Mîine este ziua în care Biserica a hotărît să sărbătorească Înomenirea lui Dumnezeu. Cuvîntul s-a făcut carne! Fiul Dumnezeului Celui Viu a căpătat trup!
Și a mai primit două nume, după cum aflăm din Evanghelia după Matei, două nume pentru noi pămîntenii, nume între care se adună prezentul și viitorul.
În urmă cu 7 ani, chiar în această perioadă, am primit una dintre întrebările cele mai dificile. Sora mea m-a întrebat: de ce, Marius, de ce?
Tocmai se născuse Sofia (Înțelepciune, ce ironie dulce! Se referă la sofia tou Theou, înțelepciunea lui Dumnezeu, care nu greșește niciodată!), o fetiță despre care sora mea știa deja că va avea sindromul Down din pîntece, dar a refuzat, în ciuda sfatului medicilor, să îi ia viața. Sofia a suferit complicații. Sindromul West, apoi, o supradoză de tratament i-a compromis dezvoltarea normală chiar pentru un copil cu sindrom down.
Sofia nu va avea aceeași evoluție ca oricare dintre ceilalți copii cu sindrom Down. Cînd cînt la chitară își lipește limbuța de suprața de rezonanță și gustă sunetele, cînd cineva cîntă la pian, gustă clapele, primește mîncarea de la Radu, tatăl ei, direct în gură, un fel de climax al zilei, sărbătoare în fiecare seară pentru ea.

sursa Crina Frunza
De atunci încoace, după ce în ultimii trei ani, am văzut 10 sicrie ale oamenilor dragi, prieteni, apropiați, morți neașteptate, întrebarea aceasta mi s-a înroșit în minte.
Apoi a urmat începutul colaborării cu Hospice, unde am văzut iarăși și iarăși suferință după suferință, deces după deces, copii diagnosticați cu boli terminale.
De ce?
De ce? Sînt multe explicații standard și multe lozinci, pe care le-am putea extrage din predici și manualele de dogmatică. Da, omul este păcătos, lumea este căzută, Dumnezeu este suveran, toate astea se știu și sună a chimval zăngănitor în fața celor care suferă.
Am recitit începutul Evangheliei.
Mîngîierea și răspunsul pentru mine nu au venit din analize retrospective sau din investigații logico-teologico-filozofice, ci din altă direcție, din viitor, din nădejdea escatologică și din promisiunile Domnului, care deschid și închid Evanghelia după Matei. În început ni se spune Dumnezeu este cu noi, la final, în marea trimitenere ni se spune: toată puterea îmi este dată în cer și pe pămînt și voi fi cu voi pînă la sfîrșitul veacurilor!
Cînd Isus s-a născut a primit două nume:
Citește în continuare →