Iarna nu s-a terminat înă, ba chiar urmează cele mai periculoase luni pentru accidentele „de iarnă”. Februarie, dar mai ales Martie şi în special la munte, putem avea suprizele unor înălbiri periculoase.
În urmă cu două luni era să mor cu toată experienţa mea de 50.000 de km pe an la condus. N-a fost un singur înger păzitor acolo, cred că vreo patru sau cinci s-au muncit cu maşina mea de o tonă şi un sfert.
Eram pe centura Braşovului. Aglomeraţie. Ninsoare. Veneam dinspre Bucureşti. Am observat că suprafaţa de rulaj devine periculoasă, dar nu mă aşteptam la ce avea să urmeze, o combinaţie în care nu te ajută nici priceperea de şofer, nici experienţa, nici maşina, eşti la mîna Domnului şi la milostivirea Lui cea foarte mare: gheaţă neagră peste care era nins într-o curbă de 90 de grade. Combinaţia perfectă pentru un accident spectaculos.
Cînd am văzut curba mi-am dat seama că nu mă voi încadra regulamentar. Din faţă veneau maşini rulînd uşor. Am pişcat puţin frîna şi am rotit volanul ca să derapez controlat şi să mă înscriu în curbă. Am făcut primul balans corect, al doilea a venit sub efectul de pendul şi totul ar fi fost în regulă dacă nu era puful proaspăt nins peste sticla neagră. M-am aşezat de-a curmezişul şi am început să merg în lateral de fapt. Am mers aşa vreo zece metri şi vedeam alb-roşu-alb-roşu-alb-roşu-alb-roşu, culorile barei protectoare din lateralul şoselei.
Am tras frîna de mînă ca să mă rotesc aşa cum mă jucam pe zăpadă. M-am întors într-adevăr, dar cu farurile către farurile ameninţătoare ale unui Tir care venea în spatele meu secunde înainte, acum veneam faţă în faţă. Tiristul meu a frînat pe toate roţile lui şi ne-am oprit faţă în faţă. Mi-am adus aminte acum de acest incident, gîndindu-mă la Alexandra şi Daniel, la mama şi bunica, care i-au însoţit în moarte, cînd capul de Tir a trecut pur şi simplu peste maşina lor. Dumnezeu mi-a pregătit întîlnirea cu un şofer de tir care a oprit autotrenul la timp.
În spatele lui şi lîngă mine s-au oprit toate maşinile. S-a întîmplat ceva extraordinar! NIMENI n-a claxonat, nimeni n-a ieşit din maşină să mă fluiere, să mă înjure. Toţi eram speriaţi de gheaţa neagră acoperită de zăpadă. Era o solidaritate încăpăţînată şi tăcută între noi. M-au aşteptat cu toţi, am întors maşina şi am plecat în şir cu 20 de km pe oră pînă aproape de Sighişoara. Am făcut drumul de Braşov Sighişoara în 4 ore şi jumătate.
Pe drum m-am gîndit la multe lucruri, dar un lucru mi-a stăruit în minte, să spun şi altora ce am învăţat în cei aproape 600.000 de km conduşi pe toate suprafeţele posibile, în toate anotimpurile şi în mai multe ţări şi continente. Poate va fi să fie de folos cuiva vreodată.
1. Suprafaţa. Tot timpul trebuie să fim atenţi la suprafaţă. Ar trebui scris un catalog al suprafeţelor de rulaj pe timp de iarnă: de la burniţa căzută pe astfalt, prima nea, nea bătută, zăpadă topită, zăpadă topită şi reîngheţată, zăpadă în trei straturi (foaaaarte periculoasă, cea mai periculoasă, după părereea mea) şi duşmanul de temut al oricărui şofer „black ice”, gheaţa neagră, ceaţa căzută pe asfalt, umezeala îngheţată în strat fin, un polei pe care nici în picioare nu poţi sta. Mi-aduc aminte o misiune la Reşiţa cu grupa mea. Am plecat într-o duminică dimineaţă şi unul dintre studenţi se mira cum de merg aşa de încet. S-a aşternut tăcerea unui răspuns nedat cînd au văzut maşini plantate în şanţ de-o parte şi de alta, apoi, cînd am oprit maşina, unul dintre ei s-a dat jos şi abia s-a ţinut de caroserie ca să nu cadă cu totul. Prin mila Domnului am ajuns la Reşiţa la botez, am predicat şi ne-am întors întregi. Ciucu, Ovi sigur îşi amintesc. Suprafaţa trebuie încercată, dar nu cu frîna, ci accelerînd. Dacă simţiţi patinarea, atunci sigur alunecă şi la frînare. Important: „Iarna nu-i ca vara”, cum spunea un clasic în viaţă, iarna nu-i de condus cu viteză.
Va urma.
Marius Cruceru 
„Suprafaţa trebuie încercată, dar nu cu frîna, ci accelerînd. Dacă simţiţi patinarea, atunci sigur alunecă şi la frînare. ” – nu stiam acest truc. o modalitate inteligenta de a incerca suprafata si un sfat bun. multumesc.
da, sper să folosească şi să vă scutească de multe derapaje necontrolate,
pe gheaţă şi zăpadă frîna nu există, imaginaţi-vă că nu o aveţi în dotare.
La fel… volanul funcţioează diferit. IUmaginaţi-vă că aveţi frîiele unui cal şi la fel de tîrziu este răspunsul.
asta este numai pentru cei cdare au călărit la viaţa lor.
si ce faci daca ai tractiune spate cu acceleratia? In special daca virezi 😉
am condus trei ani tracţiune pe spate.
Am învăţat să fac balet cu o maşină de 2,5 tone.
Acolo este marea încercare.
Sfatul meu este să ai un sac de nisip de vreo 80 kg în portbagaj.
Buna idee de articol!
As mai preciza ceva, pregatirea masinii de iarna, adica echiparea cu cauciucuri de iarna. Multe lume crede GRESIT ca ai nevoie de cauciucuri de iarna doar cind e zapada pe asfalt. GRESIT, GRESIT, GRESIT!
Diferenta majora dintre cauciucurile de vara si iarna consta in compozitia cauciucurilor, cele de vara se fac ca si plasticul sub +6 grade celsius iar cele de iarna au textura mai moale, si se comporta bine si la temperaturi de sub 0 grade. Asta se traduce prin aderenta adecvata, mai ales pe drumuri ca si cele descrise in articol.
Deci oameni buni, cauciucurile de iarna nu sunt moft, ci salveaza vieti. Decit un cauciuc de vara super nou folosit iarna, mai bine un cauciuc de iarna mai uzat.
Apoi, daca aveti posibilitatea de a alege, cumparati masini dotate cu ESP (electronic stability program) si nu numai cu ABS, sau sinonime ale denumirii sistemului (stiu ca la alti producatori ca si BMW se numeste DSC si poate la altii altcumva). ESP are 3 functii majore:
– antipatinare la demaraj, deci cind plecam de pe loc pe un drum mai alunecos, masina nu mai patineaza chiar daca, calcam acceleratia la podea
– la intrarea in curbe, ESP detecteaza foarte de timpuriu tendinta de derapaj si „taie” tractiunea de pe roata/rotile cu pricina mentinind masina pe traiectoria optima (evident pe conditii de black ice la viteza mare, numai ingerii de mai salveaza)
– la o frinare violenta in care e nevoie de evitare, sau pur si simplu doar evitare, ESP repartizeaza in mod optim frinarea pe roti astfel ca acestea nu se vor bloca si iti vor permite sa mentii masina pe traiectoria dorita.
Pentru edificare:
Foarte corect, acum imi explic de ce iarna (chiar daca asfaltul e complet uscat) mai frecvent decat vara se activeaza EPS-ul, am doar cauciucuri de vara.
upsss… slavă Domnului, de anul viitor vei plăti 1000 de roni amendă pentru că eşti un pericol public pentru noi toţi ceilalţi cu cauciuri de vară iarna.
Schimbă-le urgent sau mergi pe jos.
altfel s-ar putea să nu mai scrii prea multă vreme pe blog 🙂
Si e musai in fiecare toamna sa le schimb si primavara invers?, cam incomoda activitate… oare nu pot umbla vara cu cele de iarna?, asa impac si capra si varza (io-s varza)
nu, pentru că reacţionează diferit la căldură, aşa cum spunea putinstiutorul, care ştie de fapt foarte multe.
sînt alt material, cele de vară intră în contact cu o sufrafaţă fierbinte de 60 grade celsius, dcă ai cauciucuri de iarnă, îţi vor plesni pe drum, faci explozie şi te duci…. te tot duhuhuhuci… in copaci
dacă ai de vară iarna, alea devin casante, faci explozie şi iar te tot duhuhuhuci în şanţ.
deci?
No serioasa problema am, uite inca un avantaj ca citesc blogul de fata, dar… am zis io ca-s de vara cauciucurile (era uscat pe-afara cand am cumparat masina), cum stiu sigur de care sunt?
In alta ordine de idei, de 22 ani de cand conduc n-am avut nici un eveniment, nici macar minor desi n-am stiut ca e asa important schimbul cauciucurilor si fac in jur de 20.000 km pe an
acum ştii, draga Cristina, toamna şi primăvara tîrziu te duci la vulcanizare şi le spui să îţi schimbe cauciucurile, pe celelalte le poţi depozita, le poţi pune din nou pe cele de vară de anul trecut, nu trebuie să cumperi de fiecare dată cauciucuri noi,
Cele de iarnă sînt mai mai uşor de uzat, rezistă cam două ierni maxim.
Dumnezeu cu îngerii Lui au fost cu tine…. dacă conduci de la vîrsta de patru ani 🙂 (ia-o ca un compliment!)
Din nefericire, nu e musai! Au schimbat legea in ultimul moment. Cauciucurile de iarna vor fi obligatorii in perioada rece 1 noiembrie – 31 martie daca exista conditii de iarna (zapada, polei, ghiata)
Asa este si normal! Cel putin in Bucuresti, de multi ani, luna noiembrie a fost o toamna foarte placuta unde folosirea cauciucurilor de iarna ar fi fost daunatoare (uzura marita, consum marit, zgomot).
Deci, daca nu ti-ai echipat masina cu cauciucuir de iarna si afara sunt conditiile amintite anterior, nu pleci cu masina pana nu ai cauciucuri. Daca pe drum realizezi ca ai ajuns intr-o astfel de zona, TE OPRESTI. Nu iei amenda si nu pui in pericol viata nimanui.
Corect, bun sfat! Mai ales cu statul pe loc.
„Dumnezeu cu îngerii Lui au fost cu tine…. dacă conduci de la vîrsta de patru ani (ia-o ca un compliment!)”
:), dupa postari par cam infantila se pare, conduc de la 18 ani dar foarte prudent, mult departe de limita de risc, asa ca nu era mare problema nici ca n-aveam cauciucuri de iarna, nici ca unii fac greseli. In general, la viteze adaptate conditiilor de drum, experienta si atentie mare, poti evita destul de multe accidente chiar din vina celorlalti. In plus, economisesti si combustibil.
la 26 de ani infantilă? 🙂
este şi soţia mea lîngă mine. Tocmai am povestit împreună aventurile tale.
De unde 26 de ani, nu-mi dau seama … cat despre aventuri … nu inteleg nici atat.
… daca trec 2 saptamani si nu apar pe blog sa stiti ca m-am duhuhus….
🙂
despre mersul la vulcanizare:
Am facut o miscare in noiembrie. Am cumparat 4 genti de tabla pe care am pus cauciucurile de iarna. Cred ca este mai ok decat sa tot schimb cauciucurile. Schimb rotile. 😀
V-am recomandat aici: http://www.alexb.me/2011/02/40-cu-27/
N-am mers chiar asa incet cu ati recomandat. :”> Dar nu era nici polei, nici frig, nici zapada pe asfalt.
Erau insa gropi. Suntem unicat (cred): avem grupi cu asfalt, nu asfalt cu gropi. :))
da, este foarte bine, dacă ai unde să le depozitezi, noi, cei care stăm la bloc….
păi stai că nu s-a termint.
Sigur, ai dreptate cu cauciucurile de iarnă, sînt din altă comopoziţie.
foarte bune sfaturi şi de la tine.
stiu ca nu s a termina, d-aia ma abtin sa zic mai multe. 🙂
spune, că este de folos!
nu-mi strici surpriza
lasa ma sa spun pe traseu…
mi se pare foarte buna indicatia de a scana tot timpul suprafata de mers. tot timpul tre stii in constient si subconstient daca mergi pe uscat, pe ud, sau rotile din dreapta sunt pe ud sau mizga si cele din stinga pe uscat.
Dumnezeu să-i odihnească în pace pe Alexandra şi Daniel, pe mama şi bunica lor. E trist când se petrec astfel de accidente.
Foarte bune sfaturi ne dai, dragă Marius. Din multele experienţe ale celorlalţi, putem să învăţăm atât de multe, lucruri pe care nu le găsim în cărţi.
În iarna asta am trecut şi eu printr-o încercare care m-a înspăimântat tare. Într-o curbă ce părea perfect uscată (ca tot drumul de până atunci) şi pe care am „atacat-o” cam în viteză, am început să mă învârt ca titirezul, până am aterizat drept în şanţ. pe şosea era o pojghiţă fină de „gheaţă neagră”, în faţa căreia nici cauciucurile de iarnă nu au avut niciun succes. Imediar după „aterizare” (fără incidente sau stricăciuni, slavă Domnului!), au trecut mai multe tiruri. Puţin a lipsit să nu mă lovesc de ele. Am dat slavă lui Dumnezeu că am scăpat atât de bine.
Mă bucur că ai scăpat, draga Alex, să nu mi-o iei cumva înainte … ca să mergi ACOLO 🙂
ai grijă la gheaţa neagră, este una dintre cele mai mari capcane pentru şoferi,
mai este o chestie,
în curbe în munţi, la coborîre mai ales, poate să curgă apă care îngheaţă, totul este uscat pînă acolo, dar apare o porţiune îngheţată de cîţiva metri,
nu faceţi nicio mişcare, lăsaţi maşina să curgă la vale cît mai drept, apoi rotiţi volanul
mă rog să vă vină din contrasens nimic.
Eu iarna asta am învățat să mă sperii de gropi. Aveți grijă și la gropi că tare dăunătoare sunt mai ales dacă nu ai cameră la roată. Ce să faci, apar gropile după iarnă ca și ciupercile după ploaie. Pe lângă asta, unele sunt atât de longevive și-și trăiesc viața liniștite pe drumurile noastre că ar trebui inventat un gps pentru gropi 🙂
Da, vezi că am un material foarte bun, cu toată smerenia de care sînt în stare, despre gropi.
ati renuntat sa mai renuntati la masina?
Dumnezeu a fost bun şi ne-a mai îngăduit încă doi ani maşina.
Marius, neapărat să explici şi cum se face cu frâna de motor, ca să bagi a II-a la 70 km/h cu accelerare simultan cu frână (nu e pentru doamne şi cowboys cu pantofi/ghete cu toc, deci publicul tău e safe). Şi poate spui şi unde îţi educi tu reflexele derapante – e poate cel mai important să le ai, nu să ştii ce ar fi trebuit să faci şi în schimb ai strivit frâna.
1. am făcut o dată cu riscul de a-mi distruge motorul sau cutia, sau ambele, de la 60 am băgat a II-a, era musai. Maşina a rezistat, era un Vw. Am scăpat atunci, dar îmi amintesc şi acum nervii motorului.
2. Frîna de motor se face trecînd forţat într-o treaptă inferioară de viteză. Eşti la 80 km la oră, treci la III-a, apoi la a II-a, pîă eventual la viteza I, cînd ai ajuns la 20 km la oră. Aici frîna de mînă, dacă maşina derapează devine un fel de cîrmă.
3. Eu în fiecare încput de iarnă mă duc, imediat după ce a nins într-o parcare largă, mare, cum ar fi selgros, real, etc. pe la ora 12.00 noaptea sau chiar mai tîrziu sau găsesc alt loc şi fac cîteva piruete cu maşina. o învîrt în loc, fac viraje bruşte, frînări buşte. Nataliei nu îi place absolut deloc… dar, de, bărbaţii…
FAc chesitia asta ca să îmi aduc aminte cum reacţionează maşina. Dacă iau o maşina nouă sau de împrumut, acelaşi lucru, mă duc să îi testez un pic posibilităţile ca să ştiu ce mă aşteaptă la drum. Fiecare maşina reacţionează diferit.
Dacă nu ştiam cum face opelul meu încărcat faţă de cum este descărcat pe şosea, schimbam de vreo 3 ori radiatoarele pînă acum. Lungimea de frînare este complet diferită. Cînd am făcut piruetele la Braşov eram singur în maşina, dar cu o grămadă de instrumente în spate.
În rest… Dumnezeu cu mila!
eu prefer sa nu conduc pe vreme de-asta.
intrebare pt soferi: ce prioritate este IN sensul giratoriu: de stanga sau de dreapta?
De stanga, clar.
sper ca nu te referi la prioritatea aia atunci cand intri in sens si care logic e de stanga.
esti in sens si vrei sa iesi. esti pe banda 2. cel de pe banda 1 trebuie sau nu sa te lase sa iesi dupa ce ai semnalizat? asta intreb.
Pai ba da, la aia am crezut ca te referi si ma miram ce rost are intrebarea… ca-i banala 🙂
La circulatia in sensul giratoriu, inainte de a iesi te incadrezi pe banda exterioara, iar incadrarea o faci ca la o schimbare normala de banda, acordand prioritate vehiculelor de pe banda care intri.
gresit. daca sensul e prea mic si n-ai timp de incadrare si vin 10 masini pe cealalta banda, ce faci? te invarti ca titirezul pana prinzi liber? : )) sau te bagi sperand ca o sa te lase.
In Bucuresti e concomitent si simplu si complicat. Poate pentru ca Bucuresti e definitia paradoxurilor. E complicat pentru ca nici o trecere printr-o intersectie cu sens giratoriu nu se intampla la fel de mai multe ori. Dar pentru mine era simplu pentru ca o abordam intr-un stil propriu. Incercam sa trec cat mai repde de ea, cu unicul scop de a sta la distanta de oricine. Din pacate daca vrei sa respecti reguli si alte cele, ai sanse sa pierzi vremea in mijlocul ei, asta dupa ce incurci pe toata lumea, sau sa iesi sifonat.
Cel mai important in situatii de iarna este SA REDUCII VITEZA ca sa nu te pui in situatii periculoase. Eu sunt sofer de tir in america si o data am fost prins intro situatie in care era sa fac jackknife, cand camionul pierde tractiunea si remorca te impinge fara control. Numai Domnul ma salvat prin mila Lui.
Condusul nu este o joaca, teribilism sau raliu.Prea multe accidente am vazut sa ma gandesc ca consecintele pot fi grozave,cu drame si lacrimi.
Draga Stefan, bine că ai reuşit să te redresezi.
Da, condusul nu este o joacă, nu aşdori să fiu nici măcar o secundă în locul tiristului care i-a omorît pe cei patru în ziua de luni.
Are şi el copii acasă.
Faptele noastre au consecinţe, nu putem da timpul înapoi, ne prăbuşim în regrete nesfîrşite.
viaţa lui nu va mai fi niciodată cum a fost .
V-ati gindit vreodata ca in anumite conditii atmosferice se mai poate si ramine acasa ?;e una sa te prinda zapada pe drum si altceva sa pleci la plimbare ! Minimul indispensabil.
Am fost si noi binecuvintati cu 3 zile de zapada anul acesta , in zona unde locuim , am iesit sa o conduc pe nevastamea la serviciu , pe cea mica la scoala si o plimbare obligata la vreo 20 de km pe zapada proaspata .Pot spune ca in conditiile in care aveam masina m-am oprit linistit in panta sa intreb 2 batrini daca puteam sa ai ajut cu ceva vazind ca impingeau la un mercedes cu tractiune pe spate si fara cauciucuri de zapada. Ma refer si la o temperatura de intre -1 si 1 grade . Si oricum am intilnit vreo 5 masini in santuri si 2 tamponari .
Dar altceva este cind temperatura este de minus 10 /25 de grade .Te poti astepta la orice …si asa stiu ca e pe la voi iarna…deci grija mare sa nu fie intrun moment cind ingerii pazitori sint in pauza caffe… 🙂
Nu prea m-as pune la drum …
Atentie mare la schimbarile de directie , sint forte care actioneaza in mod diferit pe suprafata de contact, nu e nici macar ca si in momentul acceleratiei sau a unei frinari bruste, e mult mai rau , daca ati fuge pe lateral nu o mai prinzi usor , nici cu sau fara sisteme electronice , daca nu credeti , faceti probe cind aveti posibilitatea in locuri speciale unde puteti sa va incercati abilitatea.
ce spuneti ?
exact asta fac, Gigi, mă duc, aşa cum spuneam într-un loc mai izolat ca să mă dau pe gheaţă, pentru a vedea cum reacţionează maşina
Pingback: Sfaturi pentru condus iarna 2 | Marius Cruceru
o mostra autentica de black ice:
am văzut şi chestia asta. Aşa era cînd am mers la Reşita cel puţin la vinga era exact la fel.
Pingback: 40 cu 27 : AlexB.me
Pingback: Tradiţia iudeo-creştină versus ateism, răspunsul pentru nebun, Augustin – teologia şi cultura « La patratosu
Pingback: Prima zapadă şi sfaturi pentru condus : AlexB.me