Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
https://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
De ani de zile nu am mai vazut Dacia 1100 sau Dacia 500 (Lastun). In schimb, mai vand Trabant!
Există o Dacia 1100 de această culoare în Tîrgu Mureş, e foarte bine întreţinută şi arată super (cred că are încă vopseaua originală!!!) şi trebuie să recunosc că m-a bătut gîndul (da, doar vreo 5 minute*) că aş vrea să o cumpăr – îmi place la nebunie culoarea aceea: am avut inclusiv un telefon avînd acea culoare (la telefon se chema – fabulos nume! – „Atlantic blue”).
* Nici un sofer raţional (cei pasionaţi nu sînt raţionali) nu vrea să conducă iarna o maşină, cu tehnologie de la 1950+ (deci fără ABS, EPS şi altele asemenea), cu motorul şi tracţiunea pe roţile din spate, pe un drum necurăţat şi virajat – maşina devine un imens pendul care te izbeşte extrem de uşor în primul copac sau te aruncă în primul şanţ.
am condus 5 ani Dacia 1100,dar nu am avut probleme/Masinile cu tractiune spate se conduc din…SCAUN.Trebuie sa SIMTI masina in…UMERII.
cine și cum mă poate ajuta cu o tură. Măcar o tură aș mai da cu o 1100.
plătesc!
…Si la ce bun va rascoliti amintirile,face rau la inima.
depinde…de amintiri … si de perspectiva
vecinul meu are una in garaj. Nu a umblat cu ea de cel putin 15 ani. E albastra, si e in Oradea.
si nu o vinde vecinul tau?
referitor la tehnologie 1950 +, un passat b2 din 81 diesel cu tractiune pe fata merge foarte bine pe zapada, am pus cauciucuri noi de iarna pe toate 4 si cu un pic de atentie de iti faci probleme, apropo de tractiune pe spate, la 1100 mai e cum mai e (eu cred ca te poti descurca onorabil cu asa ceva, dar sa ai o dacie papuc cu tractiune pe spate si sa nu ai nici o greutate – ma refer la ceva incarcatura pe spate – e sport extrem
Buna seara,
Daca stiti vreo Dacie 1100(sau 1300 cu frana de mana sub bord, deci dinainte de 1972) care ar putea fi de vanzare, va rog sa-mi spuneti si mie(sunt interesat de asa ceva; e pacat ca acum toti le arunca la fier vechi) pe Mail si daca vedeti vreuna si nu e prea mare deranjul, va rog sa lasati pe ea un bilet cu „Cumpar Dacia 1100. Tel.: 0749 993 896.”, sau ceva de genul, dar sa se inteleaga ca ma intereseaza masina si sa apara nr. de tel.!
Trebuie salvate acuma, cat mai sunt cateva in stare buna(pana nu se distrug toate sau le dau oamenii la fier vechi)!
Alte detalii pe Email/YM: tavi_dacia1100@yahoo.com
Multumesc anticipat,
Octavian
nu ştiu, dar dacă găseşti, anunţă-mă şi pe mine, şi eu sînt interesat. Poate facem pe din două şi ne dăm cu ea cum era pe vremea lui ceauşescu.. o duminică cu soţ, una fără soţ,
eu îmi aleg duminicile cu soţie..
Daca mai e de actualitate, stiu una in jud. Valcea. E din 1968, originala
mai precis? Pe privat îmi puteți spune.
Pingback: A sosit … noul Pegas | Marius Cruceru