Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
https://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
Marius Cruceru 
Ha, ha, baietii astia „ne lumineaza” si cu privire la muzica din biserica… 😀 Au zis ei ca „3 acorduri sunt suficiente” pentru un succes garantat. ( https://www.youtube.com/watch?v=bwwhkKPEieE ) Totusi miile de „compozitori” romani, producatori de milioane de albume crestine din ultimii 15-20 de ani (adica de cand au aparut pe piata PC-urile cu microfon si CD-ROM), au evoluat chiar la 4 acorduri, adica „Do M – la m -Fa M – Sol Major” si apoi tot asa si iar de la capat… Ce rost mai are sa faci un Conservator, sa studiezi ani de zile cursuri de Armonie si Orchestratie, sa pierzi timpul studiind solfegii si teoria muziicii? Sa studiezi pianul, chitara sau alte instrumente de mic copil, in loc sa te bucuri si tu de mingea batuta pe strada cu baietii din cartier, toata copilaria ta? Daca pana si in Parlament, repetentii si corijentii fac cariera? De ce nu si in teologie sau muzca?
da, știam videoclipul, foarte bun!
bună întrebarea de la final!
pentru că și audiența este formată din repetenți și corijenți, probabil din acea pricină!
Si, totusi, miile de compozitori cu studii si Conservatoare, care au produs milioanele (!) alea de albume despre care spuneti, au adus in mediul evanghelic atata lipsa de calitate si kitsch incat rar se poate gasi in alta parte. Cantitate contra calitate. Si sa nu imi dati in cap versetul cu diferenta dintre fiii luminii si fiii intunericului, pentru ca nu despre asta e vorba :). Nu de putine ori am auzit prin Biserici: „Facem ca pentru Domnul”. Si lucrurile au fost facute, dar pe graba, mai mult in batjocura, pe principiul: „daca nu facem noi, o sa faca altii”. Nu neg faptul ca printre ei se gasesc si oameni care au produs lucruri de calitate. Prea putini.
Pe de alta parte am vazut oameni talentati in Biserici, autodidacti, care, fara studii de specialitate sau Consevatoare, dezvolta lucruri de calitate: de la muzica si arta pana la afaceri. De cele mai multe ori, oamenii astia sunt priviti cu superioritate de cei din prima categorie, pentru ca exista stereotipul care zice ca nu poti face muzica in Romania daca nu ai Conservatorul, ca nu poti face filozofie daca nu ai fost la Sorbona s.a.m.d. Deci, nu se poate face o generalizare in directia asta, cum nu se poate face nici o generalizare in directie opusa.
Atfel, ramane doar discutia despre incapatanarea de a ramane blocati in trecut, si nu ma refer aici la statornicia Cuvantului lui Dumnezeu, ci la #rezistenta multor pastori si „sfaturi de frati” la schimbarea sanatoasa si autentica, pe care o pot aduce in Biserici.
draga Sergiu, aș dori să îi cunosc și eu pe acei autodidacți. Pînă acum n-am întîlnit niciunul și mă plimb destul de mult.
Dar am văzut împlinindu-se proverbul: orice autodidact își va da seama la un moment dat că a avut un profesor prost.
Nu cred în talent fără studiu, în daruri fără a fi cultivate corect. Chitariști care au învățat de la Malmsteen de pe youtube, da, am văzut. Dau bine din plete, cam atît.
Să schimbăm, sînt de acord! Ce, cum?
Tot tu ai spus, să nu sacrificăm calitatea pentru cantitate.
E normal sa nu ii gasiti daca oricum nu credeti in existenta lor. E ca si cum ati gasi unicorni pe strada. Cautati doar ceea ce va confirma ideile si convingerile, chiar daca e posibil sa fie gresite. Treaba asta are si un nume: confirmation bias.
Cred ca e impropriu spus autodidacti, atata timp cat sursele de informare sunt atat de multe si la indemana. Sunt ore de studiu, pe cont propriu. Si sunt multe. Educatia si studiul intr-un mediu formal nu anuleaza meritele celor care fac asta intr-un mediu informal.
Cat despre schimbare, nu e treaba mea sa va ofer solutii pentru o problema care nu ma framanta. Dar, din perspectiva unuia dintre mileniali, pot sa va spun ca atitudinea de superioritate, miștourile și glumițele pe seama lor nu ajuta la schimbarea pe care o cautati. Care ar fi atitudinea dvs. fata de milenialii care ar face misto si ar parodia traditionalismul, legalismul sau limba de lemn, ca sa numim doar cateva?
draga Sergiu, și dacă crezi că există unicorni îi vei găsi?
uneori realitatea lovește mai dur decît crezi atunci cînd dai de alții. Cît cineva este singur în sufragerie și studiază singur cu youtubuul în față, poate crede că este al doilea Jimmy Hendrix.
Cînd ești în Conservator, în facultate, acoloo este competiție, acolo sînt formații, ore de muzică de cameră, acolo îți cam dai seama ce poți și ce pot alții.
Cîntatul într-o orchestră de cameră este ceva extrem de umilitor și care te pune la loc imediat.
Da, sigur, se poate studia și la nivel de amatori, dar pentru profesionalism nu există studiu în dormitor.
Despre mileniali. Să mă ferească Dumnezeu de miștouri. PRecizez că nu eu sînt autorul video-ului. Despre mileniali mi-am exprimat opiniile într-un mesaj recent la serile Iris, acolo este opinia mea despre mileniali. Dacă vrei, îți trimit link-ul.
Dacă ai citit mai mult acest blog, cred că ți-ai dat seama că nu prea se potrivesc termeni ca tradiționalism, legalism și limbă de lemn ca să descrie cam ce se petrece pe aici 🙂
Nu despre unicorni era vorba si sunt sigur ca ati inteles asta, doar ca vreti sa duceti discutia intr-o alta directie si sa nu luati in calcul confirmation bias-ul. Milenialilor nu le place sa fie dusi de nas. Zicea cineva, odata, despre competitie, ca scoate ce e mai bun dintr-un produs si ce e mai rau din oameni. Era vorba de marketing, dar se aplica si in cazul despre care vorbim. Si mi se pare paradoxal sa vorbiti despre competitie si scoli si sa sustineti homeschooling. De ce nu va trimiteti copilul cel mic la scoala, ca sa aiba parte de toata competitia care o sa il umileasca si o sa il puna la locul lui?
Avem pareri diferite, iar experienta de viata in plus pe care o aveti, si care va face sa fiti cinic, nu va ajuta sa umpleti vidul dintre generatia dvs. si cea a noastra. Nu cu atitudinea asta. Cat despre miștouri, ati facut share la un video care va sustine convingerile. E suficient, nu trebuie sa faceti propriul dvs. filmulet. Si nu e prima oara.
As vrea sa imi trimiteti link-ul. De ce nu il faceti public?
Eu va urmaresc blog-ul de mult timp si chiar daca incercati sa iesiti din granitele traditionalismului si ale legalismului, raman doar incercari, fara prea mare izbanda sau rasunet. Cumva, e de inteles, pentru ca ati fi renegat de sistemul in care sunteti angrenat. Limba de lemn, asta da, nu se aplica, dar e plin de limbi de lemn printre liderii bisericilor. Eu va spun cum se vede din afara, din perspectiva mea, despre imaginea pe care v-ati creat-o pe blog. Poate gresesc. Sunteti un om de calitate si apreciez eforturile pe care le faceti in directia asta. Tot e mai bine decat nimic 🙂. Mi-ar placea sa va si intalnesc intr-o zi, sa vorbim.
Nu, nu duc discuția într-o altă direcție! Chiar ma interesează foarte mult subiectul!
despre video, mi-a trebuit ceva sa il caut, este aici
blob:http://embed.bisericilive.com/3c7af866-4db8-4c2f-b494-e7c069efebd1
cred,
http://bisericairis.ro/arhiva/martie-2017/
vedeți și aici
http://bisericairis.ro/arhiva/februarie-2017/
n-am acum timp sa il desfasor sa vad unde vorbesc despre mileniali
despre celelalte este atit de mult de vorbit
competitia este pentru adulti, nu pentru copii, acel gen de competitie. Aveti copii? ati crescut vreun copil? M-as bucura sa stam de vorba pe indelete despre acest lucru.
Da, așa cum spuneți dvs. Sînt incercări. Fiecare face ce poate. Despre izbîndă și răsunet: dați-mi voie să vorbesc și eu ”ca un nebun”: primul blog ca audiență, cel puțin așa cum arată statisticile din blogosferaevanghelică.ro? Pe locul 31 săptămîna asta, am fost și pe locul 18 la un moment dat dintre blogurile indexate de zelist? cam 95.0000? 🙂
Vreo 8 milioane și ceva de accesări numai pe acest blog?
CAm asta este! Acum m-am dat mare! Am terminat! 🙂
Revin la discuția normală!
Așa cum îi spuneam unui conlocutor chiar azi. Dacă sînteți prin preajmă sau treceți prin oradea, vă aștept la o cafea.
Ce se vede pe blog este una, ce se vede în realitate este cu totul altceva.
Fiecare dintre noi avem un șoc atunci cînd dăm cu ochii unul față cu celălalt.
am început să schimb raportul de la dialogul prin tastatură la dialogul față către față, de la facebook la face to face…
surprizele sînt întotdeauna, mai întotdeauna cît se poate de plăcute.
Vă aștept cu drag! Vorbim ce vreți dvs., dar mai ales ce mă interesează pe mine și ce mă arde acum: milenialii.
PS.
și greșiți amarnic cînd spuneți că fac mișto de mileniali.
fac mișto de o anumită categorie.
Dintre mileniali face parte fiul meu, care acum este rana cea mai adîncă din inima mea. Cum credeți că mi-aș permite să îmi întorc cuțitul și mai mult în rană singur?
si aici dar de la 2.04 in continuare o surpriza pentru dvs.
blob:http://embed.bisericilive.com/d5329db1-e255-4324-b2ff-eefdda8e14b2
http://bisericairis.ro/arhiva/februarie-2017/
e pe loc, fără niciun fel de repetiție sau pregătire dinainte.
Trist. Am gasit insa in America o biserica conservatoare intr-un celebru oras universitar (Liberal -of Course- Ann Arbor) care a facut o experienta interesanta. Traditional, femeile se imbracau mai conservator decit romancele conservatoare romano-americana. Experimentul recent? In fiecare duminica 1/3 se imbraca traditiona, 1/3 se imbraca business-like si 1/3 se imbraca oricum (pantaloi scurti, sandale, etc). Grupurile se rotesc pe parcursul anului. Motivul? Ca toti care vin la biserica sa gaseasca un corespondent vestimentar. Ideea a fost de succes. Pt istorie: conservatorisumul acestor oameni nu se reflecta doar in toale. De exemplu, multe familii pe linga cei 3-4 copii bilogici au mai si adoptat cite un negru sau asiatic… etc. La polul opus, emergantii din Prtland acare la intrarea in biserica au bar, fara gluma.