Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
https://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
Marius Cruceru 
încă trei ATITUDINI de evitat:
8. Joacă „teatru” (ex. Matei 7:21-23)…TEATRALISM
9. Nu te documenta pentru înțelesul cuvintelor în greacă-ebraică…LENE
10. Răstălmăcește (ex. 2Petru 3:15-16)…EREZIE
@Ș.G.Flaviu,
Permiteti-mi sa subscriu cu…
11. Petrece cat de mult timp in fata televizorului si atunci „vei reusi” cea mai proasta predica !
Sau, poezia de mai jos:
SECUREA SI…
SEMINARISTUL !
2 Imparati 6:6-7;
2 Petru 1:5-8.
Lenea şi cu oboseala
Sunt diferite fenomene;
Oboseala e sfârşeala
De puteri, dar nu e lene !
Lenea şi cu oboseala,
Au cam aceleaşi simptome;
Le uneşte-ncetineala,
Amândouă sunt atone…
Oboseala, doare crunt
Dup-o zi de muncă grea;
Lenea, încă n-a durut
Vreodată, pe cineva !
Optsute de ani ‘nainte
De a se tăia pădurea…
Când Hristos împarte timpul
Drept în două cu securea,
Un seminarist tenace,
Din Şcoala lui Elisei,
Harnic, începu a face
Şcoala nouă pentru ei…
Şi luă cu împrumut,
Ascuţit, din fier topor;
Şi cu el ar fi făcut
Şcoala, tot cioplind de zor
Largă şi încăpătoare,
O intenţie lăudată !
Cu vreo cinci-şase pridvoare,
Unde să înveţe-ndată…
Îndemânatic, plin de Har,
El, maestrul-ucenic…
Un seminarist-tâmplar,
Ce uită un lucru mic:
Că, toporul are coadă
Ce trebuie-nţepenită;
Liniştit că n-o să cadă
În vreo vale nimerită !
Şi-adună puterea-n palme
Şi-şi luă elanul sfânt;
Ritmic, cu eforturi calme
Puse pomul la pământ…
Bucuria-i deîndată
Îi pieri ca-mpuns de streche;
Cand toporul smuls din coadă,
Şuierând pe la ureche,
Aproape că i-o reteză
Fratelui de părtăşie;
Şi cu-un…”Pleosc !” se afundă
Fieru-n râu, pentru vecie…
Aproape că-ngălbeni
Colegul seminarist;
Da-n curând se dumiri
De ce-i meşteru-aşa trist…
Când tu iei cu împrumut
Unealta pentru cioplire,
Aşa-i că lenea n-a durut
Dup-o astfel de-asvârlire ?
Când stai la televizor
Toată ziua, în neştire;
Nu mai poţi lucra cu spor
Dup-atâta lenevire !
Şi-apoi, toţi te-au judecat:
Ba, ca ai dat prea cu sete,
Ba, c-ai fost necugetat,
Ba, c-ai dat pe îndelete…
Numărand încet, pe rând
Aşchii cum tot cad în iarbă;
Tu, ţi-ai zis atunci, în gând,
Că eşti muşchi şi numai…barbă…
Ba, că râvna-i ne-nţeleaptă,
Ba-i prostie, la un loc;
Toporul din râu aşteaptă
Rugăciunea ta cu foc…
Cu ochii cârpiţi de somn
Ca şi daţi cu…Galifix,*
Nu-L vezi pe-al Vieţii Domn,
Nu te uiţi la El prea fix…
Leneş eşti şi-aşa molatic,
Râvna-ţi zace-n fund de râu;
În lucrare eşti apatic,
Lenea-ţi nu-i ţinută-n frâu…
Când te-ndeamnă cu tot dorul
Duhul Sfânt, pentru lucrare;
Pe Internet ţi-ascuţi toporul…
Constaţi căci doar…coadă are…
Ai vrea să lucrezi cu spor,
Să tot tai şi să ciopleşti;
Moţăi la…televizor…
Plin de râvnă-n vis tu eşti !
Şi te-ntreabă Elisei,
Decanul peste profeţi:
“Cum mai merge treaba, hei ?”
Tu, privind înspre pereţi,
Îi răspunzi şovăitor,
Că-ntrebarea te-a durut:
“Rabi, iartă ! N-am topor,
Căci era de împrumut…!
Iartă, că mă prinse somnul
Tocmai când mă pregăteam
Să fac ceva pentru Domnul,
Cu securea, când ciopleam…
* Galifix, soluţie: Compoziţie: Soluţie conţinând colofoniu 44,5 g, alcool 37,5 g, benzen 17 g, ol. helianţi 1 000 g (flac. cu 1000 ml). Acţiune terapeutică şi indicaţii: Soluţie adezivă pentru uz extern, se foloseşte la fixarea pansamentelor.
Fratelui, pe la ureche,
O lucrare reusită;
Riscam să-l las nepereche
Şi pasibil de-o…otită…
Iartă-mă frate Elisei,
De fapta-mi necugetată !
Fă minunea dacă vrei,
Să-mi plutească fieru-ndată !
Fă-o, că eu vrednic nu-s
De-o lucrare însemnată;
Lemnul, fă-l…”nautilus”,
Iar securea-mprumutată
S-o înapoiez smerit,
Până nu se va afla
Că-s profet neinstruit…
N-am avut securea mea…
Ia-mi şi lene şi tândală…
Ia-mi-le, c-atârnă greu;
Că cioplind de…mântuială
Mă aflu codaş mereu…
Dă-mi iubire, dă-mi respectul
Pentru muncă, mai cu spor;
Şi să studiez “Prospectul…”**
Când pun mâna pe topor !
Toţi colegii să mă vadă
Cât sunt eu de silitor;
Îmi înţepenesc în coadă
Securea de-ncepator…”
** Prospectul – Biblia sau Sfânta Scriptură.
ACIDUZZU, 04.05.2010
Johnathan Edwards a citit intreaga predica Sinners in the Hands of an Angry Gog, cuvant cu cuvant, cu fata ascunsa in spatele foilor pe care scrisese predica… Nu este tehnica umana cea care produce rezutate, ci este Duhul lui Dumnezeu care stapaneste pe predicator.
da, alţi predicatori, alte vremuri, alţi ascultători.
Foarte corect punctat 🙂
alt sfat: dă-te mare că ai mai fi avut câteva puncte dar nu ţi-a permis timpul
de notat. Bun sfat!
Sau cum ii zicea regretatul frate Socaciu Ioan, unui tanar predicator care nu-l mai gasea pe „AMIN”…
– Si voi mai zice?… Si ce voi mai spune ?… se tot lungea tanarul cu oratoria-i diluata.
_Zi, Amin ! il ajuta fratele Socaciu sa-si termine predica…
Pingback: Iarna demografică, vibrafon şi blogging, ultimul twitter, mormîntul lui Weiss, cum să facem predici proaste? « La patratosu
Predica-ti incredintarile si nu principiile lui Dumnezeu! In felul acesta sigur unii te vor ridica in slavi, dar printre ei nu va fi si Duhul Sfant…
Insista cu orice pret ca toate punctele predicii sa aiba ca titlu cuvinte care incep cu aceeasi litera, sau chiar grup de litere. Nu conteaza daca uneori trebuie sa tragi la maxim ideea aia de par pana se potriveste, sau daca inventezi un cuvant, sau oamenii se cauta in buzunare dupa telefoane sa dea un search pe google dupa cuvantul ala. Daca incep toate cu pre- sau co- sau ț, sigur i-ai ajutat pe ascultatori sa retina toata predica!