Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
https://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
Marius Cruceru 
The Church of Ham-Ham. Binecuvantate fie-le labutele!
🙂 🙂
eşti coolmea, Filip! Semeni cu taică-tău la simţul omorului 🙂
Nu-i credeam asa uniti si mobilizati pe acesti asa-zisi iubitori de unele animale (nu poate fi vorba de puiul, vita sau porcul din farfurie)!
Eh, ipocrizie, foarte bun articolul domnului Pleşu despre tigru, dar nici retorica măreaţă nu convinge aici.
Acesti iubitori de animale sa invete, mai intai de toate, respectul fata de oameni. Au cam uitat ierarhia si prioritatile.
Unii, parafrazandu-l pe Richard al 3 lea din piesa lui Shakespeare, ar da orice pentru un caine.
Eh, spune mulţumesc că n-am lăsat toate înjurăturile către mine, dar mai ales către voi.
Deci… să înţeleg că a fost un atac „în haită”? O fi asta iubire faţă de animale, dar chiar până acolo încât să te identifici cu ceea ce iubeşti? Hm! (nu HAM 😀 )
Intr-o lume in care sunt omorati pruncii nenascuti si sunt abandonati cei nascuti, in care canalele si strazile sunt pline de copii vagabonzi si cersetori, unde oameni mor inghetati si de foame, unde educatia copiilor este neglijata unde, putem spune cu certitudine ca omenirea este in pericol este aberant si ridicol sa apere atat de vehement niste animale pentru care nu fac nici ei nimic palpabil. Putem folosi proverbul: Tara arde si baba se piaptana!
Daca ati face mai mult, decat sa sustineti verbal, noi nu ne-am mai da cu parerea pentru ca nu am avea de ce, domilor.
Foarte multa ipocrizie in aceasta chestiune; deseori apar pe „sticla” numeroase cucoane respectabile,de altfel,dar patimase in a acuza pe toti cei vor sa fie eutanasiate aceste animalute(de multe ori un pericol real pt. semenii nostri!) Ma gandeam uneori, cand le ascultam glascioarele lor pline de o „sfanta”revolta, cate milioane de prunci au fost ucisi in acesti ani inca din pantecele multor femei, fara sa aud din partea lor un cuvintel plin de indignare asupra fenomenului de pruncucidere….
Curata discriminare! Nu inteleg de ce nu se militeaza cu acelasi entuziasm si pentru drepturile porcilor, puilor sau gastelor. Doar pentru ca miros bine rumeniti in cuptor?! De ce nu si pentru drepturile soarecilor? Ce, ei nu au dreptul la viata? Va puteti imagina cate furnici omoara cei care lucreaza in constructii?! Si pescarii sunt niste criminali, care comit o dubla crima: rama pe care o pun in ac (cat sadism!) si pestele pe care-l prind! Cu ce drept pescuim pestii, ce ne-au facut?! Cainii tot ne ne mai musca, dar ce rau ne face un pestisor dragalas?! Si cu bacteriile ce avem? Jos cu doctorii nemilosi care omoara bacterii!
Porcii ca porcii, dar ai văzut cât de drăgălaşi sunt iepuraşii? 🙂
„Jos cu doctorii nemilosi care omoara bacterii!”
… inspirata replica :), pertinent comentariu (asa cum suntem obisnuiti atunci cand vin de la Adrian).
toti se dau rontunzi aici ca sunt mai destepti decat animalele. foarte inteligenti…
da, toti se dau rotunzi, numa’ Marius Cruceru se da patrat!
daca li s-ar cere parerea in legatura cu eutanasierea batrinilor,
citi din cei care striga acum Ham-Ham, nu ar fi de acord?
Batrinii nu sunt atit de dragalasi si poate
mai au si ce lasa ca mostenire. 🙂
ca miine ma vad trimisa la crematoriu. 🙂
testamentul am avut grija sa-l fac deja. 🙂
asta a generat atacul
şi înţeleg perfect.
http://www.hotnews.ro/stiri-international-11047502-zeci-caini-morti-descoperiti-targu-jiu-federatia-pentru-protectia-animalelor-mediului-cere-ancheta-riguroasa-acest-caz.htm
problema este că mi s-a reclamat masiv blogul ca blog PORNO 🙂 la cei de la wordpress.
Acum trebuie să dau explicaţii.
Blog la disecţie! S-ar putea să dispară vreo cîteva zile cît domnii de la WordPress îl analizează.
Pingback: “Cîinii nu sînt cîini” – Adrian Iosif | Marius Cruceru
Ceea ce nu inteleg eu, e ca, crestinii, din prea multa dragoste fata de oameni (doar vorbe) au ajuns sa urasca animalele. Cred ca Dumnezeu le-a creat pentru noi, ca noi sa ne bucuram de ele, sa le ingijim. Si a fi stapan peste ceva nu inseamna a fi un barbar cu ceea ce stapanesti. Se pare ca noi, credinciosii nu stim exact ce inseamna cuvantul „stapan”. Dumnezeu este exemplul cel mai bun in ceea ce inseamna a stapanii.
Iubesc animalele, le iubesc pt ca Dumnzeu le-a creat pt noi, dar cu toate ca le iubesc nu le pun mai presus de om, de aceea am ales sa fiu medic pediatru.
Am vorbit cu multi din biserica si mai vad pe blogurile crestine comentarii josnice in legatura cu animalele si ma mir si sunt uimita cum se poate sa spui ca Il iubesti pe Dumnezeu si nu iubesti aceste fiinte care, daca te uiti cu bagare de seama la ele, iti arata cat de maret e Dumnezeu si cat de minunat a ales El sa le inzestreze cu calitati pe care le observi doar daca stai in preajma lor.
Si cum spune inteleptul: „Cel neprihanit se indura de vite, dar inima celui rau este fara mila.” (Prov.12:10)
Sa fim oameni neprihaniti, ca de oameni rai nu duce lipsa lumea aceasta!
Stimată Alina M.,
bine aţi venit aici,
de unde aţi dedus totuşi că cei care au luat cuvîntul pe aici urăsc animalele?
eu cel puţin, nu,
doar că iubesc viaţa şi siguranţa apropiaţilor mai mult decît viaţa animalelor scăpate de sub control.
Mi-a fost milă de o doamnă care mi-a împărtăşit recentissime sentimenele ei ametestecate…. a ieşit cu pudelul la plimbare, mare iubitoare şi activistă pentru cîini, trei maidanezi i-au atacat pudelul înainte de a reuşi să scurteze lesa şi să îl ia în braţe.
Sărmănelul pudel a trebuit eutanasiat din cauza rănilor profunde.
Bănuiesc că doriţi să vă trimit o poză cu o adolestentă care are fruntea şi obrazul marcate pentru totdeauna de un astfel de atac pe cînd avea 5 anişori. Ce i-aţi spune unui astfel de copil întrat în cabinetul dvs. spre tratament?
Cam asta este miza.
Nu urînm animalele, dar dorim să ne protejăm viaţa şi sănătatea în măsura în care este posibil.
Mulţi din cei care au scris aici sînt deţinători de animale.
eu am fost unul.
„Dar cred că merită să învăţăm o lecţie despre mobilizare, unitate, echipă, lobby etc.”
Merita sa invatam, si am ajuns la o concluzie in ce priveste diferenta intre o „echipa” si o „alianta”.
1. Cei buni fac echipa, tocmai din bunatate, dragoste, prietenie, intelepciune etc.
2. Cei rai se aliaza, din rautate, ura, egoism, prostie etc.
Singurul lucru care ii mentine pe cei rai in alianta lor e ca isi servesc interesele unii altora. Cand si aceasta inceteaza, atunci incep sa se omoare intre ei. Urat de tot, groaznic, rau, stupid!
Anca, definitia data de tine aliantei si echipei sunt gresite. Echipa nu se defineste prin faptul ca membrii ei au intentii bune. Nici alianta nu se defineste prin faptul ca membrii ei au intentii ascunse si sunt legati exclusiv de interese meschine sau dorinta de a profita de pe urma celuilalt. Daca asa definesti cei doi termeni, atunci ce ne facem cu „colaborarea” (care este o actiune), sau cu „comunitatea” sau cu orice alta forma de organizare?
Oare nu poate exista echipa in care membrii sa se urasca de moarte, dar care sa reuseasca sa doboare recorduri? De ce nu? Scopul lor este de a castiga, punct. Asta nu e interes meschin sau fariseism? (in raport cu definitia ta) Echipa si alianta sunt forme de colaborare care au elemente comune, dar care au si elemente diferite, cum ar fi marimea. Nu faci echipa statelor, ci alianta statelor, par example.
Ciprian, eu nu am intentionat sa definesc termenii „echipa” si „alianta”. Daca voiam sa dau definitii apelam la DEX, cu siguranta :). Am ajuns pur si simplu la o concluzie in ceea ce priveste motivatia asocierii unor oameni. Astfel mi s-au parut potrivite aceste doua cuvinte pentru cele 2 tipuri de asocieri. Daca ai sugestii mai bune, poti sa ni le sugerezi 🙂
Ai jucat vreodata jocul Mafia? Acolo se fac aliante intre jucatori, si se sapa unii pe altii cu zambetul pe buze 🙂
Eu l-am jucat nu demult pe parcursul a 2 saptamani intr-un grup de aproximativ 30 de persoane si de aici concluzia si parerea mea.
Toate cele bune!