Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
https://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
Marius Cruceru 
„Copacii sunt efortul nesfârşit al Pământului de a vorbi cu cerul.” (Rabindranath
Tagore)
Ce sa plantam? Orice! Eu voi planta un nuc.
neapărat nuc, Natalia, soția mea, asta vrea.
Nu stiu cat de „minune” e Ulmus pumilla celer, n-am incercat. Eu am inceput de vreo trei ani sa cresc un gard viu dintr-un ulm oarecare rasarit spontan in curte si care a lastarit mult. Acum e mai inalt decat mine; ulmul creste repede intr-adevar (intr-o zona destul de secetoasa). Si se spune ca frunzele lui au raportul carbon/azot cam 28, asa ca se descompun „bine” si repede si formeaza humus (Steve Solomon, „Organic Gardener’s Composting”, o gasiti gratuit pe gutenberg.org). Am mai plantat in gard hibiscus siriacus (e rezistent si atrage insectele polenizatoare), paducel (e tepos! il prefera vrabiile), iasomie, forsythia, amelanchier (face fructe comestibile, inca nu le-am vazut) si acum incerc si niste arbusti din familia leguminoase, dac-or rasari din seminte.
Despre pomi, nu prea pot comenta, nu cunosc zona si nici cat spatiu aveti la dispozitie; poate o idee buna ar fi sa trageti cu ochiul pe la vecini, ce creste mai bine?
Va doresc mult succes.
Va multumesc mult! Foarte utile sfaturi!
Vă recomand să plantați și moșmon. Din ce am constatat nu e sensibil la boli și este foarte gustos – se recoltează în noiembrie. Legat de pomi, recomand să se facă o groapă mai mare, cel puțin 80/80/70. 70 e adâncimea. Pomului îi place să aibă pământul reavăn la rădăcină. Neapărat mocirlirea rădicinilor. Pomii cumpărați, dacă se poate direct din pepinieră. Nu e bine ca pomul să stea cu rădăcina liberă. Mai ales după ce încep să intre pe rod, e nevoie de tratamente. Din câte știu, sunt astfel de tratamente și pe bio. Nu am văzut pomi care să reziste fără tratamente. Poate moșmonul, dacă nu dă focul bacterian de el.
cum arată moșmon-ul? Am mai făcut experimente cu copaci neautohtonizați și nu s-au acomodat.
http://www.gradinamea.ro/Mosmonul__un_fruct_pe_cale_de_disparitie_7151_545_1.html
Moșmonul e frate bun cu gutuiul și cu părul. E aclimatizat, nu are probleme de felul acesta. Are probleme în unii ani cu focul bacterian, care atunci atacă puternic gutuiul și părul. Eu am un moșmon care merge foarte bine. E un pom care nu prea e cunoscut, dar merită.
vom încerca! Sigur! Pare foarte interesant. Nici n-am mai auzit pînă acum de asta!
acum m-am uitat la imagini și îmi dau seama ca avem în curtea campusului așa ceva și nu știam ce este! 🙂
O să-l mai regăsiți sub denumirea de hașcul sau nuspui.
Asta cu NUSPUI îmi place nespus!
Ciresii se planteaza de regula toamna dupa ce au cazut frunzele! Gropile se sapa cu cel putin o luna inainte de plantare!Soiul de pomi care merg tine si de adancimea panzei freatice!
„Să ai un plop în care să te sui/ Un turn al păsărilor fără pui…”
Zmeur, afin, mur si trandafiri di tati culorili.
așa facem și … mulți copaci biblici
chiparos, spre exemplu!
Noi am plantat vreo 30 tuia, dar unii deja s-au uscat, chiar is curioasa cu cati vom iesi din iarna. Daca n’o sa mearga, o sa pun iedera sau alte plante cataratoare;
cred că am găsit o altă soluție, o voi testa și vă spun rezultatele.
pe aceia i-au mîncat deja caprele, dar a fost o experiență extraordinară pentru cel mic.
Jos palaria domnule pentru aceasta initiativa. Pana la urma poti planta orice. Ideea e sa o faci . Si asa altii distrug aceasta tara a noastra extrem de frumoasa. Macar sa o reconstruim usor usor daca avem curaj !
Da, nu reușim noi să plantăm cît taie ei.
Am pus gard viu minune in martie 2015 (ulm de turkestan), acum are 2.80 m (toaletat), daca nu-l taiam deloc avea si mai mult dar nu era asa compact.
am înțeles, deci mă încurajați să plantez. Între timp am găsit și o altă variantă. Leiland parcă se cheamă?