Marius Cruceru

Proverbe 29:

1 Un om care se împotriveşte tuturor mustrărilor, va fi zdrobit deodată şi fără leac. –

2 Cînd se înmulţesc cei buni, poporul se bucură, dar cînd stăpîneşte cel rău, poporul geme. –

3 Cine iubeşte înţelepciunea înveseleşte pe tatăl său, dar cine umblă cu curvele risipeşte averea. –

5 Cine linguşeşte pe aproapele său, îi întinde un laţ supt paşii lui. –

8 Cei uşuratici aprind focul în cetate, dar înţelepţii potolesc mînia. –

9 Cînd se ceartă un înţelept cu un nebun, să se tot supere sau să tot rîdă, căci pace nu se face. –

trebuie repetat:

9 Cînd se ceartă un înţelept cu un nebun, să se tot supere sau să tot rîdă, căci pace nu se face. –

11 Nebunul îşi arată toată patima, dar înţeleptul o stăpîneşte. – (Proverbe 29:11: (36:11) ολον τον θυμον αυτου εκφερει αφρων σοφος δε ταμιευεται κατα μερος)

Citește în continuare →

Proverbe 28:

1 Cel rău fuge fără să fie urmărit, dar cel neprihănit îndrăzneşte ca un leu tînăr. –

2 Cînd este răscoală într’o ţară, sînt mulţi capi, dar cu un om priceput şi încercat, domnia dăinueşte. –

Citește în continuare →

2 Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.
3 Piatra este grea şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea decât amândouă.
5 Mai bine o mustrare pe faţă decât o prietenie ascunsă.
6 Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sunt mincinoase.

Citește în continuare →

Proverbe 26

1  Precum este zăpada în timpul verii şi ploaia la seceriş, aşa nu-i place celui nebun cinstea.
2  Precum vrabia zboară şi rândunica se înalţă în văzduh, tot aşa blestemul fără pricină nu nimereşte.
3  Biciul este bun pentru cal, frâul pentru măgar, iar varga pentru spatele celor nebuni.
4  Nu răspunde nebunului după nebunia lui, ca să nu te asemeni şi tu cu el.
5  Răspunde nebunului după nebunia lui, ca să nu se creadă înţelept în ochii lui.

Citește în continuare →

Proverbe 25

2  Slava lui Dumnezeu este să ascundă lucrurile, iar mărirea regilor e să le cerceteze cu de-amănuntul.
3  Precum înălţimea cerului şi adâncul pământului sunt lucruri nepătrunse, tot aşa şi inima regilor.
4  Curăţă argintul de zgură şi turnătorul va face din el un vas ales.
5  Dă la o parte pe cel fără de lege din faţa mai-marelui şi tronul lui se va întări prin dreptate.
6  Nu te făli înaintea cârmuitorului şi nu sta în locul hotărât pentru cei mari,
7  Căci mai degrabă să ţi se zică: „Suie aici!” decât să te umilească în faţa stăpânului. Ceea ce au văzut ochii tăi,
8  Nu aduce grabnic spre dispută, căci ce ai să faci după aceea când aproapele tău te va da de ruşine?
Citește în continuare →

Proverbe 24

1 Nu pismui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei;
2 căci inima lor se gîndeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. –
5 Un om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.
6 Căci prin măsuri chibzuite cîştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. –
7 Înţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. –
8 Cine se gîndeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. –
9 Gîndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. –

Citește în continuare →

Proverbe 23:
1 Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte:
6 Nu mînca pînea celui pismaş, şi nu pofti mîncările lui alese,
9 Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.
12 Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.
15 Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura;
16 şi lăuntrul meu se va veseli, cînd buzele tale vor spune ce este bine.
Citește în continuare →

Proverbe 22

1 Un nume bun este mai de dorit decât o bogăţie mare şi a fi iubit preţuieşte mai mult decât argintul şi aurul.
4 Răsplata smereniei, a fricii de Domnul, este bogăţia, slava şi viaţa.
5 Spini şi curse sunt pe calea omului stricat: cel ce-şi păzeşte sufletul se depărtează de ele.
8 Cine seamănă nelegiuire, nelegiuire va secera şi nuiaua nelegiuirii lui este gata.
10 Izgoneşte pe batjocoritor şi cearta se va sfârşi, neînţelegerile şi ocările vor
înceta. (Pot să îl mai copiez încă o dată?)

Citește în continuare →

Proberbe 21

2 Omul socoteşte că toate căile lui sînt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul. –
4 Privirile trufaşe şi inima îngîmfată, această candelă a celor răi, nu este decît păcat. –
7 Silnicia celor răi îi mătură, pentrucă nu vor să facă ce este drept. –
8 Cel vinovat merge pe căi sucite, dar cel nevinovat face ce este bine.
11 Cînd este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înţelept: şi cînd se dă învăţătură celui înţelept, el capătă ştiinţa. –

Citește în continuare →

Proverbe 20:

3 Este o cinste pentru om să se ferească de certuri; dar orice nebun se lasă stăpînit de aprindere. –

5 Sfaturile în inima omului sînt ca nişte ape adînci, dar omul priceput ştie să scoată din ele. –

6 Mulţi oameni îşi trîmbiţează bunătatea; dar cine poate găsi un om credincios? –

10 Două feluri de greutăţi şi două feluri de măsuri, sînt o scîrbă înaintea Domnului. –

18 Planurile se pun la cale prin sfat! Fă războiul cu chibzuinţă. –

19 Cine umblă cu bîrfeli dă pe faţă lucrurile ascunse; şi cu cel ce nu-şi poate ţinea gura să nu te amesteci. –

22 Nu zice: ,,Îi voi întoarce eu răul!„ Nădăjduieşte în Domnul, şi El te va ajuta. –

Citește în continuare →

Proverbe 19:

1 Mai mult preţuieşte săracul, care umblă în neprihănirea lui, decît un bogat cu buze stricate şi nebun. –

2 Lipsa de ştiinţă este o pagubă pentru cineva, şi cine aleargă neghiobeşte înainte, o nimereşte rău. –

3 Nebunia omului îi suceşte calea, şi apoi cîrteşte împotriva Domnului cu inima lui. –

Citește în continuare →

Proverbe 18:
1 Cel ursuz caută ce -i place lui, se supără de orice lucru bun.
2 Nebunului nu -i este de învăţătură, ci vrea să arate ce ştie el. –
3 Cînd vine cel rău, vine şi dispreţul; şi odată cu ruşinea, vine şi ocara. –
4 Cuvintele gurii unui om sînt ca nişte ape adînci; izvorul înţelepciunii este ca un şivoi care curge într’una. –
5 Nu este bine să ai în vedere faţa celui rău, ca să nedreptăţeşti pe cel neprihănit la judecată. –
6 Vorbele nebunului aduc ceartă, şi gura lui înjură pînă stîrneşte lovituri. –

Citește în continuare →

Proberbe 17

3 Tigaia lămureşte argintul, şi cuptorul lămureşte aurul; dar Cel ce încearcă inimile, este Domnul. –
4 Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită, şi mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare. –
5 Cine îşi bate joc de sărac, îşi bate joc de Cel ce l -a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămînea nepedepsit. –
7 Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun; cu cît mai puţin cuvintele mincinoase în gura unui om de viţă aleasă! –
Citește în continuare →

Proverbe 16:

2 Toate căile omului sînt curate în ochii lui, dar celce cercetează duhurile este Domnul. –

5 Orice inimă trufaşă este o scîrbă înaintea Domnului; hotărît, ea nu va rămînea nepedepsită. –

6 Prin dragoste şi credincioşie omul ispăşeşte nelegiuirea, şi prin frica de Domnul se abate dela rău. –

Citește în continuare →