Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
https://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
Marius Cruceru 
Mozart -Requiem Full [Text Lyrics]
-Introitus
Grant them eternal rest, O Lord,
and may perpetual light shine on them.
Thou, O God, art praised in Sion,
and unto Thee shall the vow
be performed in Jerusalem.
Hear my prayer, unto Thee shall all flesh come.
Grant them eternal rest, 0 Lord,
and may perpetual light shine on them.
-Kyrie
Lord have mercy upon us.
Christ have mercy upon us.
Lord have mercy upon us.
-Sequentia
Day of wrath, that day
Will dissolve the earth in ashes
As David and the Sibyl bear witness.
What dread there will be
When the Judge shall come
To judge all things strictly.
A trumpet, spreading a wondrous sound
Through the graves of all lands,
Will drive mankind before the throne.
Death and Nature shall be astonished
When all creation rises again
To answer to the Judge.
A book, written in, will be brought forth
In which is contained everything that is,
Out of which the world shall be judged.
When therefore the Judge takes His seat
Whatever is hidden will reveal itself.
Nothing will remain unavenged.
What then shall 1 say, wretch that I am,
What advocate entreat to speak for me,
When even the righteous may hardly be secure?
King of awful majesty,
Who freely savest the redeemed,
Save me, O fount of goodness.
Remember, blessed Jesu,
That I am the cause of Thy pilgrimage,
Do not forsake me on that day.
Seeking me Thou didst sit down weary,
Thou didst redeem me, suffering death on the cross.
Let not such toil be in vain.
Just and avenging Judge,
Grant remission
Before the day of reckoning.
I groan like a guilty man.
Guilt reddens my face.
Spare a suppliant, O God.
Thou who didst absolve Mary Magdalene
And didst hearken to the thief,
To me also hast Thou given hope.
My prayers are not worthy,
But Thou in Thy merciful goodness grant
That I burn not in everlasting fire.
Place me among Thy sheep
And separate me from the goats,
Setting me on Thy right hand.
When the accursed have been confounded
And given over to the bitter flames,
Call me with the blessed.
I pray in supplication on my knees.
My heart contrite as the dust,
Safeguard my fate.
Mournful that day
When from the dust shall rise
Guilty man to be judged.
Therefore spare him, O God.
Merciful Jesu,
Lord Grant them rest.
-Offertorium
Lord Jesus Christ, King of glory,
deliver the souls of all the faithful
departed from the pains of hell and from the bottomless pit.
Deliver them from the lion’s mouth.
Neither let them fall into darkness
nor the black abyss swallow them up.
And let St. Michael, Thy standard-bearer,
lead them into the holy light
which once Thou didst promise
to Abraham and his seed.
We offer unto Thee this sacrifice
of prayer and praise.
Receive it for those souls
whom today we commemorate.
Allow them, O Lord, to cross
from death into the life
which once Thou didst promise to Abraham
and his seed.
-Sanctus
Holy, holy, holy,
Lord God of Sabaoth.
Heaven and earth are full of Thy glory.
Hosanna in the highest.
-Benedictus
Blessed is He who cometh in the name of the Lord.
Hosanna in the highest.
-Agnus Dei
Lamb of God, who takest away the sins of the world,
grant them rest.
Lamb of God, who takest away the sins of the world,
grant them everlasting rest.
-Communio
May eternal light shine on them, O Lord.
with Thy saints for ever, because
Thou art merciful.
Grant the dead eternal rest, O Lord,
and may perpetual light shine on them,
with Thy saints for ever,
because Thou are merciful.
Draga Hmmm
Poate nu toti cei care nu cunosc textul Misei da Requiem cunosc engleza.
Va rog sa ne ajutati sa gasim o traducere autorizata in lb romana.
multumesc
dorin
Cred ca se poate face o traducere avînd şi textul latinesc la dispoziţie.
Încearcă cineva?
Asta-i tipul de arta nascuta din liturghie sau, mai bine zis, e liturghie. Asa ca textele nu sint accidentale, ci chiar continutul pus in valoare de muzica. Nu vad cum puteti alege ce va place si ignora ce considerati „problematic teologic”.
Oare cum ar arata un recviem baptist/adus la standartdele credintei baptiste?
Da, ştiu, CNI, de ce să nu aleg ce-mi place, doar libretul lui Mozart nu este sfînta Scriptură. Asta-i spiritul protestant, în asta consta principiul Sola Scriptura, şi în asta, că ne rezervăm dreptul de a fi suspicioşi asupra oricărei alte forme de literatură în afară de biblie.
De ce să nu mă gîndesc ce vrea să spună prin Sybil? Dacă este vreo aluzie la Purgatoriu, sînt sigur că şi tu ca ortodox te-ai sesiza, nu-i aşa?
Deci? E problematic sau nu?
Ei, uite asta este o întrebare bună…, un recviem baptist, dar merită cugetarea.
Ţin să îţi amintesc că sîntem biserică neliturgică în sensul în care slujirea publică se face în liturghie cu formă fixă.
multumesc pentru clipurile acestea.
sunt asa de frumoase!
merci
cu placere, vezi versurile!
Incercati cu Recviemul german de Brahms. Nu e baptist dar nici catolic.
dorin
Mi se apre mie sau imaginile care formeaza clipurile contin in mod constant simboluri masonice?
se poate, de ce nu?
doar s-a spus despre Mozart că a fost şi mason,
părerea mea este că era prea ţicnit ca să fie mason.
„Ticnit” in sensul de „prea mult” geniu…?
cam aşa ceva, aşa îl şi prezintă Miloş Forman.
Unii spun că că este foarte departe de realitate, alţi cercetători spun că aşa ar fi fost personalitatea lui Mozart, cu totul ieşită din comun, curată nebunie pentru contemporan.
apropo, o barfa pe care inca nu am auzit despre tine este ca ai fi (si) mason. 🙂
o iau ca un compliment, pentru că masonii aleg numai oameni foarte inteligenţi.
Dar pentru că eu ştiu adevărul…. cred că s-a răspîndit zvonul pentr că am lucrat pe un şantier în adolescenţă.
Ştiu să duc roaba, să fac mortarul şi chiar să tencuiesc (prost). De aici şi zvonurile cu masoneria.
Ah, da, mai este ceva, s-ar putea să mă fi trădat cineva din facultate.
am făcut o lucrare la domnul Fischer despre rigla şi canonul zidarilor, etimologia cuvintelor. 🙂
R equiem aeternam dona eis, Domine: et lux perpetua luceat eis.
Te decet hymnus, Deus, in Sion, et tibi reddetur votum in Jerusalem: exaudi orationem
meam, ad te omnis caro veniet.
Requiem aeternam dona eis, Domine: et lux
perpetua luceat eis.
Vesnica odihna da lor Doamne si lumina fara de sfarsit straluceasca lor.
Tie se cuvine cantare, Dumnezeule in Sion, si tie se va plini fagaduinta in Ierusalim: asculta rugaciunea mea, catre tine tot trupul va veni.
Dies iræ ! dies illa
Solvet sæclum in favilla:
Teste David cum Sibylla
Ziua maniei! Acea zi
Va preface veacul in cenusa.
2 Quantus tremor est futurus,
Quando iudex est venturus,
Cuncta stricte discussurus !
Ce cutemur va fi
Cand va veni judecatorul
Sa judece totul cu asprime
.3 Tuba, mirum spargens sonum
Per sepulchra regionum,
Coget omnes ante thronum.
Trambita, imprastiind sunet de mirare
Peste morminte
I va aduna pe toti inaintea scaunului
4 Mors stupebit, et natura,
Cum resurget creatura,
Iudicanti responsura.
Moartea se va minuna, si firea
Cand va invia faptura
Sa dea raspuns celui ce o va judeca.
5 Liber scriptus proferetur,
In quo totum continetur,
Unde mundus iudicetur.
Carte scrisa va fi adusa
In care toate sint cuprinse
Din care se va judeca lumea
6 Iudex ergo cum sedebit,
Quidquid latet, apparebit:
Nil inultum remanebit.
Deci, cand va sedea Judecatorul
Tot ce-i ascuns se va da pe fata:
Nimic nu va ramane nerazbunat.
7 Quid sum miser tunc dicturus ?
Quem patronum rogaturus,
Cum vix iustus sit securus ?
Ce voi spune eu, ticalosul?
Carui ocrotitor ma voi ruga,
Cand abia dreptul va fi in siguranta?
8 Rex tremendæ maiestatis,
Qui salvandos salvas gratis,
Salva me, fons pietatis.
Imparate al slavei infricosate,
Care mantuiesti pe cei ce vor fi mantuiti in mod gratuit
Mantuieste-ma si pe mine, izvorule al milei
9 Recordare, Iesu pie,
Quod sum causa tuæ viæ:
Ne me perdas illa die.
Adu-ti aminte, milostive Iisuse
Ca eu sint priina venirii tale:
nu ma pierde in ziua aceea.
10 Quærens me, sedisti lassus:
Redemisti Crucem passus:
Tantus labor non sit cassus.
Cautandu-ma, ai fost ranit
M-ai rascumparat patimind Crucea
Sa nu fie atata chin in zadar.
11 Iuste iudex ultionis,
Donum fac remissionis
Ante diem rationis
Drepte Judecator vinei
Fa-i darul iertarii
Mai inainte de ziua socotelii.
12 Ingemisco, tamquam reus:
Culpa rubet vultus meus:
Supplicanti parce, Deus.
Suspin, ca un vinovat:
Vina imi roseste obrazul
Scuteste-l, Dumnezeule, pe cel ce se roaga.
13 Qui Mariam absolvisti,
Et latronem exaudisti,
Mihi quoque spem dedisti
Cel ce ai iertat-o pe Maria
Si l-ai ascultat pe talhar,
Mi-ai dat pana si mie nadejde.
14 Preces meæ non sunt dignæ:
Sed tu bonus fac benigne,
Ne perenni cremer igne
Rugaciunile mele nu sint vrednice:
Dar tu, fiind bun, cu bunatate
Fa sa nu ard in focul cel vesnic.
15 Inter oves locum præsta,
Et ab hædis me sequestra,
Statuens in parte dextra.
Daruieste-mi loc intre oi,
Si ma desparte de capre,
Asezandu-ma la drepta.
16 Confutatis maledictis,
Flammis acribus addictis:
Voca me cum benedictis.
Dupa ce blestematii vor fi rusinati
Si dati flacarilor cumplite
Cheama-ma cu cei binecuvantati.
17 Oro supplex et acclinis,
Cor contritum quasi cinis:
Gere curam mei finis.
Ma rog smerit si umil,
Inima franta precum cenusa,
Poarta grija sfarsitului meu
18 Lacrimosa dies illa,
qua resurget ex favilla
iudicandus homo reus.
Huic ergo parce, Deus:
Inlacrimata ziua aceea,
in care se va scula din cenusa
spre judecata omul vinovat.
Pe acela cluta-l, Dumnezeule.
19 Pie Iesu Domine,
dona eis requiem. Amen.
Milostive Iisuse Doamne,
daruieste lor odihna. Amin
Offertorium
C: Domine Jesu Christe, Rex gloriae, libera animas omnium fidelium defunctorum de poenis
inferni et de profundo lacu: libera eas de ore leonis, ne absorbeat eas tartarus, ne cadant in
obscurum: sed signifer sanctus Michael repraesentet eas in lucem sanctam: * Quam olim Abrahae
promisisti et semini ejus. V. Hostias et preces tibi, Domine, laudis offerimus: tu suscipe pro
animabus illis, quarum hodie memoriam facimus: fac eas, Domine, de morte transire ad vitam.
Quam olim Abrahae promisisti et semini ejus.
Doamne Iisuse Hristoase, Imparate al slavei, libereaza sufletele tuturor credinciosilor adormiti din durerilr iadului si din lacul cel adanc; libereaza-le din gura leului, sa nu le inghita tartarul, sa nu cada intru intuneric, ci sfantul purtatorul de steag, Mihail sa le aduca la lumina cea sfanta. Pe care odinioara a fagaduit-o lui Avraam si semintei lui. Jertfe si rugaciuni de lauda, Doamne, aducem tie: iara tu primeste-le, Doamne, pentru sufletele acelea a caror pomenire o facem: fa sa treaca, Doamne, din moarte la viata. Pe care odinioara ai fagaduit-o lui Avraam si semintiei lui.
Prefatio
C: Vere dignum et justum est, aequum et salutare, nos tibi semper et ubique gratias agere:
Domine sancte, Pater omnipotens, aeterne Deus: per Christum Dominum nostrum. In quo nobis
spes beatae resurrectionis effulsit, ut quos contristat certa moriendi conditio, eosdem consoletur
futurae immortalitatis promissio. Tuis enim fidelibus, Domine, vita mutatur, non tollitur: et
dissoluta terrestris hujus incolatus domo, aeterna in caelis habitatio comparatur. Et ideo cum
Angelis et Archangelis, cum Thronis et Dominationibus, cumque omni militia caelestis exercitus,
hymnum gloriae tuae canimus, sine fine dicentes:
Prefata:
Cu adevarat vrednic si drept lcru este, cuvenit si mantuitor, sa iti aducem pururea si in tot locul multumire, Doamne sfinte, Parinte atotputernice, Dumnezeule vesnic, prin Hristos Domnul nostru. Intru care a si stralucit noua nadejdea fericitei invieri, asa incat pe cei pe care ii intristeaza imprejurarea de neinlaturat a mortii, pe aceiasi sa-i mangaie fagaduinta nemuririi viitoare. Pentru robii tai Doamne viata se schimba, insa nu li se ia, si desfacandu-se casa acestei vietuiri pamantesti, li se pregateste locas vesnic in ceruri. Si de aceea cu ingerii si arhangheli, cu Tronurile si Puterile si cu intreaga ostire cereasca, cantam cantarea slavei tale, pururea zicand: Sfant, sfant, sfant Domnul Dumnezeul Savaot, plin este cerul si pamntul de marirea Ta. Osana intru cei de sus, Bine este cuvantat Cel ce vine intru numele Domnului. Osana intru cei de sus.
Agnus Dei, qui tollis peccata mundi: dona eis requiem. Agnus Dei, qui tollis peccata mundi:
dona eis requiem. Agnus Dei, qui tollis peccata mundi: dona eis requiem sempiternam.
Mielul lui Dumnezeu, cel ce ridici pacatele lumii, da lor odihna.
Mielul lui Dumnezeu cel ce ridici pacatele lumii, da lor dihna.
Mielul lui Dumnezeu cel ce ridici pacatele lumii, da lor vesnica odihna.
Lux aeterna luceat eis, Domine: * Cum Sanctis tuis in aeternum: quia pius
es. V. Requiem aeternam dona eis, Domine: et lux perpetua luceat eis. Cum Sanctis tuis in
aeternum: quia pius es.
Lumina vesnica straluceasca lor, Doamne. Cu sfintii tai, in veac, ca milostiv esti. Vesnica odihna da lor Doamne: si lumina fara de sfarsit straluceasca lor. Cu sfintii tai, in veac, ca milostiv esti.
E o traducere facuta la repezeala, la prima vedere, inr-un fel, desi nu-i prima data cand citesc aceste texte.
Am sarit peste „Kyrie/Christe eleison” (Doamne/Hristoase miluieste) dar am inclus prefata proprie canonului sau anaforalei euharistice.
Am lasat afara si rugaciunile inaudibile ale preotului, precum si pericopele biblice precum si alte parti fixe ale misei.
Mulţumim, CNI!
Pingback: Requiem, Mauthausen 3, Musica Antiqua Americana « La patratosu