Vă amintiți ”răpirea din Serai”? Era în cam 60% din casele românilor. Bibelourile din porțelan chinezesc? Poate că în jur de 70% din case sufereau de bibelonită. Dar mileul de pe televizor cu peștele de sticlă deasupra? ha? Acolo, nu-i așa?
Acestea ne-au marcat! Mai mult decît ne-am fi imaginat vreodată! În mințile multor români, chiar din generațiile postdouămiiste, chiciul și-a făcut loc. Manelizarea României pare de neoprit. Muzica ușoară românească n-a mai produs ceva remarcabil de un timp încoace. Am impresia că producătorii de artă din țară au IQ-ul format din 2 cifre. Noroc cu pancartarea din ultimele luni. Mi-a mai venit inima la loc. Am văzut cel puțin că nu ne-am pierdut simțul umorului.
România chicioasă va vota tot timpul ”rădăcinile sănătoase”, pe ”ai noștri”, pe ”ăia buni”. Din păcate chicizarea țării afectează și mediul evanghelic.
Astăzi #REZIST împotriva pseudoartei care ne-a invadat viețile.
Astăzi #REZIST împotriva manelizării României.
Astăzi #REZIST împotriva recurgerii la soluții facile în discursul imagistic sau literar, soluții care duc la simplificarea nedorită a creierului celor destinatari ai discursului. Ne prostim, cu alte cuvinte, comunicînd în clișee.
Astăzi #REZIST împotriva celor care promovează în spațiul public, în biserici, în revistele ”creștine” poezia, proza, în general scriitura de proastă calitate (fie aceasta și religioasă) .
Astăzi #REZIST împotriva duhului românesc evanghelic care spune: ”lasă că Domnul se uită doar la inimă și primește și așa … mai slab. E sincer, e sinceră, de ce judeci?”
Astăzi #REZIST împotriva celor care fac cîntecele cu formule parcă destinate olifrenilor.
Astăzi #REZIST împotriva spiritului uniformizant al peștelui de sticlă și al mileului. Toți trebuie să cîntăm la fel, toți trebuie să recităm aceleași poezii șchioape, altfel nu sîntem destul de spirituali! (ah, ce scatoalce mi-am luat pentru că am îndrăznit să cînt altfel și am folosit acorduri de jazz în cîntecele mele… )
Astăzi #REZIST împotriva spiritului care se screme: ”bă, frate, nu mai folosi filozofiile lumii și cuvinte d-astea de nu le înțelegem”
Astăzi #REZIST împotriva duhului care guiță: ”nu-i frumos ce-i frumos, e frumos ce-mi place mie!”
Astăzi #REZIST împotriva demonului care latră: ”să fie dați afară toți artiștii și intelectualii din biserică cu toate prostiile lor, să își facă bisericile lor de intelectuali, ce, Domnul a venit la vameși și la păcătoși și la curve, nu la intelectuali!”
Astăzi #REZIST împotriva egalitarismului estetic prost înțeles, împotriva tuturor celor ce doresc să reducă biserica la gusturile lor prost cultivate, la ignoranță, la limitele peste care ei nu pot sări. Să fim toți la fel!
Marius Cruceru 
ne-am nascut si am crescut intr-un context cultural si am ajuns mari si ne credem in stare sa judecam si sa condamnam pe altii diferiti ca noi . am un unchi care intre 15 martie si 15 august 1990 a construit in curtea sa o biserica crestina dupa evanghelie donand terenul , multi bani si energie pentru ca regimul comunist prin anii 60-70 desfiintase bisericile din 8 localitati si le-a recomandat crestinilor sa se adune in alta localitate vecina . dar unchiul meu era bolnav paralizat si nu putea merge . noua biserica a inceput sa creasca in primii 10 ani fiind convertiti si botezuri . dupa aceia , a inceput sa scada si sa ,, imbatraneasca ,, . limitele unui ctitor patriarh nepictat sub pretextul credintei ,, asa cum am apucat-o noi de la eroii credintei si de la parintii nostri ce au trecut prin persecutii legionare si comuniste ,, . nepotii lui si stranepotii merg la biserica la 20 km , la oras pentru ca acolo se simt hraniti . sunt in secolul XXI . nu judec pe nimeni . nu putem sta … ne miscam odata cu planeta si timpul curge . ce tulburare a fost cand a fost prima nunta cu mireasa cu voal , nu cu bucatareasa 🙂
frumoasă și tristă poveste!
Pingback: #REZIST – total 40 de zile | Marius Cruceru
Pingback: De gustibus … ziua 37 | Marius Cruceru