Voi relua un articol mai vechi de pe un alt site, încercînd să răspund la această întrebare. De ce? Pentru că acum, după un an, cînd un alt student mi-a repetat întrebarea, nu am un alt răspuns.
Cîte confesiuni … atîtea răspunsuri. Greu ne înţelegem şi aici, din păcate.
***
Azi este Boboteaza, sărbătoarea Botezului pe care Domnul l-a cerut lui Ioan. Toate Evangheliile fie pomenesc, fie trimit aluziv la botez. Am predicat pînă acum din Matei, dar textul din Luca mi se pare foarte interesant.
Luca 3:21 După ce a fost botezat tot norodul, a fost botezat şi Isus; şi pe când Se ruga, s-a deschis cerul,
22 şi Duhul Sfânt S-a pogorât peste El în chip trupesc, ca un porumbel. Şi din cer s-a auzit un glas, care zicea: „Tu eşti Fiul Meu prea iubit: în Tine Îmi găsesc toată plăcerea Mea!”3 Isus avea aproape treizeci de ani, când a început să înveţe pe norod; şi era, cum se credea, fiul lui Iosif, fiul lui Eli,
De ce a făcut Isus acest lucru? De ce a acceptat un botez al pocăinţei, cînd n-avea de ce să se pocăiască, a fost întru toate la fel ca noi, dar fără păcat?
Unii spun: a fost un act semiotic. Asta înseamnă că a făcut un semn, ori că a luat un semn existent căruia i-a dat o nouă semnificaţie. Nimic nou, a mai făcut Domnul acest lucru.
Poziţia clasică neoprotestantă este că Domnul a făcut un act pedagogic. Asta înseamnă că Mîntuitorul a făcut acest lucru pentru ca astfel să facem şi noi. Astfel de acte nu sînt străine de comportamentul Domnului şi atunci le-a spus ucenicilor: “Tot ce v-am făcut eu… aceea să faceţi şi voi unii pentru alţii” sau “Mergeţi în toată lumea şi …. botezaţi-i în numele meu… “
Oare de ce s-a botezat Domnul?
Botezul pocăinţei? Clar! Nu!
Numai pentru a ne arăta şi nouă că trebuie să facem acest lucru ca adulţi? Nu numai atît!
Atunci înseamnă că este şi un alt motiv…
Care?
Pentru răspunsul “corect” 
cred că este important să notăm cîteva observaţii:
1. Luca notează, deloc la întîmplare zic eu, vîrsta Domnului, 30 de ani.
2. Lista neamului Său este înşirată imediat după această precizare.
3. Luca notează cele patru evenimente din copilăria şi tinereţea Domnului cu grijă:
– ziua a 8-a, tăierea împrejur, Luca 2:21,
– ziua a 40-a, închinarea Pruncului la Templu, Luca 2:22
– la 12 ani, intrarea în comunitatea bărbaţilor, Luca 2:42,
– la 30 de ani….. mă abţin…, că aici este secretul
4. Isus era din neam regesc.
5. Isus este botezat de un profet.
6. Ioan ştie cu cine are de-a face şi pricepe foarte clar ce are de făcut, ştie că n-are o “năpîrcă” fariseică în faţă, dar nici un păcătos sincer, care are nevoie de iertare.
7. Domnul spune că face acest lucru ca să împlinească tot ce trebuie de împlinit, în original – toată neprihănirea (γὰρ πρέπον ἐστὶν ἡμῖν πληρῶσαι πᾶσαν δικαιοσύνη).
8. Duhul nu vine deasupra, nu ca în inconografia care ne reprezintă botezul este chiar PESTE EL (ἐπ᾿ αὐτόν). Duhul nu stă deasupra, se lipeşte de El, stă PE Capul Domnului. Foarte important indiciu.
9. Nu o dată comentatorii au trimis spre Exod 29:4 şi 40:12, spălarea cu apă a preoţilor la intrarea în slujire, sau la Exod 29:7 şi Exod 40:15-16, ungerea cu undelemn pentru preoţie.
10. Spălarea cu apă este clară, dar Isus nu este de neam preoţesc, este numai de neam regesc, dar … Ps. 110 şi Cap. 5-8 din Evrei ne spun că este preot după rînduiala lui Melchisedec, nu? Asta înseamă că nu moşteneşte preoţia din tată în fiu, ci numai din Tată în Fiu (Evrei 7:11, 17, 21). Ps. 110.
11. Bun, avem spălarea cu apă, avem preot, dar nu dintre Leviţi… , dar unde este ungerea? Dacă Ioan, profetul, i-a transferat autoritatea profetică şi l-a “spălat” pe Domnul pentru preoţia după Melchisedec, atunci numai Tatăl mai putea să îl ungă, cu o ungere nepămîntească. Vezi 1 Ioan 2:20-27.
12. Asta înseamnă că Domnul Isus Cristos “a fost botezat” pentru nimic altceva decît pentru a semnifica dedicarea Sa în lucrarea preoţească?
PS. Îi mulţumesc lui Alex că mi-a adus aminte de acest articol. Aşa s-a întîmplat că l-am reluat şi anul acesta.
Marius Cruceru 
Frumoasă şi originală interpretare. Ar fi interesant de explorat acest fir „preoţesc” din ţesătura lucrării lui Isus, conform Evangheliei după Luca.
Observ pe de altă parte că a fost omisă de la enumerare ideea de „identificare cu umanitatea păcătoasă”.
De ce să nu spunem „toată dreptatea”? Mai ales că „dikaiosyne” are (aici) de-a face cu practicarea unor lucruri (şi nu cu o stare, cum e de cele mai multe ori înţeleasă „neprihănirea”).
Eu doar intreb…Domnul Isus ii da un raspuns lui Ioan care cauta sa-l opreasca…si Domnul Isus ii spune „Lasa-Ma acum, caci asa se cade sa implinim tot ce trebuie implinit.” iar imediat dupa aia Duhul Lui Dumnezeu se pogoara…
Exista vreo legatura intre apa botezului si Duhul sfint? Chiar la botezurile noastre se spune „din apa si duh”…ca si cind cele doua merg impreuna…?
„…am fost facuti UNA CU EL printr-o moarte asemanatoare cu a Lui(asemanarea mortii Lui)”. Botezul(scufundarea) simbolizeaza MOARTEA-IMPREUNA, il facem si noi pentru Domnul, l-a facut si Domnul pentru noi. „…am fost rastignit IMPREUNA cu Hristos…”.
„…Lui nu-i este rusine sa-i numeasca frati…”
„…S-a facut asemenea fratilor Sai in toate lucrurile…”
Fiind fiul omului trebuia uns cu Duhul Sfint si botezat cu apa . Parea mea .
Draga Vaisamar, bun revenit!
Da, cred că merită explorat acest fir. Nu sînt adeptul împărţirilor schematiste de genul… Matei scris pentru evrei, Luca, pentru greci, MArcu, pentru romani, Ioan, pentru toată lumea. Mi se pare de un schematism didactic nepermis. Luca isi defineste foarte bine scopurile la inceput si este un om de stiinta foarte atent, istoric, care face ce face cu deamăruntul. Aici cred ca TAvi BAban ar putea sa ne lămurească cel mai bine. Literatura lucană nu este specialitatea mea. Eu am petrecut mai mult timp în Ioan şi Iacov.
Da, ştiu teza cu identificarea cu umanitatea păcătoasă, scufundarea în apă etc. Întrebarea este, dacă vorbim de semnificări şi semiotizări… ce au înţeles contemporanii? Ce au înţeles imediat-cititorii etc.? Ce reprezenta apa? Sigur, ce spui tu nu contrazice ce spun eu. Intrebarea mea este: oare n-ar putea fi şi asta?
Dikaiusoune, da dikaiousune lucan este diferit de cel ioanin. Trebuie urmărit şi acest fir. Cuvîntul capătă înţeles în vocabularul lui Luca în context. Dar bună este întrebarea ta.
PE gînduri, grea întrebare pui… Semnificaţia apei nu se schimbă pentru privitor de la un botezat la altul. Încearcă să priveşti scena şi dialogul imaginîndu-te pe marginea rîului. Cît de mare este tensiunea semnificării pentru cel care priveşte la om, la Om, la apă şi la Apă, apoi la Porumbel, la Duh, aude Glas şi aude Tată…. Foarte greu!
Eu mă mir că sînt atîţia creştii… Eeste un miracol.
ca să fii creştin trebuie să fii extrem de deştept, de treaz de atent, altfel nu se poate. Şi dacă nu sîntem … compensează Duhul…
Vestea bună… corect, numai că botezul nostru nu este botezul Domnului şi invers. Să ne amintim că moartea este după botez şi nu invers.
Cristos nu s-a făcut asemnea nouă în toate lucrurile, dacă ne referim la acte şi fapte. Spre exemplu, Domnul Cristos nu a fos căsătorit şi nu a crescut copii.
Într-un anumit sens foarte restrîns şi înghesuit eu am experienţe pămînteşti pe care Domnul nu le-a avut. Atunci cum pot spune că El s-a botezat ca ca să facă şi El actele pe care le-am făcut eu, sau ca să ne dea modelul?
Cristos s-a identificat cu natura umană prin întrupare. Semnele pe care le-a făcut El au, unele dintre acestea, legătură cu acest fapt. Exemplu? A mîncat după înviere şi ni se spune şi meniul.
Viorica, deci spui că botezul Lui în apă este ungerea cu Duhul? Deci pînă la Botez Domnul nu a avut Duhul?
Dar cum a fost conceput? DAr înţelepciunea de la 12 ani din Templu? Tot ce a făcut a făcut şi spus prin Duhul, scumpă soră, nu-i aşa?
Nici o clipă nu putem despărţi Cristosul de Duh şi Duhlu de Cristos.
Proclam şi nu obosesc să o spun, o pneumatologie cristologică şi o cristologie pneumatică.
aşa să îmi ajute Dumnezeu!
Intrebarea era:”De ce a acceptat un botez al pocăinţei, cînd n-avea de ce să se pocăiască..?”
Cred ca botezul (scufundarea) Domnului nu a simbolizat pocainta (de care nu avea nevoie), ci unirea intre Mire si Mireasa, intre Cap si Trup.
Botezul este un simbol, o forma si are mare importanta forma in care este facuta: scufundarea, nu apa doar. Vedem ca expresia „am fost botezati in acelasi duh” (cu variantele ei)nu apare nicaieri la singular, (un om sa fie botezat cu Duhul), precum atat de tehnic si de manipulator este abuzata astazi expresia. Peste tot scrie:”noi TOTI am fost botezati intr-un singur Trup…”. Actul fizic, forma, simbolul(scufundarea) arata tocmai lucrarea de contopire si de UNIRE duhovniceasca prin moartea Lui.
” …Hristos a venit…ca SA UNEASCA intr-un singur trup pe copiii lui Dumnezeu cei risipiti….”
„…Hristos este CEL DINTAI ROD….” de aceea s-a botezat primul, ne-a aratat Calea.
Pai, n-a acceptat, Veste! Nu botezul pocaintei!!!
Suntem adesea confruntati cu ispita modernista de analiza-sinteza. Problema este ca de cele mai multe ori, daca separam prea mult componentele si le analizam mult prea individual, sinteza pe care o facem devine una foarte artificiala.
E adevarat ca „impartirile schematiste” devin de multe ori foarte artificiale si daunatoare exegezei, insa, totodata, cred ca esti de acord ca fiecare evanghelie are particularitati care ne ajuta la intregirea tabloului si ca este bine sa tinem cont de acestea.
In Dictionarul NT, recent tradus de Editura Casa Cartii, 2008, autorul articolului legat de botez in evanghelii, spune ca: „Toate cele patru relatari (n.n. ale celor patru evanghelii) lega direct botezul de ungerea cu Duhul a lui Isus si de declaratia Tatalui ca El este Fiul. Aceasta ungere inaugureaza lucrarea lui Isus care va fi caracterizata de puterea Duhului in noul veac (Mt. 12:18; 28; Lc. 4:18; 11:20; Fapte 10:38).”
Am si eu o intrebare.
Sustineti ca „Isus era din neam regesc”. Totusi el nu este fiul lui Iosif decat prin alianta. Isus nu are legatura de sange cu Iosif, Iavob si Avraam ci a fost infiat de acesta. Cum se explica acest fapt? Sau care este semnificatia? De ce se trece cu vederea? Iisus nu are legatura de sange cu David si Avraam, cel putin nu asa cum reiese din evanghelie . Nu se spune nimic nicaieri despre acest lucru.
Iată ce spune un prieten despre rostul Botezului Domnesc
1. Identificarea cu mesajul lui Ioan
2. Exemplu de ascultare deplina pentru noi
3. Recunoasterea lui publica de catre Ioan
4. Intrarea in lucrarea pentru care a venit (primul act public al lui Isus)
5. Incurajarea lui de catre Tatal (si Duhul) pentru menirea Lui / slujirea mesianică
Referitor la punctul 8 din postarea dumneavoastra, in iconografia ortodoxa , Botezul Domnului este conform cu dinamica data de Matei 3,16 – cand iesea din Iordan, dupa botez, Duhul in chip de porumbel s-a asezat pe crestet. Logic, in timpul botezului porumbelul tocmai se cobora. Ca daca ne luam dupa dumneavoastra, porumbelul fiind deja pe cap in timpul botezului… te crucesti ce implicatii teologice apar.
Acuma e adevarat ca Sfintii Parinti nu s-au gandit sa adauge frame-uri suplimentare la icoana botezului la momentul t+dt, cu dt suficient de mare sa prinda si porumbelul pe capul Mantuitorului. Da nu poti sa-i multumesti pe toti..
Eu mă … „Cruceru” 🙂 de implicaţiile teologice ale faptului că Duhul n-ar fi fost peste în şi cu Isus Cristot pînă la botez aşa cum Tatăl n-ar fi fost cu Isus pînă la Botez….
Vă daţi seama ce spuneţi? Duhul nu de la Botez a fost cu Isus, acolo doar s-a arătat în chip văzut, aşa cum Tatăl s-a auzit în chip auzibil…
Trinitate Audio-Video… într-un sens… Un prieten are o lucrare excelentă despre sonosfera Noului Testament… este fascinant momentul în care Dumnezeu intră în sonosferă şi Videosfera noastră … pentru că altfel Dumnezeu este nevăzut cu ochii aceştia şi neuzit cu urechile acestea….
Patrix, ce vrei tu să spui de fapt?
Tibi, bine ai revenit aici! Nu pot decît să susţin ce spui pînă la un moment dat… da, schematismele… dar trebuie să ne mai gîndim o dată şi încă o dată… mă tem că ai căzut în capcana atît de cunoscută în lumea academică drept Magister Dixit! Mai gîndeşte-te o dată, vorba lui Alex, ce implicaţii teologice dacă Botezul reprezintă NUMAI ungerea cu Duhul …. Ungere pentru cine, faţă de cine, este o ungere simbollică sau din momentul acela Isus începe să lucreze în mod diferit şi cu totul special cu Duhul? Duhul îi era exterior pînă atunci, interior Lui?
Putem vorbi de ungerea NOASTRĂ CU DUHUL… în ce sens crezi că vorbeşte autorul sursei citate de tine de UNGEREA LUI CRISTOS CU DUHUL?
Amorphis, Isus este fiul lui Iosif, „înfiat”, nu din sîngele lui, este adevărat, dar înfierea în contextul evreiesc dă aceleaşi drepturi celui crescut ca şi celui născut… noi nu sîntem înfiaţi de Dumnezeu, uită-te la metaforele Apostolului Pavel… noi sîntem înfiaţi de Dumnezeu şi sîntem fii…
Dle Cruceru, fiti atent la ceea ce am scris, …..! Din ce am scris eu nu rezulta deloc ca Duhul n-ar fi fost peste/in/cu Domnul pana la Botez. …..
Dvs afirmati la punctul 8 al postarii (cand va delimitati de iconografia cea gresita) un lucru, ca sa zic asa.. in raspar cu adevarul biblic: ca la momentul Botezului Domnului (adica la turnare/scufundare) porumbelul era deja pe crestetul Mantuitorului. Eu v-am trimis la Matei 3.16 in care se spune clar: „Iar botezându-se Iisus, CÂND IEŞEA DIN APĂ, îndată cerurile s-au deschis şi Duhul lui Dumnezeu s-a văzut pogorându-se ca un porumbel şi venind peste El.”
Daca va uitati pe orice icoana a Botezului, nu momentul iesirii din apa este surprins (cand a inceput a se vedea si semnul vazut al dumnezeirii sale sezand pe crestetul sau si s-a auzit si glasul Tatalui), ci cel anterior temporal, strict al botezului cu apa.
Teologic vorbind: marturisirea Fiului de catre Tatal si Duhul (adica momentul culminant al epifaniei) nu se putea face decat dupa chenoza (desertarea de sine) Fiului concretizata in actul de smerenie de a primi, Creatorul fiind si omul desavarsit (fara de pacat) fiind, botezul (fie el si simbolic) din partea creaturii sale (Sf Ioan) prin aceasta inecand simbolic pe omul cel vechi (cum spune Sf. Nicolae Velimirovici), iar nu botezandu-se pentru iertarea pacatelor, nici pentru ca avea nevoie de harul Duhului (cum intareste Sf. Ioan Gura de Aur). Si continua Sf. Nicolae Velimirovici, si va rog dl Cruceru sa luati aminte: „Duhul in chip de porumbel nu a pogorat asupra lui Hristos pe cand Se afla in apa, ci atunci cand El a iesit din apa. Prin aceasta, intelepciunea lui Dumnezeu cauta sa ne arate noua oamenilor ca Duhul lui Dumnezeu nu pogoara peste omul cel vechi, care este viu pacatului si mort pentru Dumnezeu, ci numai asupra omului nascut din nou duhovniceste, care a murit pacatului si a inviat intru Dumnezeu.” – adica pedagogie divina am spune noi.
….
Stimate Domnule Alex Dumitrescu,
1. mai intii am editat din comentariul dvs. ironile inutile, cele cu porumbeii, mai ales in acest context al discuției despre Duhul Sfînt… nu se cade. Nici eu n/am vrut să vă ironizez și sper reciproca.
2. inteleg ce ati scris… observatia mea nu contrazice ce spuneti dvs. si nu este decit o observatie la faptul ca iconografia traditionala nu prinde acest ultim moment al lui epi..
3. sint de acord cu faptul ca avem un text superb acolo. in original suna asa…
βαπτισθεὶς δὲ ὁ Ἰησοῦς εὐθὺς ἀνέβη ἀπὸ τοῦ ὕδατος· καὶ ἰδοὺ ἠνεῴχθησαν [αὐτῷ] οἱ οὐρανοί, καὶ εἶδεν [τὸ] πνεῦμα [τοῦ] θεοῦ καταβαῖνον ὡσεὶ περιστερὰν [καὶ] ἐρχόμενον ἐπ᾿ αὐτόν·
după cum se vede… mișcarea este superbă, așa cum ați intuit…. anaibainw, Isus urcă din apă, anabasis este urcarea… Porumbelul coboară, katabainw, katabasis este coborîrea.
Iconografia prinde mișcarea porumbelului, dar Domnul este static…
In rest sintem de acord, cred eu. Spusa lui Velimirovici suna monofizit.. Să ne amintim Crezul Calcedonian. Nici una dintre naturi nu este inghițită și nici nu dispare în favarea celeilalte…
De acord cu intilnirea pe mal… Cristos/Duhul nu în apă, așa cum arată s/au s/ar putea intelege din iconografia tradițională…
Eu am accentuat momentul final.
Sper ca acum este clar.
cu simpatie,
cm
Nu cred ca botezul Domnului reprezinta NUMAI ungerea cu Duhul. Ori, daca o reprezinta, atunci cu siguranta ca trebuie sa aiba mai multe valente si semnificatii.
Autorul articolului citat spune mai multe, intre care se regasesc idei din postare sau din comentarii: „Din punct de vedere teologic, botezul lui Isus Il identifica pe Acesta cu slujitorul mesianic care ramane solidar cu poporul Sau (acea „identificare cu umanitatea pacatoasa” de care amintea vaisamar). Ca reprezentat al poporului Sau, El a venit „sa implineasca tot ce trebuie implinit” (Mt. 3:15). In Evanghelia dupa Matei, „dreptatea” se refera la cei care sunt drepti si respecta Legea, ascultatori si credinciosi poruncilor lui Dumnezeu. Matei Il ilustreaza pe Isus ca un implinitor al unor profetii specifice, dar si al unor teme biblice mai generale. El impineste acum cerintele morale ale voii lui Dumnezeu. Facand acest lucru, Isus identifica si aproba lucrarea lui Ioan ca venind de la Dumnezeu, iar mesajul sau, ca unul de care trebuie sa se tina seama”.
Cred ca ideea de ungere aici poarta mai degraba conotatia identificarii si a confirmarii Mantuitorului in lucrarea pe care avea sa o desavarseasca. Nu cred ca poarta conotatia „inzestrarii” cu Duhul, deoarece, asa cum ai mai amintit, sunt evenimente in viata Domnului care ne arata ca Duhul era cu El. Cristologia trebuie sa fie pneumatologica.
Draga Tibi, inteleg ce spui! Da, sint de acord. Problema cu ungerea, asa cum discut si cu domnul Alex este cind si unde este Duhul in viața și lucrarea Domnului. Am reacționat ca să nu ajungem la o perspectivă în care lucrarea Duhului este separată de lucrarea Cristosului. Așa cred că merge.. confirmre publică entru public…
Intrarea oficială în lucrare.
Cu Vestea Buna vorbeam!
Cu celelalte chestiuni am intzeles! 🙂
Oamenii simpli,ca mine,inteleg ca dintru-nceput Cuvantul care era cu Dumnezeu si
Dumnezeu!Atunci putea sa fieDomnul Isus fara Duhul inainte de botez?
simplu:NU!
El a fost Acelas si inanite si dupa Botez.
Ceea ce arata ca a facut acest lucru pentru a ne invata pe noi ce trebuie facut.
De ce nu a fost botezant copil fiind?
Copilul mic botezat daca e umplut cu Duhul,de ce devine apoi un pacatos?
De ce Romania nu este o tara sfanta,avand oamenii botezati in proportie de 90%?
De ce Steinhard a trait acea bucurie nemaipomenita dupa botez?acelas lucru l-am
trait,dupa ce m-am botezat.
Elisa, este foarte complexa problema! Botezul copiilormici este asimilat tăierii împrejur… Este o altă dezbatere. Nu cred că botezul Domnului a fost ca să ne dea exemplu în primul rînd, adică paradigmatic…
Domnule Cruceru vreau sa va multumesc pentru devotamentul d-voastra pentru studierea Scripturii. E prima data cand intru pe acest site si m-am bucurat sa citesc comentarii atat de clar definite teologic si argumentate atat de natural cu pasaje din Scriptura.
Dumnezeu sa va binecuvinteze!
Programul mesianic era secvential si clar: Ioan_Ilie vine (1) sa pregateasca poporul pentru ca (2) la venirea Lui sa nu loveasca tara cu blestem (Maleahi 4:5-6).
Draga Marius, ai rabdare cu un Itzic ? Iata parerea mea de doi bani.
Ioan il astepta pe Isus sa se faca public si sa preia planul mesianic cu instaurarea Imparatiei. De aici si surpiza lui Ioan cand il vede coborand in apa.
Cred ca replica lui Isus („lasa-ma … si l-a lasat) nu a fost o lamurire, ci doar o cerere de subordonare. Cred ca Ioan s-a clatinat pana la moarte in convingerea sa despre mesainitatea lui Isus („Esti Tu Acela, sau sa asteptam pe altul”). Aceeasi deziluzie au impartasit-o si ceilalti ucenici, fie ai lui Ioan, fie ai lui Isus („Noi trageam nadejde ca El este Acela …. dar astazi e a treia zi de cand …” Lc24:21).
Isus n-a implinit tiparul planului profetic, asa cum il stiau ei. Ei asteptau un Mesia triumfator, El a venit prima oara doar ca Mesia rascumparator. Daca asa sta situatia, Ioan, cel mai mare om nascut din femeie, a murit nelamurit si nerasplatit pentru misiunea lui ca Ilie! – gand care deschide perspectiva unei discutii fascinante despre cum ii cantareste sau masoara Dumnezeu pe cei care-L serversc.)
Daca imi dati voie, am sa va atrag atentia si asupra „neimplinirii (nepotrivirii) profetice” despre nasterea din fecioara: „Ea va naste un fiu si-I vei pune numele (nu Emanuel ca in profetul Isaia, ci) Isus, pentru ca El va mantui pe poporul Lui de pacatele sale” (Mat. 1:21). Isaia nu s-a implinit CUM TREBUIa in Matei !!!
In intelegerea lui Ioan, Isus nu trebuia sa se boteze, ci doar sa ia poporul botezatilor ca sa instaureze cu ei Imparatia. Spre surprinderea lui Ioan si spre nemultumirea lui, Isus cere sa fie botezat si intra in pacatosenia neamului omenesc pentru ca sa poata ispasi ca Jertfa inainte de a domni ca Imparat.
ACEASTA schimbare de plan l-a dezechilibrat nu numai pe Ion si pe apostoli, ci chiar si pe Satan. Din aceasta confuzie s-a nascut metafora din Apocalipsa: toti se uitau sa vada Leul biruitor din semintia lui Iuda si au vazut Mielul junghiat …
Cred ca acestea sunt adevaruri pe care le-au priceput toti numai dupa inviere, in seminarul de patruzeci de zile dinainte de inaltarea la cer. „trebuia sa patimeasca Christosul” -Lc 24:45-47
Sintetizand: Isus s-a botezat ca sa devina „crestinizator” (o taina tinuta ascunsa pana atunci in VT) inainte de a fi instaurat Guvernator al tuturor lucrurilor, instauratorul Imparatiei lui Israel.
Este doar parera unui impatimit de dragoste dupa acest Isus, care iesind mereu din tiparele intelegerii noastre ne invita spre nelimitata lui intelepciune.
Mulţumim pentru contribuţie!
Salutari fraţilor din oraşul îngerilor
Pingback: De ce s-a botezat Mântuitorul? « Methoughts, mefeats and medefeats
Excelent, Emanuel, ma bucur ca ai continuat, deci s-a meritat sa reiau postarea. 🙂
Domnul Isus a fost uns in momentul botezului,la care Dumnezeu ne-a facut atenti ca in El isi gaseste toata placerea,pentru ca era ascultator.
Domnul Isus trebuia sa implineasca ceea ce Dumnezeu a spus.Insa ceeea ce nu inteleg eu este ca Hristos a fost de la inceput Dumnezeu,nu a fost niciodata numai om;atunci cum nu avea Duhul Sfant pana cand s-a botezat?
Cand m-am nascut din nou,se datora Duhului,la botez se mai intampla ceva asemanator?trebuie sa fii nascut din Duhul cand te botezi,nu acela e momentul coborarii peste noi,desi cred ca la unii da.
Ori la cei nascuti din nou se mai coboara odata si la botez,emotia aceea ne nedescriss asta era? si cand se face punerea mainilor inca odata?
toate acelea sînt valide, sigur!
Botezul lui Isus a pus pe multi teologi pe ganduri, si a fost si este analizat din mai multe puncte de vedere, fiind constienti ca Dumnezeirea nu este o simplicitate ci o infinitate. Un student in teologia ar putea face o teza de doctorat pe acest subiect si ar avea mult de scris si scos in evidenta. Iata pe scurt niste pareri teologice acumulate in studiul personal:
1. Botezul reprezinta dedicare lui Isus ca preot. In Scripturi avem cel putin 4 date exacte care include virsta lui Isus cu referinta profetica la Vechiul Testament.
a. cirmumcizia la 8 zile (Luca 2:21 – Gen. 17:12;Lev. 12:3)
b. inchinat Domnului la 40 de zile (Luca 2:22-24 – Exod 13:2, 12, 15; Lev. 12:1-8)
c. confirmarea la virsta de 12 ani (cand un baiat evreisc devine barbat) (Luca 2:41-50 – Deut. 16:1-2; Numeri 4:46-47;18:16)
d. confirmarea si dedicarea ca preot la virsta de 30 de ani. (Luca 3:21-23 – Numeri 4:3)
In baza datelor etalate mai sus Cristos implineste Scripturile confirmand virsta si profetia pe care Mesia avea sa le implineasca.
2. Botezul lui Isus ajunge sa-l identifice pe Isus ca Fiu de Dumnezeu, ajungand sa pronunte inceperea activitatilor misionare a Mesiei. Prezenta Divinitatii la actul botezului (Matei 3:13-17) atesteaza natura divina a Cristosului. Ioan ne-intelegand dece era necesar aceast act care era reprezentanta pocaintei pentru un evreu, ajunge sa fie fortat sa boteze pe Fiul lui Dumnezeu in care mai tarziu insusi Ioan avea sa fie botezat spiritual.
3. Revenind la primul punct trebuie sa ne aducem aminte de Psalmul 110:4 unde scrie: „Tu esti preot in veac, in felul lui Melhisedec.” Deasemenea cu referinta la textul din Evrei 5: 8-10, la care autorul epistolei scrie ca ar fi mult de „zis” la acest subiect. Cristos trebuia sa implineasca legea pentru a se califica ca preot. Consacrarea de preot implica urmatori pasi:
• spalarea prin apa – Lev. 8:6; Ex.29:4 – Matei 3:16
• ungerea cu ulei – Lev. 8:12; Ex. 29:7 – Matei 3:16
• trebuia sa aibe 30 de ani – Numeri 4:3
Botezul lui Cristos din punct de vedere tecnic era necesar pentru implinirea profetiilor si calificarea acestui Isus ca Mesia. Din punct de vedere personal (a lui Isus) nu ar fi avut nevoie de un botez care la timpul lui Ioan reprezenta un botez al pocaintei. Protia in felul lui Melhisedec deja implica o curiozitate care acest personaj Biblic la creat nu numai rabinilor Evrei dar insusi Crestinatatii. Ma alatur si eu autorului epistolei catre Evrei spunand ca ne-ar trebui mult ca sa putem pricepe nu numai tecnicalitatea dar intreaga natura a necesitatii botezari unui Dumnezeu la termeni pusi de insusi Dumnezeu.
Caius Obeada
bine ai venit… revenit, Caius!
Mulţumim pentru contribuţie! VEzi de ce s-a meritat să reiau?
Excelent articolul. Ce bine ca ti-ai facut blog!
Foarte potrivite si completarile domnului Caius Obeada.
Multumesc!
E vechi, Adrian! Dar se merită să ne mai reamintim şi chestiile vechi, uite a continuat Emanuel Contac acum! şi mi-a mai venit o idee..
de ce s-a botezat Isus?
ioan 1.31
`dar tocmai pentru aceasta am venit sa botez cu apa: CA EL SA FIE FACUT CUNOSCUT LUI ISRAEL`
sigur… și Israel avea nevoie de un ALT MARE PREOT
am si eu o intrebare dar nu despre botezul Domnului Isus ci despre botezul nostru si implicatiile lui in viata noastra spirituala. oare as putea sa o postez aici?
botezul domnului este cel mai important lucru
Dacă Domnul este important, să scriem cu majusculă numele Lui! Bine ai venit, Mariuca! 🙂
Marius ce parere ai referitor la deziluzia lui Ioan(Esti tu Acela sau sa asteptam pe altul)De ce s-a indoit „cel mai mare om nascut din femeie” de Isus-Mesia?
Foarte interesanta abordarea lui Barzilaiandan….
Incerc si eu un raspuns.S-ar putea sa gresesc..tine cumva de limitele naturii umane,de greseala omeneasca, care este inevitabila?
Nu cred că a fost deziluzie.. a fost o încercare de asigurare.
Poţi să îmi trimiţi un link de la Barzilai?
@Ioan a murit nerasplatit si nelamurit pentru misiunea lui ca Ilie”,
dar cand a venit in duhul lui Ilie?si a fost rapit la cer?
Caaaate vom auzi si „lamuri” in cer.. 🙂
da, unele rămîn spre lămurire acolo.
Barzilaiandan a postat aici, putin mai sus.
Intrbarea lui Ioan arata confuzia acestuia.Deziluzia lui consta in faptul ca Isus, in loc sa-Si instaureze Imparatia Sa,asa cum toti asteptau, pe masura ce El devenea tot mai popular, lucrurile ramaneau tot asa, cu romanii la putere. Interesant e cum Isus nu le raspunde cu un „da” ucenicilor, ci ii indeamna sa analizeze ei singuri dovezile si astfel Ioan si altii ca el puteau sa traga propiile concluzii…
Ce zici de explicatia ortodoxa?..anume ca Ioan s-a prefacut ca nu stie si s-a facut ca se indoieste,pt ca de fapt ucenicii lui nu stiau si i-a trimis inadins ca sa-i lamureasca pe ei…ca de fapt nu pentru el ar fi intrebat.
Manoila Alexandru, te rog să mă ocolești cu prostii de genul Guvernatorul Solar, Treimea conducătoarea a Pămîntului, Alfa Secund Suveranul Sistemului, Alfa Prim….
Niciodată n-am apreciat Pavel Coruț și nici literatura Sf de proată calitate.
Omega Terț Exclus
Ca sa gasiti raspunsul al intrebarea de ce sa botezat Iisus, trebuie mai intai sa raspundeti la intrebarea:
Daca Domnul Nostru Iisus, se ducea la Ioan Botezatorul la apusul soarelui, pe inserat, cand toti israeliti se indreptau spre casele lor si erau doar numai ei doi, Domnul Iisus sa-r mai fi botezat?
Pingback: Crăciun fericit! Un nazist numit Ruben şi “De ce s-a botezat Domnul Isus” « La patratosu
Un lucru interesant despre botezul lui Isus pe care l-am realizat in Matei 3:15 – Drept raspuns, Isus i-a zis: „Lasa-Ma acum, caci asa se cade sa implinim tot ce trebuie implinit.” Atunci Ioan L-a lasat. – a fost <>.
odata faptul ca ii la plural – implinim
si doi Isus se supune regulilor puse de Dumnezeu.
Petru spune despre botez: <> (1Pet.3:21) ca este marturia unui cuget curat, iar Isus vine inaintea multimii sa marturiseasca acest lucru.
ca si concluzie ar fi odata
sunt multi crestini care zic ca s-au intors la Dumnezeu dar amana botezul pentru ca nu inteleg ce ii botezul, iar Isus vine si ni se da de exemplu pe sine ca El inainte sa zica despre sine ceva inainte oamenilor, are nevoie ca Dumnezeu sa zica despre El ceva… si cred ca si noi inainte sa spunem ceva inaintea oamenilor despre noi avem nevoie sa il lasam pe Dumnezeu sa zica ceva despre noi pe baza marturiei publice.
si doi: poruncile stau mai presus de simturi. Isus nu s-a botezat ca a simtit ca trebuie sa o faca, ci pentru ca a trebuit sa o faca, ca sa arate marturia cugetului schimbat. Asa ca daca cugetul tau este schimbat si vrei sa o arati nu folosi cuvinte ci boteaza-te…
un mic gand sper sa nu fie prea lung:D
mulţumim pentru contribuţie
intre primele paranteze
-caci asa se cade sa implinim tot ce trebuie implinit-
a doua paranteza
-Icoana aceasta inchipuitoare va mantuieste acum pe voi, si anume botezul, care nu este o curatare de intinaciunile trupesti, ci marturia unui cuget curat inaintea lui Dumnezeu, prin invierea lui Isus Hristos-
A republicat asta pe Baptiști Reformați.