Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
https://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
Marius Cruceru 
In zilele trecute imi aminteam (intr-un dialog)si eu cateva scene de mijloc de decembrie, cu fuga de la rand la unt la rand la picioare de porc si pe urma la portocale, toate acestea dupa o „inviorare” fortata la lapte. Tragic, sa-ti cresti copiii patriei invatandu-i sa supravietuiasca presiunii din randurile facute pe la ALIMENTARI.
Ne mai intrebam de unde avem pornirile egoiste? De la „meciurile” din fata magazinului de paine, unde asteptam infrigurati cu o bucata de carton incoscata pentru o portie de „painea noastra … dane-o noua azi”.
Si eu am fost o mica victima a marilor hauri din sistemul justitionam al gloriei socialiste, ramanand o bucata de vreme fara ocrotirea mamei, iar amintirea acelor vremuri ma bantuie uneori.
Danutz, aceste lucruri trebuie povestite. nu ne lăsa să uităm. Văd că ai blog. Felicitări! Povesteşte, povesteşte, povesteşte…
Pingback: Bună dimineaţa, decreţei marxişti! Înviorare de neuron cu listă! « Marius Cruceru
Faina initiativa cu articolul asta. Ai „uitat” sa pui niste poze cu:
– pick up-ul prezent in mai toate casele impreuna cu „placile” de rigoare
– bicicleta semicursa ruseasca
– telecolorul
– aparatul de diafilm
Imi place magul ala de pe dulap.
pick-upul cu plăcile de contrabandă, aduse de la sîrbi şi de la bulgari.
Ah, diafilmul… .Mi-am adus aminte!
Faceti o chestiune foarte tare si cool cum spun azi cei sub 20 de ani! Adolescentilor de azi nu le vine sa creada ca noi parintii, nu am avut o copilarie ca a lor;
si ce daca doar 2 ore era programul la tv,cu stiri despre realizarile comunismului, de ce n-am stat pe net? si altele ca astea, de parca le povestim din alte vremuri.
Evreii considera foarte importanta educarea tinerilor povestindu-le din istoria lor departata si apropiata, tocmai sa tina menoria vie si sa nu uite niciodata! Uitarea, face ca pericolul repetarii greselilor istorice sa fie prezenta, asa dupa colt ,cum se zice.
Deci sa nu uitam prin ce-am trecut, sa nu uitam cat au suferit cei prigoniti pentru credinta sau pentru dreptul de-a vorbi asa cum le dicteaza constiinta…
Sa nu uitam si sa nu-i lasam nici pe altii sa uite…suntem aici sa le amintim si sa-i tragem de maneca:))
exact despre asta este psalmul 78!
Domnu Cruceru vad ca am reusit sa va inraiesc. Imi pare rau nu acesta era scopul pt care am scris ce-am scris. Nu sunt un nostalgic al comunismului si nici nu mi-l doresc dar am exagerat in mod intentionat pentru ca citind comentariile acelea mi se pareau mai uniforme decat uniformizarea comunista. Adica chiar nimic bun nu era? chiar era totul negru? Pe mine chiar lucrurile prezentate mai sus ma fac sa-mi amintesc de ceva bun. De exemplu lampa, despre care spuneti ca n-ati avut, noi am avut si pe vremea comunistilor am scapat de ea. Mi-o aduc bine aminte desi aveam doar vreo trei, patru ani cand tata a reusit sa se racordeze la curent. A trecut vreme multa si a venit revolutia si au ramas unele sate neracordate la reteaua electrica. Mergeti si vedeti ca si astazi dupa 20 de ani democratii le-au lasat in aceeasi situatie pentru ca nu le-a pasat de saraci.
Vedeti dumneavoastra, ma asteptam la mai multi care sa-mi contrazica comentariul dar nu s-a gasit decat domnul Adrian si dumneavoastra. Din cei o mie de vizitatori ai blogului numai 2 au fost impotriva!!!(glumesc). Depinde din ce prisp(m)a privim lucrurile. Dumneavoastra ati reusit sa va catarati in partea de deasupra(asupra, asuprire) a societatii, eu am ramas cu cei de(pe) jos si prea putin are importanta daca mananc paine uscata in comunism sau in democratie, tot uscata e. De fapt astazi tot comunism este numai ca nu e romanesc e european. Maine cand o sa ajunga cel de tip chinezesc ce-o sa va faceti? Cat despre mine stiu ce am de facut , voi spune ce-am spus si pana acum „proletari din toate tarile , pocaitiva!”
Chiar, de ce a spus Domnul Isus ca a venit sa vesteasca saracilor evanghelia?
Daca doar o contrazicere ati vazut in comentariul meu, atunci nu a meritat nici pentru mine sa il scriu, nici pentru dvs. sa-l cititi…
Eu m-am referit, in prima faza, la „fuga” lui Cuza si a regelui Mihai. E bine sa faceti astfel de afirmatii dupa ce va documentati. Ciudat ca cineva ca dvs. vorbeste astfel despre Cuza, doar stramosii nostri au primit prima palma de pamant de la el, nu-i asa?!
Cred ca Domnul a venit sa vesteasca Evanghelia saracilor in duh. Altfel de ce a mai vestit-o (si) unui Matei sau Zaheu?!
Dati o conotatie foarte „stangista” mesajului evanghelic, care i-ar fi placut foarte mult bunicului meu din partea tatalui… Si i-ar fi displacut total celui din partea mamei. 🙂
Sa stiti ca inteleg mai bine decat credeti mesajul dvs. Nu sunt un VIP si am simtit din plin pe propria mea piele efectele capitalismului romanesc postdecembrist (as avea multe de povestit). Am trait si eu destule umiliri din partea unor noi imbogatiti, chipurile liberali si crestini. Am, oricat de paradoxal ar parea, extrem de multe amintiri frumoase din comunism. Dar nu mi se pare moral sa uit de cei ucisi cu ranga si care au primit un glont in ceafa.
Faptul ca „v-am criticat” doar eu si Marius cred ca este pur intamplator (Craciunul, probabil). Pe aici trec multi „de dreapta” mult mai virulenti decat mine si Marius. Chiar ma mir cum de ati „scapat”. Glumesc, desigur. 🙂
Una dintre diferentele intre acum si atunci este ca acum, dupa ce v-ati exprimat ati trecut doar cu 2-3 contra-ZICERI, atunci scapati poate doar cu vreo 20-30 de bocanci aplicati la tampla (un aspect).
Faptul ca nu iubesc comunismul nu este pentru ca mi-a facut mie ceva direct, nu, dar nu pot nostalgia cu un timp in care, daca pareai altfel erai uniformizat de care insetatii de sange.
Cat despre raul de acum si binele de atunci al majoritatii consider ca tine de calitatea inimii, atunci am stiut sa ne bucuram de o portocala, acum nu sunt destui 70 CP sub capota(doar un exemplu).
Nu vreau sa fac judecati de valoare la adresa dumneavoastra, domnule Dorin si nici nu vreau sa va jignesc, dar daca va exprimati doar ca sa spargeti o uniforma revolta fata de ce au trait parintii si bunicii nostri, desi se pare ca „aveti carte”, ma indoiesc ca stiti sa o folositi.
Subliniez ca nu v-am contrazis, am punctat doar cateva motive de reflexie. Cu respectul pe care-l am fata de creatia lui Dumnezeu, va salut si va doresc ce are Dumnezeu mai bun pregatit pentru dumneavoastra.
Bătaie am primit, dar în alt context, nu în cntextul anchetelor.
era legată însă tot de anumite acțiuni prin care nu acceptam uniformizarea.
nu mă înrăiți dvs. sînt deja rău gata făcut din pîntele maicii mele.
multă lume este fericită că m-am pocăit eu. nu… cred că a mai fost și Viorica care vi s-a opus.
au fost și lucruri bune, dar nu din cauza comunismului, dragul meu prieten, cin din pricina acelor lucuri pe care nu le pierduserăm încă…. este oarte importantă aceasta subliniere,
COMUNISMUL NU NE-A ADUS NIMIC BUN, PUR SI SIMPLU NU A REUȘIT SĂ NE IA TOTUL…
asta este nuanța.
solidaritatea, bunătatea, rezistența în fața răului,
cred că, dacă ar mai fi durat încă două generații, eram deja un popor mort.
Eu în partea de deasupra a societății????? Glumiți!!!!! numai în topurile de blogări sînt sus :))
am salariu de profesor, salariu mic față de altele, pentru că universitatea noastră este privată și ne autofinanțăm,
de la biserică nu primesc decît decontarea de telefon și motorina.
În rest nu am alte venituri decît cele din scris și Evanghelie, cum spune scriptura.
așa că trăiesc prin credință..
Dorin,
Ai cerut sa fii contrazis si-o voi face, dar nu cu placere; impresia mea e ca, esti totusi nostalgic si ca regreti ca nu suntem cu totii egali in saracie….Cred ca si de noi oamenii depinde ,sa fructificam ocaziile, sa deschidem usile, pe care ni le ofera Domnul!E doar vina noastra ca traim in saracie si nu putem face din asta o virtute, cum nici bogatia nu inseamna neaparat,un pacat!Inima pacatoasa se poate lipi si de saracie si de bogatie…
Oricum am castigat mult dupa revolutie- dreptul de-a educa dupa Cuvant copii nostri, dreptul de-a calatori si chiar lucra in alte tari, si Slava Domnului, ca am scapat de vremurile dinainte de „89!
Imi amintesc, ca imediat dupa acele zile tulburi, fr. Negrut,a spus in biserica: acum e timpul sa-i invatam si sa-i pregatim pe copii nostri pentru zile de democratie ce vor veni: sa infiintam scoli crestine, sa ridicam biserici, in fiecare cartier,daca se poate, sa cladim caractere puternice….tara noastra si bisericile noastre vor avea nevoie de oameni care-l iubesc si-l slujesc pe Domnul!
Si a avut perfecta dreptate,a profetit bine!
Nu am uitat asta si nici copii mei mari, nu uita…inca tot mai invata si parca tot nu-i destul, pe langa job bun, sa mai faca un curs de perfectionare, sa mai adauge un master…
Si din nou Slava Domnului, la batranete nu ne vor uita nici pe noi parintii,si ne vor inmuia bucata de paine cand ne vor da ,sa nu fie uscata:))Cum i-am crescut, asa ii avem!
Fii binecuvantat!
http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/880916/Amintirile-unei-UTC-iste-de-nevoie/
cititi .. e trist .. e adevarat .. e tulburator .. e bine ca nu mai e.
sînt mai mîndru acum că am fost dat afară din UTC.
S-ar putea scrie foarte multe despre comunism .El nu a disparut ci s-a metamorfozat…
Daca inainte putei fi inchis pentru o critica adusa nomenclaturii,azi poti spune orice …nimeni nu te asculta si oricum nu poti schimba nimic.Dictatura politica este acum financiara.Noi(zic ei)nu ne vindem tzara …o dam pe gratis, adica pe comisioane.
Pingback: Gustul comunismului | Marius Cruceru
Salut tovarase! ai o gospodarie bogata de anintiri, partea electronica si mecanica e pe primu loc la mine.
Imi place tv`ul sport, telefonu fix, radioul, pestele bibelou, sticluta de parfum, si ceasul de masa Slava … o imagine cu o mie de cuvinte !
Eu sunt un mic colectionar de „comunisme” asa leam numit eu lucrurile electro si mecanice ce se gasea prin ori ce casa, din ani 50-90.
Ma gasesti aici cu cate ceva. http://catalinbaboianu.wordpress.com/
Cu bine tovarase!
da, mulţumesc, domnu… pardon… to’arăşu Cătălin 🙂
văzut prezentarea dvs.
impresionant! toate vă aparţin?
nici nu ştiţi cîte amintiri mi-aţi stîrnit!
am mai văzut ceva de genul asta la Muzeul de la Sighet, însă acolo nu era deloc simpatică treaba.
Tot înainte!
Pionier locţiitor-comandant de unitate, Marius Cruceru (şnur bleu, asta-i cea mai importantă funcţie la care m-au cocoţat comuniştii, pînă au descoperit că-s pui de pocăit… cînd m-am convertit m-au dat afară din UTC, chestiune de care sînt foarte mîndru şi azi!)
Salut tovarase!
Am primit cateva jucarii 2 sau 3 masinute de tabla dupa care ma luat o nostalgie placuta ca ma facut sa colectionez lucruri din comunism.
Dulapu va apartine si obictele ? Sunt cu ochii pe tv`u, telefon, radio, pestel, sticluta de parfum, si ceasul de masa,
Daca va lasa inima si vreti sa le dati le primesc cu mare caldura !
Tot înainte!
Nu, vitrina, dulapul nu îmi aparţin. Dacă dau de ceva de care vreau să „scap”, te anunţ. La tîrgul de la NEgreni, Cluj, care se ţine în fiecare toamnă, s-ar putea să găseşti destule astfel de chestiuţe.
Vazand atatea ceasuri am crezut ca ati sosit cu armata rosie dupa razboi.
„Afara-i frig, in casa-i frig, deschid ferestrele si strig / iti multumim partid iubit ca ne-ai calit”. – sunt versuri emanate de insasi tovaraseii ce gandeau pe tronsoane scurte si sperau sa le intre in folosiinta calirea noastra, singurul lucru cu care ne-am ales ca in rest nimic bun. Asta m-a uns la suflet cand am citit. Chiar nimic bun. Bun a fo pt tovarasii din america ce s-au facut oameni in urma unui imprumut de 11 miliarde si pt tovarasii de la rasarit carora li s-a platit de cel putin 3 ori despagubiri de razboi. Poate ne curg balele acum dupa castravetii lu „faraon”.
Locuiam inca in Tms si venind cu un frate al meu spre casa (cu chirie), imi spune in dreptul portii: „Uite! O sa intram in curte, apoi descui usa, intram in casa, pornesc radioul si primul cuvantul ce il vom auzi la aparat va fi Nicolae Ceausescu”. Am zambit ironic la ceeace mi se parea o gluma si am intepenit dupa ce s-a intamplat intocmai ce mi-a zis.
Nush de ce mi-au spus doctorita la primul copil care l-am avut ca da semne de rahitism ca doar era grasut si il hraneam cu laptele socialist de la alimentara si cu cel prescris sa-l iau din farmacie. Si otarat fiind la aceasta veste, i-am spus sotiei sa-i transmita doctoritei ca ea este rahitica. M-am mutat la scurt timp intr-un orasel unde puteam tine animale si pt inceput aveam de unde cumpara lapte capitalist. Nu am apucat sa tin vaca decat cu 2 ani inainte de revolutie asa ca nu avea cand sa-mi treaca prin minte sa sufoc vreun vitel cu punga de plastic cum faceau altii, dar daca tot nu am acceptat sa dau cota parte din lapte la stat, a tre sa platesc la primarie 2400 lei la inceputul anului si primeam inapoi 2000 lei la sfarsitul anului. Gainile , porcii, caprele, erau trecute in „declaratiile de avere” si se cerea taxa pt toate.
Imi aduc aminte de biata mama cum i-au pocnit coastele cand s-a incumetat sa stea la rand la carne inainte de ziua recoltei cu vreo zi doua. Vitrinele se faceau tandari la ziua recoltei de fiecare data din cauza inbulzelii asa ca dupa un timp au fost sudate bare de fier in fata lor iar biata mama a nimerit sa le faca inaugurarea cu coastele. O alta femeie a patit-o mult mai rau; se pare ca i-au spart splina.
Acum laptele care e capitalist si se vinde in alimentara se cunoaste probabil numai dupa pret. Sau sa fie tot socialisat?!?!
Pingback: Care este cel mai important lucru pe care l-a distrus comunismul? | Marius Cruceru
Domnule Cruceru, imi permiteti sa copiez pozele atasate postarii?
Pingback: Nu e ziua lui Paunescu, dar mie mi-a placut! - Blog
Pingback: #REZIST – ”chiciul” – ziua 22 | Marius Cruceru
Pingback: Ceaușescu cel Nou | Marius Cruceru