„Fideaua” tipărită – update

Ce-i „Fideaua„? Probabil că una dintre cele mai penibile erori traductologice, filologice şi teologice asupra textului Sfintelor Scripturi. Aţi văzut fidea proaspăt fiartă. Ei … cam aşa arată şi împletitura asta (textus în limba latină înseamnă împletitură, ţesătură, de aici vine textil) în limba română, încurcată, lipicioasă, lipsită de consistenţă şi nehrănitoare.

„Eroare” este un termen e care l-am folosit ca eufemism. Am putea vorbi de batjocură şi impostură. Colegul mai tînăr Emanuel Conţac reacţionează astăzi astfel în acest text.

Despre traducerea „Fidela” am scris şi voi mai scrie. Nu fiindcă sunt cusurgiul de serviciu, ci fiindcă discrepanţa dintre prefaţa ediţiei tipărite şi realitatea dintre coperţile versiunii mi se pare inacceptabilă. Textul miroase a dezinformare şi a impostură.

Nu e în sine o problemă că cineva şi-a propus să traducă KJV în româneşte! Problema e când traduci KJV în româneşte şi pretinzi că faci o traducere după Textus Receptus!

Dacă traducătorii ar fi luat una dintre ediţiile lui Erasmus, Robert Estienne, Theodore Beza ori Elzevir (toate în tradiţia „Textus Receptus”) şi s-ar fi apucat să o traducă în româneşte, fără intermediar, n-aş fi avut nicio problemă. Dar din păcate nu asta au făcut, de aceea trebuie să fie confruntaţi cu adevărul şi să dea detalii despre metoda de lucru. Mai ales în cazul traducerii Bibliei scopul nu scuză mijloacele.

Eu totuşi mă tem că îi dăm prea multă atenţie acestei penibile construcţii. Ironia didactică şi pe alocuri sarcasmul descurajator cred că ar fi cel mai bun tratament pentru închipuiţi, vorba lui Ştefan Colceriu, precum domnul Nibbe şi ceata de fani a dînşilor.

Păcat de fonduri, dar mai păcat de atitudinea de dispreţ faţă de limba şi cultura română, faţă de bisericile noastre şi faţă de poporul nostru. După discuţiile cu acoliţii domnului Nibbe, am adăugat un nou sens termenului „mercenar”.

Cred că acest experiment compromite şi ideea de „misionar american în România” şi nu face decît să dea apă la moară celor care s-au bucurat de eticheta „imbecilul mediu (eu zic binevoitor) american” pe care a folosit-o Domnul Pleşu zilele trecute. Diseară voi scrie un text în apărarea americanului onest şi sincer.

UPDATE,

COMENTARIU

problema “fidelei”, de fapt a celor din spatele ei, nu sta doar in felul absolut stupid de a traduce in stilul “furculition” din KJV in romana, ci si in anatemizarea oricaror alte traduceri (adica a orice altceva care nu are la baza KJV).
Brian Nibbe face parte dintr-o retea de biserici baptiste “independente” care – din nefericire – au ajuns si in Romania, si care pretind ca KJV este singurul text sfant in format autentic, 100% inspirat si 100% pur (am folosit asocierea 100% cu “pur” doar pentru a accentua ideile lor). Si nu se opresc aici, ci ei spun ca orice alta traducere este o lucrare a celui rau, ca induce pe oameni in ratacire. Unii dintre ei indraznesc sa mearga cu aceasta invatatura pana intr-acolo incat spun ca daca pretinzi ca ai fost mantuit fiind expus la Cuvantul predicat din alta Biblie decat KJV (sau o traducere “word-for-word” dupa KJV), in realitate te inseli. Daca faceti o cautare pe internet cu “KJV-only” sau “KJV-onlyism”, veti descoperi toate aceste lucruri, si nu numai.

Cred ca dincolo de falsitatea traducerii Fidela, o discutie serioasa ar trebui purtata in mod deschis pe tema: “este KJV 100% pura”? Oricat ar parea de “self-evident” si de bun simt ideea ca o traducere nu poate fi niciodata 100% egala originalului, veti fi surprinsi ca in Romania (si nu doar), exista adepti ai “KJV-only”. Secta – o numesc asa pentru ca are suficiente ingrediente ale unei secte (in State i se spune secta ruckmanitilor, de la liderul lor, Peter Ruckman) – este atat de agresiva si atat de bine specializata in a mima crestinismul incat multi merg acolo captivati de intensitatea “trairii” acelor oameni, si sfarsesc intr-un elitism groaznic si intr-un legalism uluitor, o goana dupa a-ti imita liderii in tot ceea ce fac. Si daca incearca cineva sa iasa de acolo, vai de el la ce tratament este supus si ce “reclama” i se face. Am citit experientele multora care au avut de suferit de pe seama lor. De exemplu, a fost uluitor sa vad ca Michael Pearl (renumit pentru cartile lui de crestere a copiilor), de altfel ruckmanit militant, a reactionat intr-un mod caracteristic liderilor ruckmaniti, cand a fost acuzat ca pe baza invataturilor din cartile sale, un cuplu de americani si-a ucis copilul in bataie. Reactia lui Pearl a fost revelatoare pentru o astfel de atitudine. Cititi aici
si aici
Interesant de asociat aspectul “furtunului de cauciuc” de la finele reactiei lui Michael Pearl la criticii sai, si realitatea ca acel cuplu isi ucisese copilul torturandu-l cu…un furtun de cauciuc. Well…this is KJV-onlyism.
Problema “fidela” comporta deci aspecte multiple care cred ca merita analizate in detaliu, de dragul fratilor nostri mai putin informati.

AUTOR – FREEDFROMTHE LAW

Despre Marius David

soțul Nataliei
Acest articol a fost publicat în Biserica Baptista, dulce Românie, Greaca, Perplexităţi, Pt. studenţii mei, Pătrăţoşenii, Recenzii-critică. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

57 de răspunsuri la „Fideaua” tipărită – update

  1. Vaisamar zice:

    Nu ştiu dacă e o eroare că luăm în serios această traducere. În mod cert, ca obiect de studiu, nimic nu poate fi sub demnitatea cercetătorului. Există cercetători care studiază lucruri mai penibile. 🙂
    .
    În orice caz, tirajele Fidelei sunt măricele: 10.000 + 15.000. Something to reckon with.
    .
    După cum defineşte dl Munteanu tradiţia biblică românească, Fidela se califică lejer ca obiect de studiu. Terenul e fertil, gemele sunt peste tot, nu trebuie săpat mult.

    • Marius David zice:

      draga Emanuel, dacă vorbeşti de asemenea tiraje…. atunci da, îţi ţin pumnii. …
      Cred că este pretenţios spus „obiect de studiu”, dar îşi are un loc meritat la „gazeta de perete”. la rubrica „aşa NU”

  2. horvathliviu zice:

    Nu de acelaşi lucru a acuzat domnul Cristian Bădiliţă editura Herald ? de fraudă intelectuală … şi pe teologul Stăniloae şi Dumitru Fecioru ?

    Ceva frumos am găsit în cartea lui Umberto Eco , Memoria Vegetală
    „ Sub forma tiparului, gândirea e mai nepieritoare ca oricând; ea e volatilă, irezistibilă, indestructibilă. Ea se amestecă cu aerul. Pe vremea arhitecturii, ea se făcea munte şi lua cu nădejde în stăpânire un veac sau un loc. Acum ea se face stol de păsări, se împrăştie în cele patru zări şi ocupă dintr-o dată toate punctele văzduhului şi ale spaţiului”, pag 24.

  3. Paul Pantea zice:

    Cum nu sapam bloguri acum un an, de traducerea Fidela nu am luat cunostinta decat acum, cand am citit articolul asta. Sa nu zic mai mult, e foarte foarte amuzanta traducerea, probabil filologii se simt loviti acolo unde doare mai tare.

    Ar fi ideal sa invatam toti greaba, ebraica si aramaica, dar de unde atata zel? Domnule Cruceru, dumneavoastra ce traducere a Bibliei folositi? Care o recomandati? Care sunt avantajele si dezavantajele celor existente?

    • Marius David zice:

      Deocamdată recomandă ÎNCĂ cu foarte mare căldură Cornilescu.
      Eu nu prea folosesc traduceri pentru NT., Citesc greceşte. Sper că nu sună prea a „complex de superioritate”, dar asta este situaţia.
      Pentru VT folosesc LXX.

      Nu, nu este ideal să învăţăm toţi limbile biblice. Este adevărat că în limba română este penurie de traduceri, dar Cornielscu este făcută cu mult bun simţ şi cu mare intuiţie lingvistică.
      Şli NTR este preferabilă Fidelei. Cu mult.
      Chiar şi traducerea Sabau.
      Ce să mai spun de Pascal-ul catolic.

      • Daniel Cojita zice:

        Unele traduceri romanesti sunt fidele unor traditii de interpretare (LXX – Sfantul sinod, Wycliffe Bible Society, International Bible Society, United Bible Society). O astfel de abordare exclude aparitia unei monstruazitati precum traducerea „fidela”.
        Unele traduceri au doar pretentia de a fi loiale fata de Textus Receptus, iar altele sunt fidele doar sponsorului.

        • Marius David zice:

          să vezi cum este în 1 Samuel 25 cu 22

          Astfel şi chiar mai mult să facă Dumnezeu duşmanilor lui David, dacă voi lăsa din tot ce-i aparţine pînă la lumina dimineţii pe vreunul care se pişă la perete.

          am crezut că traducătorii glumesc, dar nu..
          în 34 traduc la fel,

          ar fi interesant de văzut variantele de traducere pe care le-au găsit alţii, că nu-i obligatoriu să spui ca în 1 Împăraţi 14:10

          De aceea voi aduce răul asupra casei lui Ieroboam, pe cel care se pişă la perete şi pe cel închis şi pe cel rămas în Israel…

          Domnul Nibbe n-are de unde să ştie cum sună expresia asta în româneşte.

          • Daniel Cojita zice:

            Este un idiom care nu ar trebui să creeze mari probleme de traducere. Este lesne de înţeles că doar bărbaţii se includ în această categorie (luând în considerare atitudinea evreilor faţă de câini, este clar că nu există decât o singură opţiune pentru traducere).

      • tibipop zice:

        Si eu cred ca cu mult. Ma refer la NTR. Desi, expresia prin care se face asocierea mi se pare oarecum nepotrivita.

  4. elisa zice:

    Traducerea NT a lui Bartolomeu Anania este o traducere”calda”,
    multe lucruri le am inteles mult mai bine , avind si note de subsol care ajuta mult;
    mi se pare mai autentica , dupa duh;
    desi fratele Cornilescu pentru imensa munca depusa, ramine pentru mine cel mai „fidel” traducator in sensul ca a folosit totul pentru o traducere cit mai fidela, desi nu avea mijloacele de azi ; a dat tot ceea ce a putut, nu ca sa faca caz, ca astazi; ci a facut-o ca pentru Domnul.

    • Daniel Cojita zice:

      Este impropriu spus „traducerea lui Bartolomeu Anania”.
      Metodologia de lucru cu textul sacru, în tradiţia ortodoxă, a fost menţionată în mod repetat de unii teologi precum: Andrei Şaguna, Gala Galaction sau Bartolomeu Anania. Ea are ca principiu de bază fidelitatea faţă de tradiţia interpretării şi traducerii, sarcina traducătorului limitându-se la revizuirea, în primul rând, a aspectului lingvistic. Doar in anumite cazuri i se permite teologului implementarea propriilor investigaţii exegetice şi teologice. Cu alte cuvinte, traducătorul este interesat mai întâi de fidelitatea faţă de tradiţie şi abia apoi faţă de textul original.

    • Marius David zice:

      Foarte „caldă”, dar să nu vorbim acum derău pînă nu s-a „răcit” complet trupul priveghetorului.
      Bartolomeu Anania n-a făcut o traducere. A rescris în stil propriu anumite pasaje din Biblie. Cam atît.
      Cu talent, dar fără prea mare legătură cu ce ar trebui să facă un traducător.
      Nu, Cornilescu nu a fost „cel mai fidel”.
      Are o limbă plăcută, a avut mult bun simţ, multă evlavie… dar nu fidelitate mare.

      • horvathliviu zice:

        Păi cum a făcut Kenneth N. Taylor cu traducerea lui, Living Bible. Defapt această traducere a fost făcută iniţial pentru copii lui, nu pentru publicul larg.

        • Marius David zice:

          da. şi bine era să rămînă acolo.
          L-am întîlnit personal pe Taylor şi ne-a povestit într-un seminar toată istoria.
          De atunci nu am fost de acord cu metoda de a le reduce copiilor ariile lexicale.
          Nu înţelegea nici el, nici colegii americani, de ce ar trebui să îi îndemne pe copii, cînd aceştia vor fi mai mari, să citească şi Shakeaspeare şi de ce ar trebui să înveţe sărmanii şi ceva arhaisme, cînd la mall nu prea le foloseşti.
          Noroc că m-am înţleles cu doi colegi ruşi.

      • O dovadă de bun simț și pudicitate e Proverbe 5:19 unde a introdus „drăgălășenii.” NTR urmează originalul

        • Daniel Cojita zice:

          Sunt mai multe exemple de acest fel. Singura versiune care renunta la eufemisme pentru textul din 1 Regi 20:30 este cea diortosita de Bartolomeu Valeriu Anania.

          • Daniel Cojita zice:

            Uneori eufemismele schimbă sensul textului, ca în 1 Regi 24:4 (versiunea de mai sus) sau 24:3 traducerea Cornilescu).
            Comparaţi cele două versiuni:
            „… acolo era o peşteră. Saul a intrat sa-şi facă nevoia, în timp ce David şi oamenii lui şedeau în partea mai adâncă a peşterii.” – Bartolomeu Anania
            „…acolo era o peşteră, în care a intrat să doarmă. David şi oamenii lui erau în fundul peşterii.” – Cornilescu

            • Marius David zice:

              da, este adevărat, la fel cînd se spune despre „scrijelescă-se cei ce vă tulbură” şi alte cazuri.
              părrea mea este că se puteau găsi echivalente care să nu schimbe sensul textului şi să păstreze totuşi un text care se poate citi şi în timpul liturghiei publice.

          • Pomisor zice:

            Desi foarte greu putea David sa ii taie un colt de haina daca Saul era treaz…

            • Marius David zice:

              depinde…. Un om care are probleme cu prostata se poate concentra destul de mult la actul în sine, atît de mult încît să rămînă fără manta.
              iată la ce am ajuns acum, la un posibil diagnostic al lui Saul.

          • tibipop zice:

            In NTR s-a preferat pastrarea eufemismelor in text, insa cu o explicatie la nota de subsol, deoarece se poate ca un eufemism ebraic sa nu insemne nimic pentru cititorul modern. De exemplu, in 1 Sam (1 Regi LXX) 24:3, textul ebraic spune, literar, ca a intrat „sa-si acopere picioarele”. Expresia este un idiom ebraic, un eufemism folosit nu pentru a dormi, ci pentru a-si face cineva nevoile.
            Sunt alte situatii in care, dimpotriva, limbajul este mult prea direct si fara perdea. Marius a dat ca exemplu 1 Sam 25:22. David vorbeste acolo despre tot ceea ce e de parte barbateasca, folosind o expresie pe care traducatorii Fidela au preferat sa o traduca ad literam.
            In 20:30 expresiile folosite de Saul sunt destul de dure. Aici s-a preferat o cursivitate a textului si redarea expresiilor ad literam intr-o nota de subsol.
            Cred ca o traducere buna trebuie sa aiba multe note explicative, ce tin nu de interpretarea textului, ci de tehnicitatea lui.
            Citesc acum despre traducerile Bibliei in limba olandeza, si sunt uimit de faptul ca aceste traduceri aveau multe note marginale.

            • Marius David zice:

              Tibi, da, este mai bine cu note de subsol… de gneul… originalul spune…
              cred că am destulă experienţă cu Cîntarea Cîntărilor, una dintre cele mai dificile cărţi din Biblie şi totuşi am scos-o la capăt, cu ajutorul nepreţuit al lui Oti Vereş.
              notiţele ajută, variante, interpretări etc.

          • Pomisor zice:

            @ Marius
            Dintre toate pacatele, gandurile murdare nu cred sa il fi caracterizat pe Saul incat sa aiba probleme de asemenea gen… Acest gen de probleme sunt mai recent aparute, pe acea vreme cei care aveau predispozitii de acest gen sfarseau mai repede prin alte lucruri decat sa ajunga bolnavi de prostata…

            • Marius David zice:

              Pomişor, mă faci să rîd. Şi tu vei fi bolnav de prostată, dacă trăieşti destul de mult.

              adu-ţi aminte ce ţi-am spus.
              N-are nicio legătură nici cu gîndurile murdare sau curvia, stai liniştit.

          • Pomisor zice:

            Eu zic ca are legatura. Ma rog eu vad destul de multe legaturi intre multe lucruri. Ultima de data foarte recenta: durerile de dinti si gandurile pline de violenta… Cum am renuntat la ganduri cum am scapat de dureri, si nu am folosit medicamente. Si aceasta am verificat-o de vre-o 3-4 ori… Si multumesc lui Dumnezeu ca m-a pazit si nu am avut probleme cu dintii pana acum.

          • Pomisor zice:

            Cu siguranta… odata cu modul de gandire…
            Practic acest lucru de mai multi ani (3-4)… Am spus „recent” pentru ca am reverificat acest lucru (imbolnavire + redresare) saptamanile trecute… In cazul durerilor dentare trebuie tinut seama de niste detalii (valabile si in cazul altor boli): nici carii nu faci intr-o zi, nici de vindecat nu se vindeca intr-o zi… este bine sa iti dai seama ca gandesti rau si ca trebuie schimbat modul de gandire inca din momentul in care apare sensibilitatea la rece si cald, alftel va fi din ce in ce mai greu. Oricum daca cineva crede ca este o bataie din palme o schimbare a modului de gandire reala se inseala.

      • Daniel Cojita zice:

        Având în vedere faptul că nu există sinonimie absolută între cuvintele aceleiaşi limbi, nu ar trebui să ne surprindă lipsa sinonimiei între limbi diferite. Prin urmare, tocmai lipsa sinonimiei este motivul pierderilor în traducere, traducătorul fiind acuzat de „trădarea“ intenţiilor autorului.
        Traducătorul este obligat să aleagă între traducerea literală (cuvânt-pentru-cuvânt) şi traducerea idiomatică (sens-pentru-sens). Dacă optează pentru prima, este criticat pentru „urâţenia“ unei traduceri „fidele“, iar dacă optează pentru a doua, este criticat pentru inexactitatea unei traduceri „frumoase“.
        Fără îndoială, traducerea Cornilescu este una plăcută.

  5. Daniel Cojita zice:

    Preotul Bartolomeu Anania precizează in introducere la „Biblia comentată” obiectivele şi metoda de lucru, subliniind că munca lui nu a fost una de traducător, ci de revizuitor. El afirmă că:
    „Spre deosebire de traducător, care porneşte de la textul limbii receptoare, revizuitorul parcurge drumul invers, deseori sinuos: el porneşte de la o traducere existentă în circuitul contemporan, se opreşte asupra unui cuvânt sau a unei sintagme care-l intrigă, deci asupra unui text a cărui formulare nu satisface exigenţele limbii sau al cărui înţeles nu este foarte limpede sau din care nu derivă o exegeză convergentă, îl compară cu textele omonime din alte versiuni ale limbii receptoare şi ale altor limbi la care el are acces, şi doar în cele din urmă se confruntă cu textul original şi eventual cu critica textuală, spre a vedea dacă semnul său de întrebare este sau nu confirmat“

  6. Daniel Cojita zice:

    Propun un exercitiu de traducere si interpretare. Cine este adresantul din afirmatia lui Socrate: „oida me uden eidena” (stiu ca nu stiu nimic). Cine-i traducator si care-i tradator?

    • Daniel Cojita zice:

      (Eu) știu că nu știu nimic (eu)?
      (Eu) știu că nu știu nimic (ei)?
      (Ei) știu că nu știu nimic (eu)?
      (Ei) știu că nu știu nimic (ei)?

  7. Pingback: Fidela ni s-a livrat. Ce învăţăm din asta? « Frică şi cutremur

  8. elisa zice:

    Bine, atunci revin :
    apreciez mult pe fr Cornilescu pentru stradanie si pentru ca”el” mi-a dat Cuvintul in mina, dupa ce m-am intors la Domnul; cred ca asta lasa „urme sentimentale”. 🙂
    chiar daca la vremea aceea nu s-a putut traduce ca acum, nefiind mijloacele de informare de azi.
    Apoi Anania mi-e drag sa citesc, mai putin ma face sa ma gindesc ,ce , cine, cum, a tradus si daca n-a facut-o, dar m-a facut pe mine sa citesc textele scrise intr-o alta maniera; fiind mai apropiate de duhul meu.
    Cit despre Fideaua e total contra-sens. 🙂
    (sensul fiind citirea cu drag)
    nu ma face sa o citesc..restul vad filologii.

  9. Phileo zice:

    Cine poarta vina pt aparitia acestei traduceri? Nu cumva comunitatea evanghelica?Exista nevoie pentru traducere noua. Fideaua de aceea prinde plus ca e si gratis. Pastorii nu fac nimic sa popularizeze NTR, probabil ca nu e buna de aceea. 95% a comunitatii evanghelice nici nu stie ca exista.

    De cate ori am auzit de la amvon: aici Cornilescu nu a tradus bine… si totusi se cramponeaza de aceasta traducere.

    Se arunca cu bani in stanga si in dreapta pentru tot felul de proiecte, dar nu se face nimic pentru aparitia unei biblii cu limbaj actualizat.

    „Deocamdată recomandă ÎNCĂ cu foarte mare căldură Cornilescu.
    Eu nu prea folosesc traduceri pentru NT., Citesc greceşte.”

    Tradus: Eu citesc in original voi multumiti-va cu Cornilescu (care are limbaj de 2 secole) caci oricum si nepotii vostrii tot asta vor avea.

    Ironia e ca evanghelicii la inceput au refuzat traducerea Cornilescu, iar acum nu mai pot sa renunte la ea.

    Consider ca aveti la dispozitie toate parghiile pt a urnii un proiect care sa ofere comunitatii o noua traducere. Chiar vreti ca si nepotii nostri sa citeasca Cornilescu?Nu credeti ca ar fi mai util sa va canalizati eforturile in aceasta directie si nu in a intretine un blog, care pana la urma nu prea se intelege care este scopul lui?

    • Paul Pantea zice:

      „Chiar vreti ca si nepotii nostri sa citeasca Cornilescu?”

      Nu domle, cum sa vrem asa ceva? Daca nepotii nostri vor citi traducerea lui Cornilescu, vor fi pierduti pe veci.

    • Marius David zice:

      draga Phileo,
      da, comuniatea evanghelica porta o parte din vină. Este pur şi simplu prea tînără, n-are decît 150 de ani. În atîta timp nu produci 15 traduceri,
      să nu uitiăm că între noi nu au fost mulţi înţelepţi în felul veacului, adică oameni învăţaţi,
      apoi…. traducerea Cornilescu a satisfăcut nevoia urgentă.

      Ba, eu cred că s-a făcut cîte ceva pentru popularizarea NTR.
      Cine spune „Cornilescu nu a tradus bine”, cumva cineva care ştie greacă sau ebraică, mă îndoiesc, sau cineva care are Living Bible deschis pe masă…. să fim serioşi.
      Sînt vreo 25-30 oameni între evanghelici care ar putea spune cu gura pînă la urechi „Cornilescu nu a tradus bine” şi să mai şi dea apoi variante de traducere corectă şi în VT şi în NT. Pot oferi lista pe privat şi la cerere.

      Care limbaj de două secole, Phileo.. şi dacă ar fi aşa, este preferabil la Fideaua…
      Auzi? Tu citeşti Eminescu, Creangă, Caragiale, Slavici?
      Îi înţelegi pe dînşii?
      Ok, atunci înţelegi şi Cornilescu care este mult mai tinerel.

      Proiectul este pornit deja, numai că nu va merge înainte cu atitudini de genul celor pe care le afişezi tu, de frustrare, judecată, ţîfnoşag.

      cît eşti gata să scoţi din buzunar ca să îţi treacă supărarea pentru acest NOU PROIECT despre care vorbeşti?
      Este nevoie cam de 20.000 de euro MINIM numai pentru traducerea cu seriozitate şi în colectiv a NT, fă calculele şi pentru VT, în proporţie.

      Aştept noutăţi, vorba americanului… pune banii acolo unde îţi este gura 🙂 … pînă atunci facem şi noi ce putem.

    • tibipop zice:

      Asadar, daca pastorii nu fac nimic sa popularizeze o anume versiune, inseamna ca aceasta nu e buna de nimic? Ce fel de argumentare e asta?

  10. Daniel Cojita zice:

    Problema cea mai mare este că ne-am umplut rafturile cu tot felul de traduceri, versiuni, formaturi etc. dar nu ne hrănim sufletul cu sfântul Cuvânt al lui Dumnezeu.
    Nevoia stringentă a copiilor noştri nu este de a le oferi o traducere/versiune „cu limbaj actualizat” ci de a sădi în inima lor dorinţa de a citi, memora şi aplica Scriptura.
    Din nefericire, generaţia care deţine foarte multă informaţie, piere din lipsă de cunoştinţă biblică. Domnul să Se îndure de noi toţi!

  11. elisa zice:

    Exact cum il citesc pe Creanga, Eminescu, Slavici, asa il citesc si pe Cornilescu;
    cu o mare diferenta totusi: citind mi-am schimbat viata, gindurile.
    Intotdeauna imi va ramine drag ceea ce am invatat „mincind” zi de zi cu multa rivna si dragoste (dragostea intii) .Mi se pare ca il jignim pe fratele Cornilescu; citi intre noi a facut la fel?
    Pentru munca sa asidua , socotesc ca nu a fost simplu pe vremea aceea ; ar fi frumos sa-i aducem un multumesc frumos: daca as putea trai eu ceea ce Domnul m-a invatat
    prin Cuvintul Sau tradus de fratele Cornilescu..O O O…nu mi-ar trebui nimic.
    NIMIC>
    Peste o suta de ani si cei care sunt atit de „inalti” acum care privesc in felul acesta un frate vor fi luati in ris.
    Smerenia este o floare rara.

  12. Ioan Giosanu zice:

    Frate Marius,
    Anul acesta Biblica intenţionează să tipărească a 2-a ediţie a NTR – o revizuire a primei versiuni ca urmare a numeroaselor critici constructive provenite din partea anumitor pastori sau profesori universitari din mediul teologic evanghelic. Procesul de revizuire a constat atât în eliminarea greşelilor de ortografie majore, cât şi în rectificarea traducerii anumitor pasaje care puteau fi redate cu mai multă acurateţe. Ţin să precizez că s-au făcut modificări în mod special pe textul Vechiului Testament, fără a se neglija însă şi anumite pasaje problematice din Noul Testament. După tipărirea primei ediţii a NTR în 2007, International Bible Society (actuala Biblica) a lansat, prin colaboratorii săi din România, proiectul de traducere în limba română a comentariilor biblice cunoscute sub denumirea de NIV Study Bible Notes. În prezent se lucrează la traducerea acestora şi se revizuieşte în paralel NTR-ul. Odată finalizate, aceste comentarii urmează să fie anexate la textul NTR într-o viitoare a 3-a ediţie.

  13. freedfromthelaw zice:

    problema „fidelei”, de fapt a celor din spatele ei, nu sta doar in felul absolut stupid de a traduce in stilul „furculition” din KJV in romana, ci si in anatemizarea oricaror alte traduceri (adica a orice altceva care nu are la baza KJV).
    Brian Nibbe face parte dintr-o retea de biserici baptiste „independente” care – din nefericire – au ajuns si in Romania, si care pretind ca KJV este singurul text sfant in format autentic, 100% inspirat si 100% pur (am folosit asocierea 100% cu „pur” doar pentru a accentua ideile lor). Si nu se opresc aici, ci ei spun ca orice alta traducere este o lucrare a celui rau, ca induce pe oameni in ratacire. Unii dintre ei indraznesc sa mearga cu aceasta invatatura pana intr-acolo incat spun ca daca pretinzi ca ai fost mantuit fiind expus la Cuvantul predicat din alta Biblie decat KJV (sau o traducere „word-for-word” dupa KJV), in realitate te inseli. Daca faceti o cautare pe internet cu „KJV-only” sau „KJV-onlyism”, veti descoperi toate aceste lucruri, si nu numai.

    Cred ca dincolo de falsitatea traducerii Fidela, o discutie serioasa ar trebui purtata in mod deschis pe tema: „este KJV 100% pura”? Oricat ar parea de „self-evident” si de bun simt ideea ca o traducere nu poate fi niciodata 100% egala originalului, veti fi surprinsi ca in Romania (si nu doar), exista adepti ai „KJV-only”. Secta – o numesc asa pentru ca are suficiente ingrediente ale unei secte (in State i se spune secta ruckmanitilor, de la liderul lor, Peter Ruckman) – este atat de agresiva si atat de bine specializata in a mima crestinismul incat multi merg acolo captivati de intensitatea „trairii” acelor oameni, si sfarsesc intr-un elitism groaznic si intr-un legalism uluitor, o goana dupa a-ti imita liderii in tot ceea ce fac. Si daca incearca cineva sa iasa de acolo, vai de el la ce tratament este supus si ce „reclama” i se face. Am citit experientele multora care au avut de suferit de pe seama lor. De exemplu, a fost uluitor sa vad ca Michael Pearl (renumit pentru cartile lui de crestere a copiilor), de altfel ruckmanit militant, a reactionat intr-un mod caracteristic liderilor ruckmaniti, cand a fost acuzat ca pe baza invataturilor din cartile sale, un cuplu de americani si-a ucis copilul in bataie. Reactia lui Pearl a fost revelatoare pentru o astfel de atitudine. Cititi aici http://pearlchildtraining.blogspot.com/2010/03/michael-pearl-laughs-at-critics.html
    si aici http://nolongerquivering.com/2010/03/03/no-laughing-matter-michael-pearls-callous-response-to-critics
    Interesant de asociat aspectul „furtunului de cauciuc” de la finele reactiei lui Michael Pearl la criticii sai, si realitatea ca acel cuplu isi ucisese copilul torturandu-l cu…un furtun de cauciuc. Well…this is KJV-onlyism.
    Problema „fidela” comporta deci aspecte multiple care cred ca merita analizate in detaliu, de dragul fratilor nostri mai putin informati.

    • Marius David zice:

      MULTUMESC,
      am pus comentariul tău în textul postării
      ca să fie mai vizibil,
      poate se trezeşte lumea,
      culmea este că aceşti oameni chiar cred că noi facemlucrarea celui rău, că sînt persecutaţi de forţe şi duhuri străine.

  14. Pingback: Despre “Soro, mireaso”, traducerea bibliei, etimologie, King James şi altele cu dr. Joel Hoffman | Marius Cruceru

  15. Pingback: O nouă traducere interperversativă sau despre siluirea limbii române la amvon (şi pe internet) | Marius Cruceru

  16. Nicu Oros zice:

    Eu va scriu altceva…imi este dor de voi scumpii mei colegi de Seminar…Nelu Giosanu si Daniel Cojita. Am fost duminica la ordinarea unui coleg de clasa si ne-am adus aminte si de voi.

    Da, intr-adevar „Fideaua” nu este „.comestibila” 😦 Dezastru!!!!

  17. Pingback: Pentru căci, traducerea Fidela, Louis şi timpul, despre relevanţă « La patratosu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.