Pastorul Vasile Alexandru Talos, în dialog cu Daniel Branzei, precizeaza cîteva lucruri interesante în discuția legată de Scrisoarea deschisă a pastorului Paul Negruț. Precizăm faptul că pastorul Taloș păstorește una dintre bisericile cu cea mai mare rată de creștere din București la ora actuală și că a fost președintele Uniunii Bisericilo Creștine Baptiste din România înainte de prezidențiatul pastorului Negruț.
Iată textul comentariului său:
Frate Daniel Branzei,
Am citit observatia ta pertinenta referitoare la problema ridicata de fr. Paul Negrut, in care afirmi:
In USA suntem scutiti de taxe pentru orice activitate a Bisericii. Nu ni se da, dar nici nu dam.
Mi se pare ca situatia din Romania ar trebui indreptata ca sa fie „in doua sensuri“.
Ori dam si ni se da, ori nu dam si nu ni se da.Iata cum, cred eu, ca stau lucrurile din punct de vedere legal in Romania:
Guvernul Romaniei a aprobat Statutul de organizare şi de funcţionare a Cultului Creştin Baptist –
– Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România prin H.G. nr. 58 din 16 ianuarie 2008.
Statutul a intrat în vigoare începând cu 25 ianuarie 2008 odată cu publicarea sa în Monitorul Oficial nr. 59 din 25 ianuarie 2008.Prin aprobarea Statutului Baptist, Guvernul Romaniei s-a angajat sa acorde credinciosilor baptisti deducere din impozitul pe venit pentru sumele contribuite, tocmai pentru faptul ca baptistii nu accepta subventii de la stat.
Art. 5. – (1) Cultul Creştin Baptist din România este liber şi autonom faţă de stat, independent faţă de orice altă persoană fizică sau juridică de drept public ori privat.
(2) Libertatea şi autonomia Cultului Creştin Baptist se manifestă şi prin dreptul său exclusiv de a-şi stabili doctrinaşi preceptele religioase proprii, normele interne de organizare şi funcţionare; dreptul exclusiv de a înfiinţa/desfiinţa unităţi de cult; dreptul de a-şi alege reprezentanţii în conducerea structurilor din cadrul cultului, fără amestec din
partea statului; dreptul de a avea o jurisdicţie duhovnicească proprie.(3) Autonomia Cultului Creştin Baptist, în sensul Constituţiei României, se manifestă şi prin faptul că acesta, din motive doctrinare, nu acceptă subvenţii financiare din partea statului pentru activitatea cultică şi pentru funcţionarea sa.
(4) În acord cu prevederile constituţionale şi ale Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, statul român promovează sprijinul acordat Cultului Creştin Baptist din România de către membrii şi aparţinătorii săi,
prin deduceri din impozitul pe venit pentru sumele contribuite, şi încurajează sponsorizările către cult, potrivit legii.Personal am participat la dezbateri pe marginea legii cultelor, cand reprezentantii Guvernului ne-au cerut sa ne precizam pozitia, daca acceptam subventii de la stat sau ramanem la principiul deductibilitatii pentru credinciosii cultelor care din motive doctrinare nu accepta subventii de la stat.
Nu putem acorda si subventii si deductibilitate! — a fost atunci argumentul Secretariatului de Stat pentru Culte.
Probabil ca pana la hotararea Consiliului Uniunii, baptistii reprezentau singurul cult religios din Romania care refuza in totalitate subventiile de la stat si prin urmare Statul se vedea nevoit sa acorde deducerea din impozitul pe venit,asa cum este si in Statele Unite.
In intelegerea mea, diferenta juridica, cu posibile implicatii politice, intre subventii si deductibilitate ar putea fi:
Subventiile acordate bisericilor depind in buna masura de bunavointa organelor locale, asa cum se poate vedea usor si din afirmatia presedintelui Cultului, Dr. Otniel Bunaciu: “Unele biserici, mai ales din vestul tarii, majoritatea din Bihor, Arad, Timis, Caras, – unde exista un procent mare de credinciosi Baptisti, au accesat fonduri…” (Interviu in Crestinul Azi, 6/2009).
Aceasta “bunavointa” poate conduce usor la obedienta din partea liderilor bisericilor care au beneficiat de subventii, fata de cei ce au promovat proiectele lor, doar asa “din recunostinta”.
In situatia deductibilitatii, acesta este un drept al cetateanului, credincios baptist, de a dirija prin efectul legii o parte din venitul sau spre activitati si proiecte in care crede. Se intelege ca, daca nu contribuie la sustinerea activitatii bisericii, nici Statul nu are obligatia sa il scuteasca de impozit.
Am convingerea ca bisericile baptiste vor continua
sa creasca si fara acordarea deductibilitatii. Totusi, sarcina Uniunii Baptiste ar fi aceea de a solicita Guvernului ca prin Ministerul de Finante sa aplice H.G. nr.58/ 2008, pentru respectarea unui drept cetatenesc.Nu stiu in ce masura hotararea Consiliului Uniunii de a accepta subventii de la stat va face inoperanta prevederea Art. 5 alin. 4 din Statut. Si astfel, statul sa nu mai aiba obligatia sa acorde scutire de impozit credinciosilor baptisti pentru contributiile sau donatiile lor.
Cred ca bisericile baptiste si mai ales liderii lor ar trebui sa se asculte reciproc, sa urmareasca consensul si sa nu se impuna o practica noua printr-un vot chiar al unei majoritati. Sa lucram impreuna pentru ceeace este mai bine pentru intreaga fratietate.
Har si pace pentru 2010!
Marius Cruceru 
Cred ca trebuie vazut cum se poate educa biserica in general pe de o parte si statul pe de alta parte pentru a pune in practica alineatul 4 din Art. 5. Statul trebuie sa puna la dispozitie modalitatea d.p.d.v tehnic de a pune in practica un asemenea alineat. Adica oamenilor sa li se accepte aceste declaratii de impozit si apoi sa-si primeasca banii la timp inapoi (timpul de procesare a declaratiei sa fie definit – aici e o problema in RO si nu numai).
2% este un bun început!
Inteleg ca pentru contributia pe care o fac la biserica baptista as putea obtine deducerea integrala a sumei de la impozit? Indiferent cat de mare e contributia? Aceasta deducere e posibila doar pt persoana fizica sau si pentru o persoana fizica autorizata sau o firma care apartine unui baptist?
cet trebuie sa fac pentru a obtine aceasta deducere?
de ce pastori nu spun enoriasilor depsre aceasta facilitate si de ce bisericile nu dau chitante de donatie pe baza carora sa poti dovedi ca ai facut donatiile?
oricum dam zeciuiala si darnicie de dragul Domnului, dar daca avem acest drept si aceasta facilitate sa deducem banii de la impozit nu inteleg de ce pastorii nu creeaza cadrul potrivit pentru a obtien aceste deduceri.
este vreo biserica in romania care are credinciosi care-si deduc d ela impozitare sumele cu care contribuie la sprijinirea lucrarii bisericii?
Bisericile trebuie sa dea chitante enoriasilor. Numai pe baza chitantelor( adovezi ca ai donat) poti primi reducere de la impozit.
1. Comentariul meu se referea la persoanele fizice ce au statut de angajat.
2. Privitori la PFA si firme am gasit un articol http://www.wall-street.ro/articol/Economie/24322/Sponsorizarea-ONG-urilor-cu-2-din-impozit-a-crescut-de-4-ori-intr-un-an.html
Ai pus o intrebare desteapta. Indiferent cat de mare e contribuatia? Nu stiu care e cadrul legal in Romania, daca e specificata o limita sau NU dar in Germania ai dreptul ca PERSOANA FIZICA la maxim 20 % din venitul atentie BRUT (pentru ca acest venit se impoziteaza – deci sumele care se deduc sunt raportate la venitul BRUT – inainte de impozit).
am lucrat mult timp cu o organizaţie de msiune care procedează astfel. Se dau chitanţe donatorilor, se deduce impozitul… am văzut cu ochii mei cum funcţionează asta.
Cred ca trebuie definit intai CE linie urmam. Asta nu e clar inca, unii vor subventii altii deduceri se pare.
Dupa ce am stabilit ce stabilim CUM? Aici probabil va trebui o discutie cu statul.
şi dacă nu obţinem nimic de la stat, Mircea, poziţia radicală a baptiştilor nu trebuie să se schimbe!
despre aceste deduceri, acolounde există se fac informări… RVE are o activitate foarte intensă de informare în această privinţă .
Este adevarat ca Uniunea a cerut deductibilitate, dar raspunsul autoritatilor a fost intotdeauna acesta: nu putem face o lege speciala pentru 130.000 oameni.
Concluzia desprinsa in decursul anilor a fost aceasta:este putin probabil ca Statul va modifica legislatia datorita principiilor noastre.Trebuie sa recunoastem ca nu avem nici politicieni care sa faca lobby pentru promovarea punctului nostru de vedere.
Din cate citesc eu din statut, publicat(deci valabil) in Monitorul Oficial Art 5 Alineatul 4 sumele contribuite sunt deductibile.
Exact, şi, chiar dacă nu se va putea obţine nimic… merită să rămînem pe aceeaşi poziţie radicală faţă de primirea banilor de la stat.
Marius,
ce-ar fi sa incerci un soi de sondare a opiniei baptistilor de rind pe aceasta tema. Nu am experienta suficienta si, in consecinta, nu stiu cit de reprezentativ ar fi, dar poate ca merita o incercare. Ar fi, poate, cel putin un prim pas, pina la o viitoare Conferinta sau un viitor Congres al Uniunii, pentru a face auzita vocea mebrului de rind din bisericile baptiste. Si cred ca asta e esential intr-o problema atit de serioasa, nu numai ce voteaza la un moment dat Consiliul Uniunii.
Poate ca e bine sa ne amintim ca nu numai pe inaintasii nostri, ci si pe noi ne vor judeca istoria, copiii nostri si, in final, Dumneazeu…
Nu, Mircea, nu este posibil aşa ceva decît prin Congres şi asta s-a făcut deja. am văzut cu toţii în urmă cu doi ani ce crede ţara despre asta.
Problema este că ţara crede un pic diferit decît pastorii. unii pastori.
Marius, ma refeream la un sondaj facut de tine si, eventual, de alte bloguri de larga audienta si credibilitate intre baptistii romani. Un sondaj oficial ar fi ideal, dar, asa cum spui, improbabil in viitorul apropiat.
Ar fi totusi un prim pas. Poate unii, din cei cu o ureche aplecata in jos, ar auzi.
Mircea MM
P.S. Observ ca mai este cineva care semneaza simplu „mircea”. Deoarece consider necesara o distictie, ma voi semna Mircea M.M.
draga Mircea, voi încerca, dar nu cred că este relevant.
Care ar fi întrebărilesau întrebarea sondajului…
asta s-a mai făcut pe blogul meu, dacă te uiți în spate, răspunsul a fost clar.
Intrebare:Avem aceleasi drepturi ca si toate celalalte religii?Inclusiv cea orto?
Teoretic, da!
Fie că se vrea a se recunoaşte sau nu, Biserica a pătruns în toate sectoarele vieţii sociale. În aceeaşi măsură, şi puterea politică s-a amestecat în toate chestiunile vieţii sociale, chiar şi ale Bisericii.
Demersul meu este acela de a marca amestecul Statului, prin mijloacele sale avute la dispoziţie, în viaţa Bisericii.
Desigur, nu am făcut o prezentare exhaustivă a elementelor care definesc relaţia Statului cu Biserica în prezent ci am surprins doar unele aspecte ce pot constitui o bază pentru un studiu mai amănunţit care să exprime mai clar modul în care Statul s-a străduit să-şi impună punctul vedere în faţa Bisericii.
Mai multe, aici http://consultjuridic.blogspot.com/.
da, mulţumim de prezentare, Consult!
@ Marius, ce-ar fi sa incerci un soi de sondare a opiniei baptistilor de rind pe aceasta tema.
Mircea, ca baptist de rînd îţi spun: dacă e sondaj, stau, dacă e sondare, nici cu alifie! 🙂
Nu, se face, stai liniştit!
Era de fapt o tema pentru agenda celor ce ne reprezinta „la nivel inalt”…dar pamantesc.
„In USA suntem scutiti de taxe pentru orice activitate a Bisericii. Nu ni se da, dar nici nu dam.
Mi se pare ca situatia din Romania ar trebui indreptata ca sa fie „in doua sensuri“.
Ori dam si ni se da, ori nu dam si nu ni se da.”
Personal consider ca e corect asa cum e in SUA.
As dori totusi sa aduc o completare pe care o consider benefica.
SUA a facut o delimitare clara intre Stat si Biserica. Statul nu cere taxe Bisericii si acorda deduceri de la taxe persoanelor fizice si juridice pentru toate donatiile catre Biserica, atat timp cat Biserica nu se implica in activitati politice. In cazul in care o Biserica prin reprezentantii ei decide sa se implice in politica, chiar si prin sustinerea unui partid politic sau a unui candidat anume, poate pierde acest statut de „tax exempt”.
Citez din Publicatia IRS Churches Regulations P1828.
„Churches and religious organizations, like many other charitable organizations, qualify for exemption from federal income tax under IRC section 501(c)(3) and are generally eligible to receive tax-deductible contributions. To qualify for tax-exempt status, such an organization must meet the following requirements:
■ the organization must be organized and operated exclusively for religious, educational, scientific, or other charitable purposes,
■ net earnings may not inure to the benefit of any private individual or shareholder,
■ no substantial part of its activity may be attempting to influence legislation,
■ the organization may not intervene in political campaigns, and
■ the organization’s purposes and activities may not be illegal or violate fundamental public policy.”
Din pacate, am inteles ca in Romania au fost unele Biserici care s-au implicat activ in campanii electorale ale unor candidati/partide. Inca nu am reusit sa inteleg daca implicarea Bisericii in politica corespunde cu scopul Bisericii trasat de Domnul Isus in Matei 28:19-20.
Unii au primit „tabla” pentru acoperisul bisericii de la un partid si „termopanele” de la altul in campania electorala bineinteles in schimbul sprijinului electoral. Termenii de „tabla” si „termopane” s-au folosit generic.
MArius, mulțumesc pentru contribuția ta.
da, ai înțeles bine, unele biserici s/au implicat mai activ… în ce nu trebuiau să se implice.
Relatia Stat-Biserica in vremuri de criza –
de jurist Ionut NISTOR
http://consultjuridic.blogspot.com/2010/01/relatia-stat-biserica-in-vremuri-de.html
„EU…voi zidi BISERICA MEA si portile locuintei mortilor nu o vor birui!” Isus Hristos
Fie ca se vrea a se recunoaste sau nu, Biserica a păaruns in toate sectoarele vietii sociale. In aceeasi masura, si puterea politica s-a amestecat in toate chestiunile vieti sociale, chiar si ale Bisericii.
Demersul meu este acela de a marca amestecul Statului, prin mijloacele sale avute la dispozitie, in viata Bisericii.
Desigur, nu am facut o prezentare exhaustiva a elementelor care definesc relatia Statului cu Biserica in prezent ci am surprins doar unele aspecte ce pot constitui o baza pentru un studiu mai amanuntit care sa exprime mai clar modul in care Statul s-a straduit sa-si impuna punctul vedere in fatza Bisericii.
Mai multe cititi aici:
http://consultjuridic.blogspot.com/2010/01/relatia-stat-biserica-in-vremuri-de.html
Consilier juridic
Ionut Nistor
mulțumim!
Pingback: Scrisoare deschisa la scrisoarea deschisa si la comentariul la scrisoarea deschisa « Jurnalul sarbului
draga Addsalu, am citit materialul tău. Păcat că nu ai avut timp să faci o chestie mai scurtă. Se putea.
Apoi se putea și fără ironiile gratuite și care nu stau deloc bine în gura ta, la începutul carierei, la adresa unor oameni care au făcut cîte ceva pentru cultul acesta.
Mi se pare mie sau îi iei în tărbacă și pe P.N. și pe V.T.?
Dacă da și dacă o fac oameni ca A.C. și alții ca el, asta nu înseamnă că este un model demn de urmat.
Mai multă reținere și mai mult respect ți-ar fi făcut textul mai credibil.
Oricum felul în care tragi confuziile este de nota 10:
sătulul nu-l crede pe frămînd.
Corect. Deci pînă la urmă tot la o etică circumstanțială ajungem și demonstrăm că principiile ne trec prin stomac și portofel.
Așa credeam și eu că se poate rezuma disputa asta.
Este păcat să scrii atîta amar de text și să rămîi tot în confuzie.
Marius,
Am impartit textul in mai multe fascicule pentru ca, intr-adevar, era prea lung.
Etica circumstantiala nu stiu daca se aplica aici, in cazul de fata. Cat despre faptul ca principiile ne trec prin stomac si portofel… Din pacate este o realitate in multe cazuri…
La un moment dat, daca am lucra fiecare dintre noi intr-un ONG crestin care activeaza in domeniul social si am putea vedea daruirea acelor oameni care lucreaza neobosit si care, din pacate, nu isi iau in unele cazuri salariile cu lunile… poate ca am privi lucrurile putin altfel…
Faptul ca vad lucrurile altfel nu cred ca inseamna ca „raman in confuzie”.
Voi reciti textul si, acolo unde va fi cazul, voi face corecturile de rigoare. Nu am intentia de a ironiza oameni care, asa cum spui, au facut cateve ceva pentru cultul nostru. Dupa cum stii, am fost consecvent ideii de a-i trata cu dragoste inclusiv (sau mai ales?) pe cei improscati cu noroi de diversi „binevoitori”.
draga Addsalu,
1. împărțirea în fascicule nu clarifică. Părerea mea este că nu ai înțeles sau nu ai vrut să înțelegi ce vor să spună acești doi oameni. Le-ai pus idei în cap și vorbe în gură… tastatură voiam să spun.
2. aici nu este vorba de ONG-uri, nu întorce carul. Este vorba de bisericile baptiste. Știu bine ce este cu ong-urile, am sute de foste studente care lucreaza in totf felul de organizatii de acest fel.
3. ei… dacă tu nu ești în confuzie, semeni confuzie torsionind ceea ce spun cei doi. Despicarea firului de par în patru poate fi o strategie de mutatie hermeneutica, ceea ce si faci. Explici tu mai bine, ghilimele de pus, ceea ce ei spun foarte limpede deja.
4. da, cred ca este necesara o recitire a textului. Imagineaza-ti ca cel putin fratele Talos este de fata.
Ba…. fiind in bucuresti, chiar iti sugerez sa te duci personal la dinsul la bisrou. Te va primi, te asigur, si sa ii citesti IN FATA ceea ce ai scris.
Eu asa am facut in 1991 si de atunci, dupa ce m-a mustrat bine… am ramas prieteni.
De cele mai multe ori imi imagineze interlocutorul stind in fata mea. Atunci scriu altfel. Mai dur sau mai putin dur.
Cred ca ai nevoie de acest exercitiu… URGENT!
Pingback: Scrisoare deschisa la scrisoarea deschisa… (3) « Jurnalul sarbului
A raspuns si „conducerea Uniunii” la scrisoarea deschisa in Crestinul Azi.
Mi-e un lucru neclar – raspunsul de acolo e in numele conducerii Uniunii. La ce conducere se refera? A mai fost intre timp o intalnire a Consiliului?
E interesant raspunsul, motiv pentru care vreau sa identific de la cine vine (cine e conducerea despre care vorbeste) si cine l-a redactat. Nu scrie, sau nu am vazut eu.
din pacate nu stiu textul, ne poti oferi un link?
nu, nu a mai fost o întîlnire de atunci
poti saimi scanezi textul sa il vedem si noi?
daca este DOAR EXECUTIVUL, atunci de acolo face parte si Paul NEgrut.
deci P.N. isi raspunde sieși… nu l-am văzut niciodată vorbind singur. E psiholog si foarte stabil psihic. 🙂
dacă este DOAR PREȘEDINTELE… ar trebui să fie mai transparentă chestiunea,
dacă este DOAR PREȘEDINTELE ȘI SECRETARUL.. se poate semna și așa.
Pingback: Fr. Paul Negrut si fr. Vasile Alexandru Talos referitor la primirea fondurilor de la stat « Ascultarea Credintei