Despre singurătatea înotătorului – Voicu Bojan

foto Cosmin Bumbut

Ca un naufragiat, sunt câteva lucruri de care te agăţi atunci când înoţi pe distanţe lungi: obiectele de pe tine, slip, cască, ochelari, dopul mov de silicon din urechi. Toate la locul lor şi funcţionale. Apoi respiraţia, ritmul, alunecarea. Corpul. Cum ataci apa cu braţele, cum dai din picioare, cu respiri. Şi din nou, tot aşa, de la capăt. Parcă la infinit.

Apoi mai sunt gândurile. La ce te gândeşti când înoţi? Nu e simplu. Dacă nu ai nimic în cap nu te poţi gândi la altceva decât la muzica pe care o face apa intrată în urechi şi să fredonezi alături de ea. Înotul e o intreprindere solitară. Uneori pare un blestem, alteori o binecuvântare. Înotând, îţi pot veni idei bune, uneori ţi se arată pe nepusă masă un pasaj dintr-un psalm al lui David, alteori nu se dă nimic. Numeri doar bazinele, te uiţi la cronometru, încerci să nu mori. Aşa că respiri.

Azi, înotând, mă voi gândi la prieteni. Am o listă lungă în minte. O să-i iau pe rând, aşezat. Timp este. Sper să simtă ceva, vreo furnicătură măcar.

Îi mulţumesc lui Cosmin Bumbuţ pentru fotografia aceasta din bazinul de 38 de grade Celsius de la Aquaticum, Debrecen. Love is in the air, Prieteni. Love will be in the water, too. (1 Corinteni 13).

Despre Marius David

soțul Nataliei, tată și proaspăt bunic
Acest articol a fost publicat în guest post, Imagine-aţie și etichetat . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.