Zilele acestea sînt fierbinţi pentru România. Nu mă refer la temperaturile de afară, cum bine înţelegeţi, dragi prieteni.
Unii dintre cititorii mei au sugerat faptul că n-ar trebui să fim atît de implicaţi politic prin comentarii la situaţiile din ultima vreme din patrie. „Prea multă politică!” sau „Huo, susţinător băsist!”. V-aş putea reda mult mai multe astfel de exemple.
Este credinciosul un cetăţean netru? Ne plătim taxele şi impozitele şi nu trebuie să ne intereseze dezbaterea publică, acţiunea politică? Ne gîndim numai la cetăţenia noastră care este în ceruri? Cine este responsabil de acţiunea publică, atunci cînd libertatea este ameninţată, cînd tragediile sociale sînt pe cale să se întîmple? Să se lupte doar oamenii pămîntului cu oamenii pămîntului?
Ca pastor nu fac politică în mod activ. Nu sînt implicat în nicun partid politic, nici nu voi face parte din vreo structură politică atîta vreme cît voi sluji biserica în acest fel.

Cette photo de Roman Agora (Forum) est fournie gracieusement par TripAdvisor
Dar am opinie politică (pe care nu mi-o exprim niciodată de la amvon) şi cred că fiecare creştin are responsabilitatea de a fi lucid, de a trăi în adevăr şi de a nu se lăsa înşelat şi trebuie să lupte ca şi alţii să fie feriţi de înşelăciune şi pierderea libertăţii intelectuale şi fizice. Cum spunea cineva: „sînt gata să lupt pînă la ultima picătură de sînge pentru dreptul tău de a nu fi de acord cu mine” (este atribuită lui Ion Raţiu, dar cred că paternitatea ideii încă trebuie căutată). Cred că aceste cuvinte pot sta bine şi în gura unui creştin.
De asemenea, cred că fiecare creştin are datoria de a apăra cîteva valori (aş dori să scăpăm de expresia demonetizată „valorile democraţiei”) întemeiate pe paradigma de gîndire iudeo-creştină.
Vă amintiţi de Ioan Alexandru, de felul în care s-a ridicat în Parlamentul de atunci, parlament care se întîlnea în Dealul Mitropoliei (ce ironie geografică) şi vîntura Biblia în acel forum? Prezenţa lui a avut vreun efect? Strigătul lui trebuie reluat?
Am citit aseară cîteva fraze scrise de un parlamentar creştin cu privire la ultimele evenimente. Vă mărturisesc cu jenă că mi-e ruşine de prezenţa evanghelicilor în viaţa politică în ultimul timp. Sînt jenat şi am fost scandalizat de trecerile de la un partid la altul, de trădările ideologice, de încercările de a găsi cele mai convenabile locuri de profit.
Mă rog să se ridice o nouă generaţie de politicieni evanghelici, dacă este posibil acest lucru, mă rog pentru oameni ca Iosif şi Daniel, oameni care au avut principii nenegociabile, valori de nezdruncinat, coerenţă în acte, consecvenţă în decizii, consistenţă în gîndire, reguli şi obiceiuri care nu i-au părăsit nici în cele mai grele circumstanţe.
Daniel şi Iosif au avut două adverbe de care s-au ţinut NICIODATĂ, niciodată nu-i voi face aşa ceva lui Dumnezeu, ÎNTOTDEAUNA mă voi închina lui Dumnezeu cu ferestrele deschise…. Problema generaţiei actuale de politicieni creştini este că unii dintre aceştia sînt cu totul lipsiţi de uzul acestor adverbe… NICIODATĂ şi ÎNTOTDEAUNA.
Scuzaţi paranteza, poate că voi reveni asupra acestui aspect…
Cum ar trebui să reacţionăm în aceste vremuri?
Citește în continuare →
0.000000
0.000000
Poţi trimite mai departe asta: