În această seară voi fi din nou la Iris. În finalul prelegerii din seara aceasta voi prezenta niște capete de soluții pentru generația milenialilor. Soluțiile nu-mi aparțin. Am împănat cîteva observații pe o structură generată de alt autor.

sursa http://www.thesocialworkplace.com

Iată articolul AICI: ”10 Things You Won’t Find in a Church That Attracts Millennials” de Frank Powell.

Voi rezuma puțin articolul, cu propriile mele concluzii și voi traduce subtitlurile pentru cei care nu cunosc limba engleză, pentru că mi se pare foarte important ce spune autorul. Nu sînt peste tot de acord cu soluțiile și sugestiile dînsului, dar reprezintă, vorba englezului, food for thought. Pericolul unei asemenea abordări va fi sesizat în timpul prelegerii: putem pleca de la nevoile clientului și să generăm o mentalitate eclesială de tip consumerist, cu rădăcini în marketingul și manangementul contemporan.

sursa 

Powell, cu tot scepticismul unora față de mileniali, identifică motive de optimism, dacă încercăm cu orice preț să îi înțelegem. Este unul dintre motivele pentru care sînt atît de activ on line și am de mult timp un cont foarte activ pe facebook. Problema, afirmă dînsul, este că nu putem să ne transferăm în punctul acestora de vedere și să identificăm adevăratele crize pe care aceștia le au. Faptul că Biserica a rămas în urmă cu generațiile nu este nicio noutate. După părerea mea majoritatea bisericilor locale nu mai răspunde nici la problemele generației mele sau a 80ciștilor, ce să mai spunem la mileniali?

Iată cei 10 factori, împănați cu ale mele comentarii, care îi îndepărtează de Biserică pe cei născuți în jurul anilor 2000, factori pe care Powell îi identifică cu o bună intuiție:

1.) Rezistența la schimbare

Eu sînt un adept al tradiției, în sensul bun al cuvîntului și totuși … sînt pentru schimbarea bine cumpănită și bine gîndită strategic. Avem videoproiectoare deja, avem tehnologie, nu mai venim cu calul la biserică, nu sîntem amish și totuși, este atît de greu de umblat la forme, la programe și activități. Nu sînt pentru scurtarea liturghiilor prin eliminarea orei de rugăciune, dar sînt pentru regîndirea acestui prețios timp petrecut împreună. Tradițiile, în sensul prost al cuvîntului, reprezintă o mare piedică în atragerea acestor generații spre biserică, deși, paradoxal, spun eu, milenialii tînjesc după tradiție, sînt interesați de tradiția teologică, de istorie, imediat ce deschizi discuția devin fascinați de trecut, de istorie, dacă aceasta este bine prezentată. S-a mai spus, milenialii doresc să schimbe lumea (nu prea sînt gata să plătească prețul pentru asta), dar doresc să schimbe lumea, de aceea schimbarea bună, bine cumpănită, echilibrată, cu respectarea dialogului între generații, poate fi un factor benefic pentru biserică. Ce schimbăm? Cum schimbăm? În cît timp? Îi imităm pe americani? întreb eu … iată chestiuni de discutat între noi.

2.) Lipsa unei viziuni motivatoare

Bisericile care nu au o viziune legată de direcția în care merg, nu merg nicăieri. Cele care nu pot pune viziunea lor într-o singură frază, care nu au stat să își gîndească strategiile biblic și dogmatic, pentru ca apoi să le poată transfera transgenerațional, se vor goli și vor deveni case funerare. Această generație este învățată cu memes și logouri, sînt învățați să gîndească sintetic, chiar lozincard, dar au nevoie de cuvinte puține și o frază penetrantă pentru care să alerge.

S-a mai spus: milenialii doresc să facă lucruri mari, să schimbe lumea, dar știu și să pună în cuvinte aceste intenții. Ce alt proiect mai măreț poate fi decît biserica, nu bisericii i-a fost dat acest mandat? Nu biserica este chemată să facă minuni cu ajutorul oamenilor slabi? Poate biserica locală să exprime în cuvinte bine alese și în fraze penetrante viziunea pentru care există în acel loc sau iarăși ne mîngîiem cu generalități sforăitor afirmate? Dacă ne trezește cineva la ora 3 noaptea cu un pistol la cap, chiar… noi pentru ce am fi gata să murim, cînd nici măcar crezurile nu ni le putem recita pe de rost?

3.) Mediocritatea este (maxima) așteptare

Cu totul de acord cu Powell și am adăugat de la mine, maxima așteptare. Da, mi se pare și mie că mediocritatea în predicare, în cîntare, în manifestare este tot ce am putea aștepta mai mult de la biserică. Nu uitați că această generație este născută în fața computerelor și știe să se hrănească singură cu lucruri de calitate. S-a născut gustul pentru perfecțiune și pentru extraordinar. Ghinion, vorba unui clasic în viață. De aceea sînt în biserică pe internet pe telefoanele mobile. Dacă nu reușim să îi facem să stea atenți la ce le spunem, după părerea mea, este vina noastră, nu vina lor. Da, i-am criticat pe cei care folosesc obiecte în predicare …. păi dacă alte idei mai bune nu sînt …

Predicile de proastă calitate, după cum am mai spus-o în alte prelegeri, sînt principalul motiv pentru care cea mai informată generație din istorie preferă să meargă în parc și să browseze facebook-ul în loc să vină la 50 de minute de împroșcare cu fraze luate de la orele de dirigenție.

4.) Paternalismul în conducere

Avem dispute, așa cum remarcă Powell, cu totul inutile și cărora le-ar sta bine într-o școală de teologie, la orele de pastorală, la o conferință academică teologică, dar nu la amvon. De multe ori răspundem, vorba autorului, de la amvoane la întrebări pe care nu le mai pune nimeni niciodată și nu răspundem la întrebările străzii, la întrebările lor. Adevăratele lor frămîntări sînt și ale lumii în care se mișcă toată săptămîna. Noi ignorăm acele vîltori pentru a trata doct și academic subiecte fără nicio înrădăcinare în viața de zi cu zi, numai pentru că pe noi, predicatorii, tocmai acelea ne interesează. Cîți îngeri încap pe un vîrf de ac sau dacă o muscă pică în undelemn se spurcă undelemnul sfințit sau se sfințește musca? Cineva interesat? Nu!

De asemenea, așa cum spuneam în prelegerea de luna trecută, milenialii sînt gata să se implice cu toată inima în nevoile celor din jur, ale celor din ghettouri, în viața săracilor, văduvelor, orfanilor, numai că biserica nu se prea mai ocupă de așa ceva, se ocupă, cum bine observă Powell de clădiri, programe, ziduri. Ați văzut mișcarea #Rezist, da? Iată o dovadă de energie și forță acolo. Prost folosită, după părerea mea, fîsîită și care va crea mai mari dezamăgiri. Biserica nu poate oare să folosească acest tip de forță?

6.)  Transparența și autenticitatea nu sînt valori la rang de cinste

Sînt multe lucruri pentru care te iartă un milenial, pentru lipsă de autenticitate și sinceritate nu te iartă. Au un organ special cu care amușină  falsul, ipocrizia, fariseismul.

Știu că sînt pierduți și păcătoși, dar sînt sătui de discursul de genul: ”uite, să îți explic eu cum face unul mai sfînt ca tine… we need somebody good, me!”. Din păcate imaginea liderilor religioși este compromisă grav. Lipsa de încredere în profesioniștii amvoanelor este pandemică. Cu atîtea cazuri de scandal sexual, căderi de tot felul, oameni care și-au încărcat numele de rușine și apoi sînt ”reabilitați” cu ușurință, cu toate aceste întîmplări este greu să mai vorbești unui tînăr care se zbate cu propria sa patologie spirituală și să îl convingi că nu ești un alt orb care dorește să călăuzească un orb. Generația anilor 2000 caută oameni onești, în căutarea sfințeniei, care sînt eventual cu un pas înaintea lor și care au soluții autentice, nu lozincării pentru ei, oameni care nu îi mint cu soluții rețetariste, prefabricate de prin cărți de doi bani citite.

7.)  Ucenicia

Ucenicia este una dintre cele mai mari dureri, dacă nu cea mai mare în contextul transferului de valori dintre generații. Îi condamnăm pe mileniali pentru comportamentele și atitudinile lor. Cine a stat să le transfere alte valori, valorile în care noi credem? Da, ei nu doresc un comportament paternalist, dar doresc să fie în ascultare, doresc să fie uceniciți. Cu totul de acord cu ce spune Powell aici. Milenialii au acces la tehnologie și sînt gata să se deplaseze sute de km ca să vină la o întîlnire de o oră numai pentru igiena lor sufletească. Autorul are dreptate. Eu însumi am făcut-o pentru o singură discuție cu mentorul meu, 550 de km. De ce să nu prețuim așa ceva? Avem biserici segregate generațional și din pricina lor, a celor tineri, dar și din pricina celor în vîrstă, care nu își înțeleg rolul. Mentorul, maestrul înțelept este căutat, numai că nu prea se pune la dispoziție, nu are timp. Pastorii aleargă din conferință în conferință, sînt tot timpul cu mobilul la ureche, dau impresia inaccesibilității. Unii dintre ei intenționat, pentru că sînt îngroziți de întîlnirea față către față cu vreun tînăr care să le pună întrebări incomode.

8.) Opoziția față de cultură

Milenialii au o cultură a lor. Puteți fi de acord cu ea sau nu, dar nu o putem nega. Putem încerca să cultivăm gusturi, să cultivăm preferințe, dar refuzul de a fi atenți la ce se întîmplă în lume, refuzul de a interacționa cu agora și forumul vremii este calea spre ghettoizare. Presupunem că nu mai citesc. Ne înșelăm! Mă doare faptul că liderii religioși nu prea mai citesc, din cîte constat și nu au văzut încă filmele generației lor. Cultura nu este mediul de care trebuie să ne ferim, este tocmai întunericul pe care trebuie să îl luminăm, este carnea care se va strica fără sare. Oricum sîntem în mijlocul vîrtejului 6 zile pe săptămînă. Chiar credem că putem atenua șocul în 2 ore pe săptămînă, Duminica, fără să interacționăm cu ce se întîmplă în jurul nostru?

9.) Comunitatea (și comuniunea) ca valori de prim rang

Sîntem într-o cultură a comunității și comuniunii. Patologic înțelese de cele mai multe ori, dar următoarele generații nu negociază implicarea lor la nivel comunitar și nu își înfrînează foamea de comuniune. Biserica nu este doar o opțiune comunitară, ci COMUNITATEA. Și eu mărturisesc același lucru ca autorul articolului: dacă n-aș fi găsit oameni care să înțeleagă biserica și drept comunitate vie, astăzi n-aș fi fost în biserică. Citez:

In a culture becoming increasingly independent and disconnected, Millennials model something important for the church. There is power in numbers. As an African proverb states, “If you want to go fast, go ALONE. If you want to go far, go TOGETHER.”

Comunitatea Bisericii este Trupul lui Cristos, Cristos este Capul Trupului, Mirele Miresei. Cred că proiectul cel mai important în acest domeniu ar fi recîștigarea dimensiunilor cristologice în eclesiologie.

10.) În Biserică este divizare și nu unitate

Nothing frustrates Millennials more than a church that doesn’t value unity. Jesus’s final recorded prayer on earth in John 17 has been preached  for years. What many churches miss is one of the central themes in that prayer…unity. On four separate occasions, Jesus explicitly prays for unity. It was important to him. He brought together tax collectors and Zealots (just do some research if you want to know how difficult it would have been to bring these groups together). He brought people together.

Sîntem rasiști, că ne place sau nu. Chiar și rromii sînt rasiști. Nu sînt alungați din biserile noastre. Ne-am învățat și unii și alții să construim structuri în care să ne simțim bine din punctul de vedere al ethos-ului și etniei. Cu totul greșit! Bisericile albe ar trebui să primească rromi, rromii ar trebui să admită români. Am creat biserici care sînt nebiblice prin despărțirile pe bresle, despărțiri etnice, despărțiri pe vîrste. Deși merg la astfel de biserici segregate generațional, economic sau rasial, ei înșiși, milenialii, sînt nemulțumiți de plictiseala obținută prin această uniformizare. Biserica este în unitate, diversă fiind. Nu diversă în păcat și admiterea păcatului în biserică. Biserica este și pentru sclav și pentru stăpîn și pentru grec și roman și scit.

Aici se opresc comentariile mele la articolul cu pricina. Aș adăuga cele cîteva observații pe care le-am făcut pe parcursul conferinței De ce ne părăsesc bisericile tinerii? 

Sper că v-am stîrnit alături de autorul articolului. Este ceva ce ar fi cu totul diferit în România? Răspund bisericile ”noi” la aceste provocări? sînt gata bisericile tradiționaliste să accepte provocarea pentru a face schimbările necesare?

Am spus că aceste valori ar repara o problema generațională, dar oare nu ne-ar fi pe plac o biserică locală și nouă, celor mai în vîrstă, o biserică în care unitatea, ucenicia, transparența, autenticitatea, cultura de bună calitate, înnoirea înțeleaptă, oare toate acestea nu ar fi pe placul oricărei generații?

Astăzi #REZIST pentru mileniali în biserici!