Reiau aici cîteva rînduri scrise cu ceva timp în urmă, conștient fiind că prostia nu ne ocolește pe niciunul, nici noi pe dînsa, conștient fiind că fiecare dintre noi avem tezaurul nostru de prostii și prostioare, conștient fiind că prostia este comună oricui împărtășește condiția căzută, păcătoasă:
Când eşti mort, eşti mort numai până la Înviere. Când eşti prost, eşti prost pentru totdeauna!”
Anton Pann
„Ştiu că sînt prost, dar, cînd mă uit împrejur, prind curaj”
Ion Creangă
„Asa cum exista pompieri voluntari, exista, bineinteles, si idioti voluntari. Numai ca primii sunt foarte utili, iar ceilalti extrem de inutili si periculosi.”
Teodor Mazilu
Învăţaţi-vă minte, proştilor, şi înţelepţiţi-vă nebunilor!
Proverbe 8:5
Dacă Isus în Predica de pe munte ne interzice să-l numim făţiş pe aproapele Prostule sau Nebunule, aceasta nu înseamnă că proştii şi nebunii nu există. Aceştia există, trebuie identificaţi cu atenţie şi, în cazul în care sînt rezistenţi în prostie, trebuie ocoliţi. Dacă exorcizarea nu funcţionează, atunci excluderea din proximitatea lor ne este singura opţiune.
Prostul şi nebunul sînt cronofagi şi energofagi, adevărate găuri negre de timp şi energie. Consumă totul împrejur, fără a da nimic înapoi şi, în ciuda consumului de timp şi energie, nu se deplasează niciun milimetru din spaţiul în care şi-au clocit nebuniile.
Prostul şi nebunul sînt principalii candidaţi la hula împotriva Duhului, păcatul de neiertat.
Aşadar …. Scriptura ne-o dovedeşte: nebunii şi proştii există şi îi numeşte fără sfială ca atare. Înţelepciunea îi cheamă în casa pe care tocmai şi-a zidit-o să-i adăpostească spre învăţătură:
Pînă cînd veţi iubi prostia, proştilor? Pînă cînd le va plăcea batjocoritorilor batjocura, şi vor urî nebunii ştiinţa?
Proverbe 1:22
Nebunul zice în inima lui „nu este Dumnezeu”, iar apostolul tocmai eliberat de prostie spune că voia lui Dumnezeu este ca, făcînd binele, să astupăm gura oamenilor „neştiutori şi proşti” (2 Petru 2:15).
Nu ne este nouă dat să rostim verdictele în faţa victimelor, așa cum nu ne este dat să rostim condamnările în cazul crimelor și furturilor, este treaba judecătorilor, dar putem eticheta corect furtul drept furt și crima drept crimă, dacă le observăm. Tot astfel ne putem feri de compania nebunilor şi proştilor, atunci cînd îi deconspirăm? Trebuie oare? Cred că da, pentru că obiceiurile bune, ethos-ul sănătos, pot fi stricate de compania nesăbuiţilor. Dacă trebuie să ne ferim de proşti, cum îi vom putea identifica?
Cum ne dăm seama că ne-am întîlnit cu un prost? Fuga din calea acestuia ne va feri şi de următoarea ispită, aceea de a-i rosti în faţă ceea ce ne va conduce pe noi înşine spre pedeapsă: „Prostule şi Nebunule!”.
Astăzi, fiind zi mare de post, încerc să #REZIST cu încăpățînare tentației de a fi prost și prostit, încerc să #REZIST tentației de a-i prosti pe alții. Măreț proiect!
Marius Cruceru 
Totusi pe proști pe nebuni si pe nesănătosi îi cheamă la El. Și să nu te socotesti singur înțelept, este dovadă de virtute. Însă dacă nu înțelept, cum sa te socotești?
Proorocul, omul lui Dumnezeu spune:”sunt mai prost decât oricine” și „eram ca un dobitoc inaintea Ta”.
Doar cei într-o stare nenorocită, cei ce au ce arunca, precum Bartimeu hainele, se pot zilnic lepăda de sine, să-L poată urma pe Domnul Isus. Dacă esti puțin înțelept si nu crezi ca ești ticalos, nu te prea poți lepăda.
Proverbe, 28:26 – Cine se încrede în inima lui este un nebun, dar cine umblă în înţelepciune va fi mântuit.
Ajunge nebunul să umble în Christos, făcut pentru noi înțelepciune, si incepe să se creadă judecatorul Isus. Răutatea asta este o haină foarte urâtă a prostiei.
este adevărat, dar adevărații proști nu vin la El.
Există posibilitatea izbăvirii de prostie, dacă dorim.
Sînt două femei care îl curtează pe prost, două metafore, două personificări, femeia străină și Înțelepciunea, care și-a zidit casa și dă ospăț.
Prostul autentic se duce ca boul la tăiere la cealaltă.
„este adevărat, dar adevărații proști nu vin la El.
Există posibilitatea izbăvirii de prostie, dacă dorim.”
Între prima afirmație și a doua este un conflict.
Dacă nu adevărații proști vin la el, nu au de ce prostie să se izbăvească.
Dacă cei ce vin la El nu sunt adevărații proști, nu au ce dezbrăca și arunca. Sunt probabil niște figuranți care joacă un teatru religios. Niște înșelați.
Cred ca biblia zice bine când afirmă: „nu este niciunul bun, niciunul măcar, ci toți au păcatuit, și sunt lipsiți de slava lui Dumnezeu”. Aici în afirmația aceasta se arată toată mizeria, micimea si prostia omenească.
Trebuie ca cel ce vine la Domnul să fie prost la fel de autentic ca cel ce nu raspunde chemării Înțelepciunii. Diferența o face faptul că cei ce nu răspund pozitiv chemării cerești, se amăgesc că sunt înțelepți și se vor pierde.
prima afirmație – prostia stăruitoare, nevindecabilă
a doua afirmație este despre prostia ca element comun nouă tuturor. Unii dintre noi ne dăm seama de prostiile noastre și dorim să ne exorcizăm.
raspunde nebunului dupa nebunia lui ca sa nu se creada intelept … nu raspunde nebunului dupa nebunia lui ca sa nu te asemeni cu el .. aici se testeaza intelepciunea .
da, în modul în care facem diferența dintre cele două situații. Și nebunii sînt diferiți și chiar același nebun are nebunii diferite de la o situație la alta, astfel că la nebunii diferite, răspunsuri diferite.
Pingback: #REZIST – total 40 de zile | Marius Cruceru