar | Lasă un comentariu

Între Scriptură și ziar(e) – Adrian Butuc – ”Diaspora, hai acasă!”

Adrian Butuc are o viață demnă de un roman. Este un idealist, un visător, dar în același timp are foarte multe realizări palpabile. Are tot felul de proiecte tehnice interesante. Și-a făcut casă dom, are brevet de pilot, și-a perfecționat niște sisteme tehnice revoluționare în domeniul construcțiilor și încălzirii/răcirii locuințelor.

Mi-aș dori așa de mult să cred că se poate realiza proiectul lui! Eu sînt mai sceptic, dar … cine știe … lumea a mers înainte și din pricina oamenilor ca el.

 

Publicat în Între Scriptură și ziar | 1 comentariu

13 iulie 1991 – 13 iulie 2019

Îți mulțumesc, Natalia Ștefănescu, că în urmă cu 28 de ani ai ales să mergem împreună pe același drum, sub același nume, în aceeași casă. Dumnezeu să te binecuvînteze și să te răsplătească pentru tot binele făcut mie și copiilor noștri.

Astăzi, cînd fiul nostru își începe și el drumul alături de minunata lui aleasă (ce potrivire: tot 13 iulie, tot sîmbătă, la 28 de ani distanță se căsătoresc ai noștri copii! Unii au spus că va fi cu ”ghinion”… noi am dovedit ”ghinionul”) nu le doresc nimic mai mult decît să se iubească cel puțin cît ne-am iubit noi, dacă nu mai mult și mai frumos! 

Continuă lectura

Publicat în Amintiri, exerciții de admirație, Jurnal de tată imperfect, lacrima din colțul ochiului, Zidul rugăciunii | 3 comentarii

Ce este dulce-amar?

Este dulce-amar cînd copiii împachetează, dar ești liniștit și în același timp senin-îngrijorat că se mută la casa lor.

Este dulce-amar cînd strîngi în plase și cutii amintiri și muzici pentru a le desface mai apoi departe de tine.

Este dulce-amar cînd au crescut, ai dori să îi ții în continuare mai mult în brațe, dar pleacă spre alte brațe de care speri ca numai moartea să îi mai despartă.

Este dulce amar cînd îți amintești momentul în care ți-a ațipit în brațe ghemotoc, acum se desprinde ușor din îmbrățișarea ta cu un bărbătesc Mulțumesc! 

Continuă lectura

Publicat în Amintiri, Fabrica de barbati, intrebările lui Naum, Jurnal de tată imperfect, lacrima din colțul ochiului, Zidul rugăciunii | 1 comentariu

Dr. Emanuel Bălăceanu – ”Călătoria creștinului”

Proiectul colegului nostru, dr. Emanuel Bălăceanu este, după știința mea, unic în peisajul evanghelic românesc. O intreprindere care merită o punere în scenă cu scenografie, costume, înregistrare video profesională.

Compozitorul a prelucrat muzical într-o formă care se încadrează între teatru muzical și narațiune corală atît de bine cunoscuta opera literară Călătoria Creștinului a lui John Bunyan.

Era în urmă cu ceva vreme a doua carte ca număr de traduceri după Sfînta Scriptură.

La proiect a participat și colega noastră soprana Maria Duțu. Sper ca în curînd să îi avem invitați la emisiunea Între Scriptură și ziar. 

Continuă lectura

Publicat în Anunturi, Muzica, Scoala de muzica | 1 comentariu

Un nume de reținut în ce privește chitara clasică: Garrett Podgorski

Continuă lectura

Publicat în Chitara, Muzica, Schimb de iutuburi, Scoala de muzica | Lasă un comentariu

Înscrieri on-line la Universitatea Emanuel din Oradea

Da, te poti inscrie online la una din cele 6 specializari UEO!
Te asteptam cu drag!
http://www.emanuel.ro/ghidinscriereadmitere/

#AdmitereUEO #InscriereOnline #6specializari

Publicat în Anunturi | Lasă un comentariu

Conferințe cu Raymond Vancu în cadrul Taberei muzicale ”Onisim”

Continuă lectura

Publicat în Anunturi, Scoala de muzica | 1 comentariu

A început tabăra muzicală ”Onisim” – Centrul Creștin Scornicești

sursa

sursa

Continuă lectura

Publicat în Anunturi | Lasă un comentariu

Aventura lui George Dragomir a ajuns în presa orădeană

O singură corecție: Fotografiile nu îmi aparțin. Cele din timpul turului lui George îi aparțin lui.

Unul dintre oamenii de suflet care au ales să se implice parcurgând pe jos 600 km este George Dragomir. Ploieștean de origine, George Dragomir a plecat din România în anul 2000, s-a stabilit inițial în Anglia, iar apoi în Germania. A parcurs pe jos distanţa din Hilden – Germania, până în Woking – Anglia cu scopul de a aduna fonduri pentru ca personalul clinic de la hospice să le poată oferi ore de îngrijire paliativă gratuite pacienţilor.

Continuă lectura

Publicat în acțiuni umanitare, HOSPICE | Lasă un comentariu

Cuptor 2

Continuă lectura

Publicat în Fabrica de barbati, Meşteşugăreşti, utile | Lasă un comentariu

Despre ”garaj” – Partea a 2-a – Disciplina simplificării

Iată AICI contextul. 

În exemplul dat cu arhitecții este vorba despre alt arhitect, la serviciile căruia am renunțat înainte de a face vreun contract, nu este despre cel care ne-a făcut proiectul  final pînă la urmă.

Publicat în Conferinte, disciplinele spirituale, Fabrica de barbati, inventarul stricaciunilor spirituale, Predica de pe Munte, Predici, serile Iris, theologia in nuce | Lasă un comentariu

Vești despre călătoria Cluj – Auschwitz – ediția 2019 – in memoriam ”Deportarea evreilor din Cluj” sau De ce facem ceea ce facem? (MDO – Campania Hospice ”Mai dăruiește-mi o oră!”)

Avem vești noi și bune despre plecarea noastră în 15 august! 

Grupul s-a conturat definitiv. Sîntem 11 cicliști care parcurgem tot traseul, dar vom pleca 12. Unul dintre noi va merge doar porțiunea Cluj – Șimleu, pînă la Muzeul Holocaustului, apoi, mai departe vom merge doar 11. Vom avea 2 mașini de asistență rutieră, una cu remorcă.

Foto de anul trecut, din turul in memoriam Gino Bartali.

Am primit o donație de 500 de dolari canadieni pentru cheltuielile de transport, asistență rutieră (motorină, vignete et c.). Mulțumim mult domnului F. N. pentru acest gest generos.

De asemenea, așteptăm o altă donație pentru tricouri. Vom pune sigla firmei donatoare, plus sigla Hospice.

Vă întrebați probabil: ce donații pentru călărirea unor biciclete și distracție pentru 11 nebunatici?

Continuă lectura

Publicat în acțiuni umanitare, cugetări de pe bicicletă, Fabrica de barbati, HOSPICE | 1 comentariu

Garajul! De ce nu mi-am făcut și nu îmi voi face niciodată … garaj!

Garajul, acest înlocuitor al vechiului grajd (n-am studiat, dar parcă este și derivat prin metateză fonetică unul din celălalt… ). Complet inutil în viața mea. Inutil pentru caii putere ascunși sub capotă.

Este doar opinia mea. Nu cred că am lumina arhitecturală finală, nici revelația doctă asupra betoanelor și nici studiile și expertiza necesară ca să îmi exprim părerile avizat. Aici nu este un spațiu științific, este un jurnal de călătorie și în călătoria aceasta interacționăm, dialogăm și în cadrul dialogului fiecare dintre noi încercăm să îi facem celuilalt cumva (uneori chiar este altruism pur) viața mai bună. Și alții insistă să îmi facă mie viețuirea mai comodă! Dar eu mă încăpățînez să îmi simplific existența!

Îți construiești o casă?

Da!, zic

Aha, păi nu văd garajul!

N-am nevoie! zic eu.

Ba ai? prietenul meu, vedeți, știe mai bine ce îmi trebuie și ce nu! 

Ba nu! mă încăpățînez să insist. 

Ba, ai să vezi, îți va părea rău! îmi spune prietenul meu mult mai tînăr și care încă nu și-a construit casă.

Ba te asigur că nu voi avea nicio părere de rău! Sigur!

Cum așa?

Pentru că am avut timp să mă gîndesc, fiind mai bătrîn decît tine.

Și în acest punct încearcă totuși cu ultimele puteri să mă convingă cît este de util garajul.

Eu îmi expun argumentele:

Continuă lectura

Publicat în Fabrica de barbati, Meşteşugăreşti, utile | 6 comentarii

”Și-a luat viața și s-a dus să fie cu Isus”

Ce tragedie! Greu de judecat, mai ales dacă nu ne-am întîlnit cu depresia niciodată.
Nu sînt de acord cu titlul de mai sus, deși înțeleg circumstanțele în care soția acestui pastor, care s-a luptat cu depresia, a predicat despre despresie, apoi s-a sinucis, scrie aceste dureroase cuvinte. 

Da, înțeleg, și totuși cred că sînt cîteva lucruri la care ar trebui să ne gîndim, cîteva lecții, pe care ar trebui să le învățăm:

Continuă lectura

Publicat în inventarul stricaciunilor spirituale, lacrima din colțul ochiului | 9 comentarii

”Pe mine nu mă interesează doctrina, doctrina ne desparte, dragostea unește …”

Ligonier Ministries

Transcript: http://ligm.in/2msz6AT
Message: http://ligm.in/2mwbu1v

Am auzit-o de atîtea ori: ”Dragostea unește, doctrina desparte! Să nu ne mai certăm între noi, uite ce spun ateii despre noi: nu putem deveni creștini, voi, creștinii vă certați tot timpul!”

De ce ne certăm? Mai sus aveți un posibil răspuns.

Publicat în intrebările lui Naum, inventarul stricaciunilor spirituale, Pt. studenţii mei, Survolul de luni, theologia in nuce | 13 comentarii

Călătoria Cluj – Auschwitz din acest an se conturează! Cînd și cum plecăm la drum?

Așa cum vă anunțam recent, s-a născut, în urma lecturii unui articol, ideea unei noi călătorii la Auschwitz cu bicicletele, de această dată cu plecare din Cluj. Astăzi este ultima zi în care se mai pot face înscrieri, plătind avansul de 100 de euro de persoană.

Perioada de pelerinaj este 15-23 august!

Continuă lectura

Publicat în Biciclete, cugetări de pe bicicletă, disciplinele spirituale, Fabrica de barbati | 1 comentariu

Între Scriptură și ziar(e) – Dionis Bodiu – ”Creștinul și filmele”

 

Publicat în Între Scriptură și ziar | 1 comentariu

”Emanuel Hospice: A Five-Star Service” articol apărut în Romanian Ministries

American football speaks of certain people as being five-star recruits before they enter the college system.  Emanuel Hospice we say, by the Lord’s grace, is a bona fide, gold-plated, A-plus five-star Christian ministry.  But why? For what reasons? Well, here are some:

NEED – in Romania, only 8% of people with terminal illness are able to access the palliative care they need.  This translates into 9 out of 10 of the terminally ill suffering an undignified, often painful death.  Emanuel Hospice refuses to pass by on the other side, instead being involved to the full extent of their capabilities. In the death zone. Not easy. First star.

Continuă lectura

Publicat în HOSPICE | Lasă un comentariu

La cules de lavandă …

Natalia iubește lavanda. Noah s-a molipsit! M-a întrebat astăzi, deși era clar programul: ”Tati, sigur, nu-i așa, mergem la ferma de lavandă?”. M-a întrebat de vreo cinci ori în timp ce eram în drum deja spre fermă.

L-am tot asigurat că acolo mergem și va avea ocazia să culeagă singur lavandă și afine. Afinele nu l-au prea prins, dar a iubit aplecarea spre cele două specii de lavandă pe care le cultivă prietenul Nick Toth la ferma lui.

Continuă lectura

Publicat în Amintiri, homeschooling, Meşteşugăreşti, utile | 2 comentarii

”Mai dăruiește-mi o oră!” – În noua campanie Hospice – MDO (Mai dăruiește-mi o oră!) am trecut deja de 6000 de euro adunați

sursa

Autor Titus Bârza. Mulțumim!

Mai multe detalii despre campania aceasta AICI. Și AICI.

 

Publicat în acțiuni umanitare, HOSPICE | 1 comentariu

Vivacitatea smochinului

Cuscrul meu, horticultor de meserie, mi-a dăruit acum doi ani un smochin. Acesta a avut ghinionul să fie prezent în pămînt, cînd eu eram absent și un nea Gică cu buldozerul a venit, a nivelat și l-a ras din pămînt. Asta prima dată!

A doua oară? După ce răsărise din nou, o basculantă a dat peste el moloz.

Continuă lectura

Publicat în Amintiri, Gînduri, Meditaţii, utile | Lasă un comentariu

Am ars țestul … cu Noah

Pîinea făcută în țest de mătușa Florica este pentru mine gust și miros al copilăriei fericite. Pîine în țest cu lapte proaspăt muls de capră și cu miere de albine. Am visat ca odată să fac din nou pîine în țest, de astă dată împreună cu Natalia, care este olteancă pur sînge, așa cum fac toți oltenii.

Nu mi s-a arătat pînă acum!

Ultima dată cînd am mîncat pîine proaspătă caldă, acu scoasă din țest a fost cînd am vizitat-o pe sora Stela. Făcusem vreo 130 de km în ziua aceea, la temperaturi imposibile. Apa rece cu pîinea de țest și cu mierea mi-au fost răsplata, răsplată mîncată cu poveștile sorei Stela, un personaj demn de un roman.

Ce este țestul? Este o carapace din lut și paie, care trebuie încălzită întîi vreo 40 de minute de focul făcut sub ea. Se curăță apoi vatra de jar, cînd țestul a captat destulă căldură, cu o măturică, se așează pîinea unsă cu un pic de ou deasupra și zeamă de roșii (asta după ce se face o cruce pe ea neapărat, după cum cruce este și pe țestul însuși), se așează pe o frunză de potbal, se închide țestul peste aluat. Se adună cu aceeași măturică cenușa pe lîngă țest. Se lasă 10 minute. Apoi se ridică să ”respire” pîinea. Se rotește 180 de grade. Se mai lasă 10 minute și … pîinea este gata.

Nu este nimic mai bun în lumea asta peste care să rostești fraza din Tatăl nostru: pîinea noastră cea de toate zilele … dă-ne-o nouă astăzi (și, dacă se poate, făcută în țest!)

Continuă lectura

Publicat în Amintiri, homeschooling, Meşteşugăreşti | 3 comentarii

Un ”vierme” în ureche – ”Drumul lung” al lui Mark Knopfler la final de an universitar

”Vierme în ureche” i se spune acelei piese care îți rămîne în memorie de nu mai poate fi scoasă ușor.

The Long Road a lui Mark Knopfler este o astfel de piesă. Este despre istovirea plăcută, despre oboseala veselă, despre epuizarea oftatului senin al oricărui drum lung, dar ajuns spre țintă.

Continuă lectura

Publicat în Amintiri, Pt. studenţii mei | 1 comentariu

Rezultatele ”Concursului Naţional de Compoziţie și Aranjamente”, ediţia a IX-a, organizat de către Universitatea „Emanuel” din Oradea

Iată rezultatele Concursului Naţional de Compoziţie și Aranjamente, ediţia a IX-a, organizat de către Universitatea „Emanuel” din Oradea, concurs în care am fost și eu implicat.

Felicitări tuturor participanților! A fost o delectare. Le mulțumesc și pentru că au trimis materialele atît în formă scrisă (partituri), dar și în format audio (pentru noi, amatorii!)

 

Publicat în Anunturi | 4 comentarii

De dorit – cort permanent pentru copii

Prietenul A. S. (în cazul acesta nu știu dacă vrea să îl deconspir 🙂 ) mi-a arătat ceva care mi-a stîrnit entuziasmul. Care dintre noi n-a visat să își construiască în copilărie propriul cort sau casa în copac? Le-am făcut și pe unul și pe cealaltă!

Am cumpărat un cort, l-am montat cu Noah, dar bucuria i-a ținut puțin. Cortul se încinge, se umezește, face condens, se prăbușește structura, este luat pe sus de vînt.

Acum am găsit altă idee cu ajutorul prietenului bun.

Iată despre ce este vorba:

Vezi AICI. 

Începe vacanța! Să le facem așa ceva pruncilor. Și neapărat: CĂSUȚĂ ÎN COPAC. Dacă aveți copacul … Noi nu îl avem încă!

 

Publicat în homeschooling, Jurnal de tată imperfect, Meşteşugăreşti, utile | Lasă un comentariu

Copiii … ca niște săgeți … (Psalmul 127)

În Psalmul 127 este o metaforă șocant de frumoasă, pe care am înțeles-o numai atunci cînd am început să trag cu arcul: copiii sînt ca săgețile în mîna unui războinic. Ferice de cel care își umple tolba ….

Mai sînt cîteva zile și ne zboară a doua săgeată din tolbă …. Cîte zîmbete printre lacrimi, cîte nostalgii (dureri ale reîntoarcerii), cîte dulci amintiri și tardiv regret!

Sînt cîteva lucruri pe care le-am înțeles după ce am întins arcul să trag. Iată-le:

Foto Natalia Achim

Foto Natalia Achim

Continuă lectura

Publicat în Arcuri și tir cu arcul, cugetări de pe bicicletă, Fabrica de barbati, Gînduri, intrebările lui Naum, Jurnal de tată imperfect, lacrima din colțul ochiului, Meditaţii, Zidul rugăciunii | 8 comentarii

Cea mai lungă zi … cu Jasmina, Ianko și Robert în minte …

Astăzi se pare că a fost cea mai lungă zi a anului! Pentru mine este foarte deprimantă! Sînt o fire solară. Pînă acum am tot văzut cum se mărește ziua, lucru care mă umplea de energie. De astăzi începem să ne apropiem iar de întunericul iernii, ziua este în scădere. Am profitat astăzi de ziua cea mai lungă. Am pedalat cu mînie și nostalgie. Știu că vor veni zilele în care voi sta în casă de frig și zi scurtă.

Am pîndit ploaia. Ploaia m-a pîndit pe mine. Am reușit să o păcălesc. Pe cînd a apucat-o spre Vest, eu am luat-o spre Est.

Am plecat ca să fac ce fac de obicei pe bicicletă. Mă așez în șa și stau pe gînduri! Mă bîntuie frustrările, amintirile, regretele, nostalgiile, îngrijorările și pe toate le împing în pedale. Uneori îmi amintesc lucruri plăcute și o las mai moale. Alteori îmi amintesc lucruri rele și grele și pedalez cu mînie.

Astăzi mi-am amintit de unul dintre proiectele din trecut, unul dintre cele mai reușite: Cele mai lungi zile pentru cele mai scurte vieți!

Un proiect Hospice foarte reușit din care s-au adunat foarte multe fonduri pentru îngrijirea paliativă a copiilor care mor de cancer. M-am gîndit la Iasmina. M-am gîndit la Ianko. M-am gîndit la Robert, cel care mi-a dat tricoul ATUNCI, dar anul trecut a murit. Am fost lîngă el cu ore înainte și ne-am rugat și i-am citit Psalmul 23. În fotografie avea 16 ani. A murit la 18 ani.

Continuă lectura

Publicat în acțiuni umanitare, cugetări de pe bicicletă, HOSPICE, lacrima din colțul ochiului | 2 comentarii

Încă un eseu surpriză pentru concursul nostru din acest an: ”Ce înseamnă un bărbat ratat?”

Vă mai amintiți concursul nostru de eseuri? Vedeți AICI. Am avut ACESTE eseuri. Și acest eseu cîștigător. Pînă la urmă, după niște mici ”aventuri”, am avut un deznodămînt interesant.

Dar …

Doamna Lavinia M. m-a surprins zilele trecute. Și-a convins (felicitări pentru asta!) fiul, adevărat bărbat de 15 ani, să scrie și să îmi trimită eseul lui. Eseul este în limba franceză, pentru că familia a emigrat în urmă cu ceva timp acolo. Copiii și-au urmat școlile acolo și, în buna tradiție a umanioarelor din spațiile civilizate, acolo nu li se dictează comentarii literare, pe care copiii trebuie să le înghită și apoi să ni le ”vomite” la teze. Acolo se fac compuneri, eseuri adevărate. Iată rezultatele!

Am ținut mult să conving familia M., și în mod special pe tînărul Victor, să mă lase să îi public eseul pentru a ne liniști un un pic cînd ne lăudăm cu olimpicii noștri, cu superba școală românească, care este cu un picior în groapă.

Victor are talent literar și maturitate. La cei 15 ani ai săi a scris rînduri consistente și bune de reținut. Aș dori să îi salvez acest text și să îl discut cu el pe cînd va avea 45 de ani, peste 30 de ani, dacă eu voi mai fi în viață. Sper să își urmeze vorbele.

Îi felicit pe părinți pentru buna creștere și toată admirația mea pentru profesorii lui. Aștept să îl întîlnesc pe Victor în această vacanță și, chiar dacă nu a cîștigat arcul (probabil și el ar fi meritat un arc pentru acest eseu), îi sînt dator cu o sesiune de tragere cu toate arcurile mele din dotare.

Spor la lectură!

Essai : Que fait qu’un homme ait raté sa vie ?

Continuă lectura

Publicat în Fabrica de barbati, guest post | 50 comentarii

Bicicletele războinice (Condor M05 – Swiss Militarvelo)

Bicicletele au jucat un rol, pe care puțini îl cunosc, atît în primul război mondial, dar mai ales în al doilea.

Zilele trecute, încercînd să îmi fac ordine prin ”garajul” de biciclete, am dat peste Condorul unui prieten. Îmi este dat în custodie o vreme, ca să mă bucur de senzațiile unice pe care le ai pedalînd numai pe o asemenea ”fiară”. Senzația este unică.

Iată Condorul meu un Condor M05, Swiss MilitarVelo, restaurat de meșterul Zsolt Vass Klein, bicicletă de care m-am despărțit cu greu numai ca să îmi achiziționez o alta care m-a ajutat să parcurg distanțele de peste 100 de km, atunci cînd m-am apucat de cursele în scop caritabil. Nu aș fi putut să alerg pe Condorul care cîntărea aproape 25 de km echipată astfel. Vitusul, bicicleta schimbată cu aceasta (care acum a trecut de 8500 de km chiar în seara asta!) are 12,5 kg și atunci cînd are apa pe ea.

Continuă lectura

Publicat în Biciclete | Lasă un comentariu