Despre „Soro, mireaso”, traducerea bibliei, etimologie, King James şi altele cu dr. Joel Hoffman

În urmă cu ceva timp cineva făcea o afirmaţie aiuritoare. Este vorba de coordonatorul unuia dintre cele mai monstruoase proiecte de traducere în limba română: proiectul „Fideaua„, Iată perla domnului Nibbe. Antologică, precum est şi proiectul, de pus în manual, la aşa nu.

„Traducerea King James este cea mai bună traducere din lume”

L-am întrebat pe respectivul dacă înţelege japoneza sau germana. Nemţii şi japonezii sînt băieţi harnici şi s-ar putea să fi făcut treabă mai bună chiar decît supuşii regelui Iacov.

Traducerea Fidela continuă a fi răspîndită, pricină de mult umor pentru cititori. Are pasaje dulci de tot şi ar fi de rîs în continuare, dacă nu ar fi vorba de „stricarea Cuvîntului”. Îi mulţumesc dr. Emanuel Conţac pentru efortul depus de a desfiinţa grozăvia. Mai multe găsiţi pe blogul lui AICI, AICI şi AICI.

Iată cîteva observaţii interesante despre traducere, etimologie şi chiar despre modul în care ar trebui să luăm cu prudenţă „cea mai bună traducere din lume”. Un biblist evreu.

Sursa

Despre Marius David

soțul Nataliei
Acest articol a fost publicat în dulce Românie, Greaca, Periegeza, Perplexităţi, Pt. studenţii mei. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

17 răspunsuri la Despre „Soro, mireaso”, traducerea bibliei, etimologie, King James şi altele cu dr. Joel Hoffman

  1. Andrei zice:

    14:06 – „…wait till the fundamentalists find out” – hahahahahahaha

  2. iSori zice:

    Asta e „King James Onlyism” în versiunea româna?

  3. Mi-a placut acest articol interesant, si chiar bine documentat. Deoarece eu acum traiesc si muncesc in Norvegia, voiam sa anunt ca si aici recent, in octombrie 2011, a fost lansata o noua traducere a Bibliei in lb. norvegiana, la care s-a lucrat 12 ani.

    http://www.bibel.no/nb-NO/sitecore/content/Home/Hovedmeny/Nyheter/Nyheter/Nyheter2011/Nyhet32-11-english.aspx

    Cateva din noutatile care au fost semnalate de mass-media norvegiana care apar in aceasta noua traducere, au fost: folosirea cuvantului „siblings” (care pot fi atat frati cat si surori) in loc de „brothers” (frati), „prostituata” in loc de „c..va”, cuvintele noi care nu aparusera in traducerile dinainte „gelozie” si „eunuc”, cuvantul „han” a fost eliminat din povestea nasterii lui Iisus, deoarece s-a determinat ca Betlehemul de la vremea aceea era un sat sarac si mic care nu avea practic hanuri oficiale pt eventualii calatori care le puteau cauta, si pur si simplu au zis ca Maria si iosif „nu au gasit loc de dormit pe-acolo”, folosirea cuvantului mai concret „corp” in legatura cu Iisus, si nu „trup”, si, cea mai controversiala posibila noutate, folosirea expresiei „fetei tinere” in loc de expresia „fecioara” in legatura cu Maria, mama lui Iisus, in Isaia 7,14, desi, desigur, se mentioneaza in continuare in Biblie ca era, totusi, virgina, cf. Matei si Luca. Aceasta a fost explicat mass-mediei ca s-a intamplat deoarece ebraica veche cuvantul echivalent pt „fecioara”, „almah”, chiar insemna „fata/femeie tanara”, nu neaparat virgina, (” fata virgina” fiind „betulah”), desi in textele grecesti vechi ca Septuagintul, (traducerea Bibliei din lb ebraica + fragmente in aramaica in lb greaca veche), era folosit cuvantul „parthenos” care chiar inseamna „fata tanara virgina sau neatinsa”.

    In legatura cu controversa legata de traducerea Isaia 7,14, (in care suntem anuntati in mod profetic ca „se va ivi un semn, o fata tanara/fecioara careia i se va naste un fiu al carui nume va fi Emmanuel”), am fost informati de mass-media norvegiana ca in general ce s-a raportat in Biblie ca a avut Isaia de spus a mai cauzat, sau mai poate inca si acum cauza posibile probleme si controverse politice re sec VIII, la vremea cand Regatul Israelului era impartit in 2, Israelul in nord, si Iudeea in sud, si se spune ca Isaia l-a „sfatuit” pe regele Iudeii, Ahas, sa se increada mai mult in D-zeu decat in oameni, si sa nu cumva sa se gandeasca la vreo alianta cu Siria si Israelul de nord impotriva Imperiului Asirian ! Al naibii Isaia asta ! Parca ar fi fost, cf. mass-mediei norvegiene, (desi desigur ca nu au zis asta), un fel de dl. Henry Kissinger (ca si in legatura cu dansul au existat diverse controverse, si nu numai in Norvegia) !

    La aceasta traducere au participat, alaturi de teologi seriosi si cativa scriitori profesionisti, (lucru care mie personal nu mi se pare prea OK, asa, la nivel principial, efectiv din motive de posibil risc asociat cu functionalitatea sociala a celor care poseda talent creativ artistic nativ deasupra mediei, inclusiv risc crescut de activism politic deasupra mediei, mai ales in lumea contemporana a artei, plus posibil exces de imaginatie re folosirea cuvintelor la scriitorii profesionisti, care, in plus, nu toti au si experienta de traducatori profesionisti, deci se pot crea niste incongruente, daca nu e cineva ff atent, dar, efectiv, treaba lor), printre care si Karl Ove Knausgård, Håvard Rem og Jon Fosse. Am sa dau linkurile wikipedia legate de numele acestor scriitori norvegieni contemporani:

    http://en.wikipedia.org/wiki/Havard_Rem (el are si experienta de traducator)

    http://en.wikipedia.org/wiki/Karl_Ove_Knausg%C3%A5rd

    http://en.wikipedia.org/wiki/Jon_Fosse

    • Marius David zice:

      excelentă informaţie,
      mulţumesc, nu ştiam de cazul norvegian,
      despre alegerilediscutate… previzibil. political corectness.
      tocmai a apărut azi despre chestiunea „Fecioarei” pe blogul meu un articol al lui Al Mohler.

  4. Erata la comentariul de mai sus unde am insirat numele scriitorilor profesionisti norvegieni, am folosit cuvantul „og” intre ultimii 2, care e in norvegiana si inseamna conjunctia „si” in lb romana ! Zau, cred ca ca am creierul varza de cate limbi straine imi umbla mie prin el zilele astea !

    Voiam sa mai adaug, (in mod recunoscut oarecum divagativ tangential off-topic), ca eu personal am o parere f buna despre scriitorii profesionisti care au depus efortul si au si avut talentul/abilitatea de a invata si de a functiona bine si ca traducatori, deoarece, in general, respect munca traducatorilor si interpretilor, (cei care traduc oral), profesionisti competenti, fie ca au talent artistic, (literar sau de alt fel, de ex. actoricesc sau de voce placuta, la interpreti mai ales), sau nu, eu personal neconsiderand ca un traducator profesionist trebuie sa posede neaparat si talent artistic literar deosebit de rafinat ca sa functioneze in mod competent in meseria sa, chiar daca se incumeta sa traduca si texte de literatura, nu numai tehnice sau de alt fel.

    Cateva calitati pe care trebuie sa le posede un bun traducator sunt mentionate aici, http://en.wikipedia.org/wiki/Translation#Translators , si efectiv nu vad mentionat printre ele ca ar fi necesar si vreun talent artistic literar, si, desi se cere sa stie sa scrie „bine” in limba in care doresc sa traduca, aceasta nu insemna, dupa parerea mea, si neaparat „estetic”, desi, desigur, in general, „binele” are si calitati posibil estetice, (pare placut, frumos), insa, totusi, dupa parerea mea, nu „frumusetea” este cel mai important atribut in legatura cu aceasta notiune abstracta de „bine”…si in legatura cu opinia asta chiar as fi interesat sa citesc si alte posibile pareri opuse, sau opinii mai detaliate, daca cumva vin in minte cuiva care ar putea trece o data pe aici, chiar daca e poate oarecum off-topic, si e OK si cu stapanul blogului.

    • Marius David zice:

      draga Rudolph, ai ridicat o problema immporatantă prin aducerea în discuţie a scriitoruilor,
      problema stilului în limba ţintă,
      unele traduceri sînt inexacte, dar sună bine în limba ţintă,
      altele sînt exacte, dar sună a manual de turnare a metalelor,
      scopul întîlnirii dintre elenist-ebraist şi scriitori este pentru a păstra echilibrul între cele două extreme

  5. LOL ! Sorry…vad ca primul meu comentariu legat de traducerea Bibliei nu a aparut inca, asteptand pe undeva…poate in limbo…LOL !…sa fie moderat, deoarece continea niste linkuri html, si in lipsa caruia „Erata” chiar ca apare ca nuca-n perete !

    BTW, oare cum s-ar putea traduce „limbo” in lb romana, ca, din cate am inteles, e un alt loc decat „Purgatoriul” ?! LOL ! Nu e o intrebare de nivel expert, sau care ar cere vreun posibil raspuns de nivel expert, eu personal neposedand de loc calitatile vreunui posibil traducator profesionist, deci nealegand aceasta posibila cariera din motive cat se poate de etice si obiective ! Era doar din pura curiozitate !

    http://en.wikipedia.org/wiki/Limbo , sau, mai bine, inclusiv posibil estetic, (ca e vorba de un film recent norvegian despre care am auzit ca e bun, desi nu l-am vazut inca),

  6. Edgar zice:

    18:55 – covet

    Mai multe pe blogul lui Joel Hoffman despre greselile de traducere din Biblie:

    http://goddidntsaythat.com/2011/03/02/the-ten-commandments-dont-forbid-coveting/

    Mi se pare o chestie surprinzatoare.

    • Agnusstick zice:

      Destul de neconvingătoare explicaţiile din articolul lui Hoffman. De exemplu, spune:
      „We find the same juxtaposition of chamad and lakach elsewhere. For example, in Joshua 7:21 we read “[Achan said,] `when I saw among the spoil a beautiful mantle from Shinar, and two hundred shekels of silver, and a bar of gold weighing fifty shekels, then I chamaded them and took them”
      Apoi trage concluzia că chamad = a lua!?! Mi se pare că aici e tocmai o indicaţie pentru „a pofti”.
      Iov îl contrazice, ferindu-se să poftească – posibilă mostră de pură înţelepciune iudaică, dar Mântuitorul arată clar că sfinţenia nu se defineşte doar prin fapte vizibile. Oricum, a defini un cuvânt, într-un context dat, prin alte ocurenţe aparent similare este destul de riscant. Una este să listăm ocurenţele şi posibilele sensuri aferente, alta să transpunem sensurile cu forţa, acolo unde nu se poate da un verdict clar. De ce nu ar trimite chamad aici la ambele sensuri? Da, există faptă fără poftă irezistibilă, dar contextul Decalogului nu ne îndreptăţeşte să eliminăm pofta din ecuaţie. Părerea mea de nespecialist.

    • Marius David zice:

      da, şi dacă umbli printre bibliştii de toate soiurile şi orientările vei auzi o mulţime de „noutăţi”.
      Este o lume nebună.

  7. Agnusstick zice:

    Şi mie cel mai important aspect mi s-a părut a fi precizarea despre „să nu pofteşti”, care în originalul ebraic ar fi însemnat de fapt „să nu iei, să nu treci la fapte chiar dacă pofteşti”. Iată un loc în care VT părea să se apropie în mod artificial de VT, printr-o „scurtătură” peste timp. Şi totuşi, mă întreb din ce cauză şcolile rabinice nu ajunseseră încă la concluzia că pofta ne-legiuită nu este mai puţin păcătoasă decât fapta nelegiuită. Lumina asupra definiţiei depline a păcatului era rezervată Mântuitorului.

    • Agnusstick zice:

      Hmmm, asta e o explicaţie cam isusistă… Mai degrabă ceea ce se ştia încă de la Iov fusese pervertit de fariseism? Pericol permanent… Interesant cum Isus, singurul care-Şi poate mântui poporul de şi din păcatele sale (deja, sau nu încă?), este în acelaşi timp Cel care duce ideile de păcat şi sfinţenie spre absolut.

  8. sam zice:

    Șansele ca cineva care citește pentru prima dată Cântarea Cântărilor să înțeleagă că autorul e de acord cu incestul sunt aproape nule așa că traducerea cu – soro – nu prezintă pericol major pentru integritatea morală a creștino-iudeului.
    Câteva sute de ani mai devreme (dacă nu credem pe cei care susțin că primele 5 cărți au fost scrise în perioada lui Ezra) și în contextul haosului din mintea iudeului abia transplantat în deșert după ce a trăit generații sub legislația zeului soare ideea că i s-a impus prin cele 10 porunci o educare a conștiinței atât de rafinată încât să ducă la auto-cenzurarea instinctelor mi se pare puțin probabilă.
    Îmi place totuși tipul, ar fi bun ca stand-up comic; chiar ar fi o metodă bună de a atrage oamenii la conferințe cu subiecte mai puțin populare la prima vedere

    • Agnusstick zice:

      Dar instinctul de a stăpâni pământul din neam în neam? Şi cel de a obţine garanţii hard pentru credite? Şi de a face economie la consumabile pentru boi? De ce erau astea candidate mai probabile la educarea rafinată a conştiinţei? OK, instinctul sexual este parcă (deocamdată, cel puţin) din altă categorie, deşi puncte comune există cu posesiunea de orice natură.

      • sam zice:

        Ei și tu, chestia cu covetuirea era/este valabilă și available numai pentru aproapele evreu. Restul, boii sau goii, erau/sunt mijloace de producție în kibutzul internațional

    • Marius David zice:

      da, Sam, omul exagerează,
      este în spiritul conferinţelor TEDS, un fel de ştiinţă pentru ochişori micuţi, este mai mult de spectacol.
      Omul pune nişte probleme vechi de cînd textul scris. este un fel de food for thought, dar în cazul asta „fast food”.
      A se lua cum grano salis.
      (a propos, cum grano salis este dintr-o reţetă pentru otravă 🙂 ca să nu se simtă gustul otrăvii)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.