Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
https://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
Marius Cruceru 
Fără a avea pretenția că sunt înțelept, răspunsul meu la ultima întrebare este: sunt în permanență nemulțumit de nivelul meu de dezvoltare personală și încerc să fac în fiecare zi ceva în privința asta. De multe ori asta se traduce prin exersat la instrument sau citit. Reduc din timpul petrecut la tv (pierdere de vreme, cu mici excepții) sau dormit (7-8 ore pe zi sunt de ajuns).
Atitudinea sau obiceiul care produce impact pozitiv? O, duhul rugativ al unei inimi. Pentru toate intrebarile de mai sus.
E interesant sa legam anumite raspunsuri de aici cu povestea Cenusaresei. Stim, de cele mai multe ori, ce ar fii bine de facut, dar rareori acele lucruri ne sunt obiceiuri. In cazul meu, cel putin, asa e.
Asteptam raspunsuri care sa ne ajute sa „avem un impact pozitiv”asupra celor de mai sus,din partea celor care ne pot spune practic ce inseamna asta.
Fiecare este pe alta treapta…invatam din experienta altora,cred ca si asta inseamna „rascumparati vremea”
folosindu-ne de experientele altora.
„atitudinea şi/sau obiceiul” – as zice ca aici e problema.
Nu e religie ci o relatie, nu sunt principii ci o persoana, spunea cineva.
Am un prieten necrestin, zilele trecute l-a oprit politia sa-i dea amenda ca vorbea la telefon si nu avea centura. I-a dat doar pentru telefon. Mi-a zis ca ar fi putut suna pe cineva, dar era un „tinerel” si i-a dat doar pentru telefon ca e mai ieftin si mai putine puncte. Ar fi putut suna dar nu a sunat. Nu e pocait. Daca ar fi fost pocait poate am fi zis ca „aaa uite, sa da’.
Cum zice si Ravi Zacharias, nu pentru a ne face din rai buni a murit Domnul Isus si pentru a ne duce de la moarte la viata. Nu facem bine si fapte bune pentru a fi mantuiti ci pentru ca am fost mantuiti. Ca altfel degeaba le facem, nu chiar degeaba dar nu schimba cu nimic scopul final, vesnicia.
http://salvatiromania.wordpress.com/2010/01/27/am-fost-impuscat-acum-intreb-romania-de-ce
@intrus117
O singura intrebare as avea. Dvs. sunteti crestin?
Domnul ne-a dat in viata atatea probleme si toate spre desavarsirea noastra .Numai sa luam aminte la ce vrea Dumnezeu sa ne spune .In fata oamenilor a te supune ,esti considerat prost .Dar uitidu-ne la ce vrea Dumnezeu de la noi ,este o mare intelepciune .In privinta supuneri si eu dau faliment ,nu imi place sa ma considere nimeni ca sunt „prost” cu toate ca nu sant nici desteapta .Orgoliul nostru trebuie rastiagnit .
In proverbe gasim scris ;”Negresit sant mai prost decit oricine Proverbe 30;3
Doamne Isuse ,ajuta-ne sa ne vedem mici in fata Ta ca Tu sa ne vezi mari !
Nu sunt numerotate !
Un prieten m-a intrebat ce inseamna pentru mine credinta si cum se manifesta in viata unui credincios.
I-am raspuns prin cunoscuta formula a credintei insa tot nu a inteles semnificatia cuvantului credinta .Nu stiu cum ii pot spune pe intelesul unui necredincios.
Eu,perssonal,cred ca mantuirea o capeti prin credinta.
Deci daca nu esti mantuit nu ai credinta.Dar totusi nu o intereseaza mantuirea ci o intereseaza numai exclusiv conceptul de credinta.
toti avem nevoie de intelepciune dar la multi le lipseste
Wow, grele intrebari!
Cind ma gindesc la atitudini si/sau obiceiuri ma gindesc la ele ca la un virf de aisberg. La baza lui sunt (si evident ascunse) sutele de ore de a incerca sa inteleg ce asteptari are Dumnezeu de la mine, tinind cont de personalitatea mea, de talantii mei. Apoi, daca cred ca am inteles, mai urmeaza si testarea in practica a acestor asteptari, si daca ele imi confirma teoria despre mine si relatia mea cu Domnul, e ok. Daca nu, inseamna ca fie nu am inteles bine, fie mai tre sa am rabdare.
Asta a fost introducerea, restul in zilele urmatoare…
Abia astept raspnsurile tale, putinstiutoriule! 🙂
Ok…eu am luat intrebarile ca o tema…si mi-am facut-o cum am stiut mai bine cautind raspunsurile adinc in intelegerea ce o am si cautind pe la radacina problemelor ce ma consuma zilnic…
…………
-Care este atitudinea şi/sau obiceiul care produce cel mai mare impact pozitiv în modul în care te conduci pe tine însuţi?
Am invatat ca exista consecinte. Le-am trait…le-am durut…le-am tinut minte. Ma gindesc la consecinte oridecite ori sint gata sa am o anumita atitudine (si nu rareori imi schimb atitudinea din mers…de teama consecintelor…)
Deci aici ar fi cercetarea…
……………………
-Care este atitudinea şi/sau obiceiul care produce cel mai mare impact pozitiv în relaţia ta cu Dumnezeu?
Ascultarea cuvintului…Ascult cu convingerea ca absolut totul mi-e adresat mie (si ustura uneori…si mi-e rusine citeodata dar ma bucur ca Domnul inca imi vorbeste chiar daca ma mustra). In urma ascultarii trebuie sa iau hotariri , sa fac ajustari…Nu-i deloc usor. Nu-s premianta!
Deci ar fi ascultarea Cuvintului si decizii…
…………………
-Care este atitudinea şi/sau obiceiul care produce cel mai mare impact pozitiv în relaţia ta cu soţia?
La capitolul asta – corigenta, repetenta…am abandonat…
……………………….
-Care este atitudinea şi/sau obiceiul care produce cel mai mare impact pozitiv în relaţia ta cu copiii?
In trecut am crezut ca eu pot face o mare diferenta in viata lor: vorbind, educind, insistind…O vreme am fost in control. Vremea aia a trecut. Am inteles ca numai Dumnezeu poate schimba :viata , caracterul, situatiile. Raspunsul ar fi…Post si rugaciune – ca si Iov.
……………….
-Care este atitudinea şi/sau obiceiul care produce cel mai mare impact pozitiv financiar pentru tine?
Finantele in cazul meu au depins intotdeauna de raspunsul la doua intrebari:vreau sau am nevoie? In trecut am vrut. Inca mai platesc. Acuma am invatat sa fac diferenta . Cheltui daca trebuie. Mare diferenta…
Am mai invatat ca Dumnezeu isi tine banii de piine pentru cei saraci in buzunarele copiilor lui. Mare responsabilitate. Si interesant lucru se intimpla…Am bagat de seama ca am mai mult cind impart cu altii si mai putin cind sint egoista. Imi amintesc mereu vorbele care i s-au spus imparatesei Estera…si le-am modificat sa-mi sune mie…”Poate pentru o vreme ca asta ai ajuns Rodica …in America. Citeodata raspund…
………………
-Care este atitudinea şi/sau obiceiul care produce cel mai mare impact pozitiv în dezvoltarea ta personală?
Am bagat de seama ca daca numai invat Cuvintul si nu-l si traiesc…nu suna bine harfa laudei mele…suna fals. Am mai observat ca se poate juca usor un rol oarecare…chiar si ala de credincios sau credincioasa…dar ceea ce ma munceste acuma este gindul ca nu eu trebuie sa traiesc ci El in mine…si cind am sa reusesc sa dau afara tot ce-i al meu si sa-L las pe El sa stapineasca acolo in inima, daca nu ma ia la El imediat, am sa va spun atunci cum sta cu dezvoltarea si impactul si celelalte… Pina atunci…”o lupta-i viata…deci te lupta”
cred ca aceste raspnsuri il vor ajuta si pe pritenul meu, voi icnerca si eu sa raspund dupa ce ajung acasa.
Daca ne-am forma doar obiceiuri de a face lcrurile din inertie nu stiu daca impactul ar fi pe masura asteptarilor noastre.Mi se pare ca suna a fariseism.
Pe de alta parte daca am reusi sa ne formam obiceiul de a face „orice gand rob ascultarii de Hristos” am avea un succes deplin in toate celelalte domenii, de la relatiile cu noi insine pana la relatia cu Dumnezeu.Ma gandesc ca daca ne-am supune gandurile … vorbele, faptele, obiceiurile, caracterele si destinele noastre ar fi la fel, roabe ale ASCULTARII…
Care este atitudinea şi/sau obiceiul care produce cel mai mare impact pozitiv în modul în care te conduci pe tine însuţi?
Ei bine, raspunsul la intrebarea asta, (ideea nu mi apartine) poate fi cam asa: imagineaza-te la inmormintarea ta, cu cei dragi alaturi de tine…familie, prieteni, frati, colegi, membri din aceeasi biserica…
Care ar fi cele mai importante lucruri pe care ai dori sa le aiba in minte, atunci cind se gindesc la viata ta?
Credinta exemplara in Dumnezeu, familist, ajutor in nevoi, om pe care te poti baza, mincinos, betiv,neserios, violent, etc. etc. etc.
Fiecare decizie din zi, fiecare vorba sau fapta, fiecare gind trebe ghidate inspre ceea ce vrei sa lasi in oamenii de linga tine. De observat ca tot ceea ce am mentionat nu este centrat pe „mine” ci spre cei din jurul meu, dar in ultima instanta si eu ies cistigat din treaba asta, pt ca „ma conduc” pe cararea ingusta care duce la Viata.
da, cred că domnul Andrei Pleşu spunea într-o discuţie televizată cu domnul Liiceanu
în biblie este îndemnul să ne numărăm bine zilele, eu cred că ar trebui să ne numărăm zilele invers de la moarte spre prezent, spnea dînsul
http://tusitenisul.wordpress.com
VEZI ” VIATA UNUI MAESTRU ”…
Mulţumim de recomandare!
@echristianblog
Desi am tot respectul pt Agassi, nu vad legatura intre postare si articolul recomandat de tine. Sau imi scapa mie ceva?
De asemenea, azi voi incerca sa merg mai departe cu raspunsurile.
Rusine sa mi fie ca am intirziat cu alte raspunsuri…:-((
Care este atitudinea şi/sau obiceiul care produce cel mai mare impact pozitiv în relaţia ta cu Dumnezeu?
Aici numai tu va trebui sa descoperi ce functioneaza cel mai bine pentru tine. Asta-i fain cind ai o relatie personala cu Domnul, ca iesi din canoanele religioase si intri in ceva mult mai fain si provocator, RELATIA. Duhul Domnului iti va spune cind nu esti destul de implicat in RELATIE si atunci vei sti ce ai de facut.
Care este atitudinea şi/sau obiceiul care produce cel mai mare impact pozitiv în relaţia ta cu soţia?
Sa fiu atent la ce are sa-mi spuna (chiar daca uneori ridica tonul), sa-mi pese ce culoare vor avea viitorii pantofi, sa-i acord timpul si „urechile” mele, sa-i dau o pauza de la copii..etc. Un mare ajutor ar fi cartea cele 5 limbaje ale iubirii…
maine voi fi mai buna decat astazi , poimaine cu siguranta voi fi mai buna decat maine .astazi sunt mai buna decat ieri! cu fiecare zi incerc sa fiu mai buna decat sunt!
Am citit asta undeva: „Astazi este ziua de maine pentru care te ingrijorai ieri!”
numai ca azi sintem mai morti decit ieri si miine mai morti decît azi.
Pingback: Bătul lui Chapman, întrebările unui “prost”, Mojic şi Mitocan, « La patratosu