Marius Cruceru

Adrian Severin (domnul?) face o gafă, a cîta oare, de necrezut. Se aşează singur într-un context aiuritor. În primul rînd se compară şi îşi înghesuie în aceeaşi frază numele dînsului cu numele DSK-ului. În al doilea rînd pune alături micuţele sale lăcomii care îi vor fi distrus carieruţa de Balcani cu porcăria (să vedem ce spune justiţia totuşi) pe care ar fi făcut-o DSK-ul, porcărie care deja ameninţă soarta Greciei.

(A propos, ceilalţi doi şi-au dat demisia, Adrian Severin, nu!)

Europarlamentarul Adrian Severin a declarat, luni, pentru Mediafax, dupa audierea in Comisia JURI, ca doreste clarificarea cazului sau, acuzand „manevre absolut asemanatoare si de inscenari absolut din aceeasi familie” ca in cazul lui Dominique Strauss-Kahn. Severin a fost audiat, luni, in Comisia JURI din PE, care dezbate ridicarea imunitatii sale.

Pe lîngă pierderea simţului măsurii, Adrian Severin dovedeşte şi că poate trage confuzii mai repede decît orice justiţie din lume. El a hotărît: DSK este la fel de nevinovat ca şi dînsul. Bun, atunci noi spunem: probabil că Adrian Severin poate fi la fel de vinovat ca DSK. Nu?

Citește în continuare →

Brînză de burduf în coajă de brad. În desele mele călătorii urmăresc pe marginea drumului, mai ales între Sibiu şi Rîmnicu Vîlcea, acele locuri în care se vinde brînză de burduf cusută în coajă de brad. Brînza de burduf, făcută chiar în burduf, se coase, după cum se vede în coajă de brad proaspătă şi se ţine aşa pînă cînd aroma de brad intră în brînză.

Citește în continuare →

Se apropie 10 mai. Cititorii blogului meu îmi cunosc opiniile şi chiar unele opţiuni politice, deşi, pastor fiind, nu fac politică. Am făcut parte dintre acei naivi care au crezut că moharnia ar fi putut fi o şansă la civilizaţie şi pentru România. Cred că şansa aceea a fost deja irosită. Ne-a rămas o figură demnă de tot respectul, MS Regele Mihai I.

Cu ocazia nunţii princiare din Regatul Unit, domnul Dragoş Paul Aligică scrie următoarele:

Citește în continuare →

Pe vremea lui Ceauşescu aveam două ore de televizor. Era şi aşa mult, avînd în vedere… la propriu… doar cuvîntările şi vizitele tovului.

Prindeam „ruşii”. Chişinău 1, Chişinău 2 şi Moscova. Era bine. Dincolo de filmele cu … „Ilioşa… friţii…tîgîgîgîgîgdm, pac, pam.. canieţ film… „, mai scăpau şi filme bune. Două pe an. Ce era enervant? Dublajul.

La bulgari, la fel.

Citește în continuare →

Adrian Papahagi acordă un interviu în Ziarului Lumina. Titlul articolului este incitant: „Nu concep civilizaţia europeană fără creştinism… „.

Doar o societate creştină, de oameni liberi, demni şi egali ar putea grăbi reaşezarea valorilor în România. Demolarea lumii româneşti în cei 50 de ani de comunism şi de ateism, de fapt, nu poate fi depăşită printr-un „salt” în vidul consumist. Pentru cărturar, „căutarea lui Dumnezeu împlineşte şi transcende totodată idealul cunoaşterii”, accentuează tânărul cărturar Adrian Papahagi. Generaţia sa, care cuprinde o mulţime de cărturari cu nume certe, dacă „va şti să fie conservatoare şi să îmbine corecta înrădăcinare în tradiţia neamului cu înţelegerea mersului lumii şi, în principal al Europei, ar putea să reediteze miracolul interbelic”, mai spune domnia sa.

Citește în continuare →