”Ce-ți doresc eu ție, Dulce Românie?” 100 de dorințe (pentru încă 100 de ani?…)

M-am născut aici. Probabil voi muri tot aici. Nu mă tentează alte teritorii. Dar, vorba românilor din alte spații: ”never say never!”

Ce doresc țării mele, ce doresc patriei în care mi-au crescut copiii, în care îmi vor crește probabil nepoții?

100 de dorințe realizabile în următoarea sută de ani, dacă lucrurile merg în același ritm ca pînă acum … M-am săturat de observațiile cinice (mărturisesc: eu însumi sînt un cinic pesimist), m-am săturat de acreala și de bocitoarele de servici.

Sursum corda! 

100 de tînjiri, visări, rugăcini, dorințe, naivități, idealisme, romantice pașunisme …

Le așez așa cum mi-au venit în minte …

  1. O nouă traducere a Bibliei, un proiect național (după părerea mea este a doua ”catedrală” care ne lipsește),  un proiect științific. Neconfesional? Hmmm! Naiv!
  2. Pace și bună învoire între cultele creștine trinitare, calcedoniene. Măcar atît!
  3. Toleranță sănătoasă, nu bolnăvicioasa ”political corectness”, pentru celelalte mișcări religioase. Și pentru alte minorități! Toleranță sănătoasă am scris, nu nepăsare sau blegeală sau paralizie în fața răului.
  4. Unitate în jurul valorilor morale pe care le revendicăm prin sintagma ”spiritul bun românesc”. Să fim mai buni! Nu doar de Crăciun!
  5. O Academie decentă și curată.
  6. O universitate în top 100 în lume.
  7. Patru autostrăzi adevărate. Patru bretele. 1. Nord-Vest – Sud-Vest, 2. Nord-Vest – Nord – Est. 3. Nord – Est – Sud – Est. 4. Sud – Est – Sud – Vest. Dacă s-ar putea să avem și două diagonale? Nord-Vest – Sud – Est și Nord – Est – Sud – Vest?
  8. Un sistem medical decent și accesibil.
  9. Creștere demografică pentru întinerirea nației. Altfel … vai de pensiile noastre. Iertați-mă! Am fost egoist aici!
  10. Oprirea hemoragiei de inteligență în afara granițelor.
  11. Dispariția cojilor de semințe de prin parcuri, din fața băncilor pe care vrem să ne așezăm copiii.
  12. De-manelizarea spațiului comun și exorcizarea de prost gust și chicioșenii.
  13. Parcuri și spațiu verde între blocuri. Cît mai multe! Și fîntîni arteziene vara!
  14. Dispariția cartierelor de tip dormitoare muncitorești. Jungla de beton, în care și eu am crescut.
  15. Încurajarea proiectelor arhitecturale izvorîte din atît de mult lăudata creativitate românească.
  16. Dezvoltarea orașelor pe orizontală în stilul celor din Statele Unite. Pămînt avem destul.
  17. Dezvoltarea sănătoasă a turismului, mai ales în zonele rurale.
  18. Asfaltare pentru acces în zonele minunate ale acestui tărîm binecuvîntat.
  19. Cît mai multe piste pentru biciclete, mai ales prin orașe și separate de trafic.
  20. Un transport în comun eficient și decent spre eliberarea de aglomerație pe șosele.
  21. Trenuri rapide pe rute scurte.Drumuri express și centuri ocolitoare pentru fiecare oraș mare.
  22. Refacerea sistemelor de irigații și o agricultură modernă și performantă, bio, naturală, fără GMO et c.
  23. Traduceri bune la marile capodopere ale literaturii universale. De Trinitate a lui Augustin încă nu are o traducere în limba română.
  24. Un litoral curat și … curat…
  25. Munți fără peturi.
  26. Filarmonici fără diletanți, care să joace rolul profesioniștilor.
  27. Promovarea sportului și mișcării în școli.
  28. Promovarea muzicii în programele școlare.
  29. Educație de masă de bună calitate – modelul finlandez?
  30. Legistlație corectă și eficace pentru sistemele de educație alternative – homeschooling.
  31. Legi pentru încurajarea micilor întreprinzători și pentru cei care asigură servicii.
  32. Guvernanți onești. (Cred că cer deja prea mult!)
  33. Un parlament mai mic și mai eficient.
  34. Presă …. (nu găsesc adjectiv!)
  35. Pedepse rapide, ferme și mari pentru corupția mare.
  36. Trenuri și linii ferate care să funcționeze cel puțin cum funcționau în anii 70-80.
  37. Păduri îngrijite. Exploatate cu minte. Replantări strategice.
  38. Biserici pline. Spitale goale. La pachet.
  39. Un popor mai educat în ce privește nutriția.
  40. Salvarea a ce se mai poate salva din industria care a performat pînă acum. Ce fabrici de strunguri am avut!
  41. Cît mai multe inițiative de genul CAP-ului de la Curtici. Cît mai multe inițiative de genul Viorel Pașca.
  42. Îmi doresc să ne dispară sictirul și acreala tot mai prezente în ultimii 30 de ani.
  43. Biserici mai puțin implicate în politică, mai implicate social, dar purtînd Evanghelia adevărată a lui Isus Cristos. (nu sînt pentru evanghelia socială, fără evanghelia discursivă)
  44. Revenirea la scrierea corectă cu î din i.
  45. Revenirea la programe școlare în care educația umanistă să fie luată în serios. Limba latină din nou în programă.
  46. Licee de filologie în care să se predea și limba și literatura greacă.
  47. Restaurarea liceului ca instituție de învățămînt superior. Da, superior.
  48. Susținerea maternității cu tot ce implică aceasta. Incubatoare moderne pentru secțiile de neonatologie.
  49. Descurajarea avortului prin informare și consiliere. Sistem de comunicare eficient și rapid între femeile care vor să scape de copil și cei care vor să adopte.
  50. Încurajarea adopțiilor. Eliminarea birocrației nenecesare pentru cuplurile serioase care doresc să adopte.
  51. Case de bătrîni decente.
  52. Regîndirea sistemului de pensii, mai ales că va veni un val mare de pensionari în următorii ani: noi, decrețeii.
  53. Poliție și jandarmerie eficientă, educată și condusă de adevărați profesioniști nemanipulabili politic.
  54. Justiție …. justiție! Iar nu găsesc adjectivul!
  55. Mai puțină ”pițiponceală” pe stradă. Nu degeaba s-a spus despre româncele noastre că sînt frumoase. ”De ce se îmbracă adesea ca niște femei ușoare femeile voastre? Sînt atît de frumoase! Ar putea fi și elegante!” Un prieten venit din Polonia a făcut această observație. N-am avut răspuns!
  56. Restaurarea școlilor de arte și meserii. Nu toată lumea trebuie să devină intelectălăi cu diplome inutile.
  57. Restaurarea școlilor populare de artă.
  58. Redeschiderea bibliotecilor comunale și orășenești. Am înțeles că s-au închis într-un singur an peste 250.
  59. Salvarea orașelor mici prin atragerea investițiilor străine. Petroșani, Petrila, trista Vale a Jiului …
  60. Străzi curate și luminate.
  61. Restaurarea și punerea în valoare a clădirilor istorice prin ecleraje inspirate.
  62. Regîndirea sistemului de comunicații urbane.
  63. O capitală curată, fără praf, decongestionată de trafic.
  64. Mutarea capitalei administrative la Tîrgoviște, Iași, capitală culturală sau … cum doriți dumneavoastră.
  65. Sisteme de intervenție rapidă în caz de accidente.
  66. Reînvierea unor branduri românești de succes din perioada interbelică și postbelică. Mi-e dor de gustul de Pepsico și Bem-bem!
  67. Conservarea satelor istorice, care prezintă potențial turistic.
  68. Conservarea Deltei și o mai mare deschidere spre turism de bună calitate.
  69. Extinderea sistemului de canalizare reală, nu doar pe hîrtii. Avem localități în proximitatea marilor orașe care nu au canalizare, nu au iluminat public, nu au asfalt.
  70. Protejarea sistemului hidrografic minunat, pe care ni l-a dăruit Dumnezeu cu atît de mare generozitate. Avem atît de multe ape, dar atît de contaminate.
  71. Visez la o Românie a ”bunului simț”, dar nu ca a lor, a ălora care au făcut campanie cu lozinca asta.
  72. Visez la o Românie deșteptată în sfîrșit, dacă tot ne cîntăm unii altora acel imn minunat.
  73. Visez la o Românie civilizată în adevăratul sens al cuvîntului: fără chiștoace, hîrtii pe stradă.
  74. Visez la o Românie mai puțin isterică, mai calmă, fără negarea spiritului latin.
  75. Visez la copii care să dea dovadă de autentic patriotism prin cunoașterea/vorbirea/scrierea corectă a limbii române, cunoașterea istoriei și geografiei acestui spațiu.
  76. Visez la o Românie ospitalieră, așa cum ne place să credem că este, exorcizată de xenofobie.
  77. Visez la o Românie rurală educată, spălată, despre care să nu mai putem face glume de genul: ”drojdierii dintr-o crîșmă din Vaslui … ”
  78. Visez la o Românie în care violența în familie să fie o amintire urîtă a vremurilor trecute.
  79. O armată respectabilă, inclusiv în ce privește ținuta, care trebuie adusă la zi. Uniforme care se decolorează și se scămoșează, care se rup în fund la prima aplicație? Arme din anii 60?
  80. Revenirea la serviciul militar obligatoriu pentru băieți, cel puțin 3 luni sau … muncă în folosul comunității.
  81. Încurajarea oportunităților de voluntariat.
  82. Servicii de îngrijire paliativă pentru bolnavii terminali la standardele vremii în care ne aflăm.
  83. Cultivarea respectului pentru viață în toate formele ei de manifestare, oameni, faună, floră.
  84. Îmi doresc români setoși de adevăr, fie acesta și adevăr istoric neconvenabil.
  85. Îmi doresc o Românie în care să nu mai vorbim două limbi românesti, o Românie nedespărțită de Prut.
  86. Dacă va fi iarăși posibil, mi-aș dori revenirea la monarhie. Regele s-a dus. Principele Nicolae a fost scos din linia de moștenire a tronului … Deocamdată nu văd posibil acest lucru.
  87. România fără șpagă? România fără mită? Romania fără ciubuc?
  88. România fără atît de multe taxe?
  89. ”Prin noi înșine”? Este oare posibil?
  90. Visez la o mișcare de modernizare a României echivalentă cu ce s-a întîmplat în primii 30 de ani de domnie ai Regelui Carol I.
  91. Visez la explorarea și expunerea comorilor arheologice pe care le avem încă scufundate sub pămînt. Există zeci de tone de comori nedecopertate încă. Dăm din întîmplare peste cîte vreun oraș subteran, doar atunci cînd săpăm la autostrăzi.
  92. Mă rog pentru sănătatea morală a nației.
  93. Mă rog pentru pace și bună înțelegere între etnii. Îmi respect și îi apreciez pe prietenii mei maghiari, pe slovaci, cehi, pe lipoveni, pe sîrbi și alții. Îi iubesc pe toti, ne-au îmbogātit.
  94. Îmi doresc o integrare sănătoasă a comunităților de rromi din toată țara. Ei vor fi din ce în ce mai mulți. Nu uitați acest lucru!
  95. Mă rog să dispară mentalitatea: ”să moară și capra vecinului.”
  96. Îmi doresc să renască adevăratul eroism sacrificial cîntat în legendele noastre.
  97. Îmi doresc o Românie a ”lucrului bine făcut”, dar nu cum a fost compromisă această sintagmă de neamțul ”bine-tăcut” și mult-plimbat pînă acum. Adică să nu mai avem lucruri produse la repezeală, în doru-lelii.
  98. Îmi doresc să piară mentalitatea ”lasă-tată-că-merge-și-așa!”
  99. Sper să trăiesc destul să îmi văd nepoții și strănepoții mergînd pe căi drepte. Sper să nu gem niciodată cum a gemut unchiul meu, privind la decadență: ”cred că am trăit mult prea mult!”
  100. Avem o țară frumoasă, sper să o locuim frumos și în următoarea sută de ani!

Despre Marius David

soțul Nataliei, tată și proaspăt bunic
Acest articol a fost publicat în dulce Românie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

6 răspunsuri la ”Ce-ți doresc eu ție, Dulce Românie?” 100 de dorințe (pentru încă 100 de ani?…)

  1. Serban Octavian zice:

    Să înțelegem că te-ai implica într-un asemenea proiect politic?

    • Marius David zice:

      Politic mă implic în fiecare zi, în sensul etimologic al cuvîntului. Adică am grijă de polis. Politic în sensul organizațiilor de partid, implicare la nivel de ”catindat”? Mulțumesc, nu!
      De ieșit ies la vot tot timpul!

  2. b. zice:

    Am o întrebare referitoare la punctul unu.

    Ce înseamnă pentru dumneavoastră „traducere ştiinţifică”? Septuaginta a fost deja tradusă la Colegiul Noua Europă. Biblia ebraică e în curs de traducere acum (Geneza a fost deja publicată), tot la NEC, şi va urma, probabil, Noul Testament (eu aşa sper – C.B. este totuşi traducere de autor). Toate ediţiile astea sînt erudite, trans-confesionale etc.

    Se poate ceva mai ştiinţific, mai neconfesional, mai echidistant decît atît?

    Nu mai rămîne decît să le pună pe hîrtie de Biblie şi să le difuzeze (şi) în ediţii „pentru cititori”, pentru oamenii din băncile bisericilor, pentru amvoane, etc. Fără aparatul de note şi comentarii şi nu împrăştiate în 8, 10, 20 de volume.

    Cînd am citit prima oară volumul Geneza de la Humanitas, sau cele de la Polirom, mi-a venit să plîng, efectiv, pentru că niciuna din traducerile „populare” pe care le avem nu se ridică la nivelul lor. Şi totuşi vor rămîne cvasi-necunoscute, pentru că după ce se vinde tirajul iniţial şi se umplu cîteva rafturi prin biblioteci, sînt trase frumuşel „la garaj”, cum s-a-ntîmplat, de exemplu, cu Septuaginta. Nu se mai găseşte prin nicio librărie de vreo 2-3 ani.

    Aşadar, revin la întrebare. De ce credeţi că o Biblie cum e Septuaginta NEC sau Biblia ebraică NEC nu e potrivită pentru o Biblie „naţională”? Ce le mai lipseşte?

    • Marius David zice:

      Eh, problema este complicată de tot.
      Septuaginta (proiect în care am fost implicat) este o traducere după traducere, după cum știți. Nu este o traducere după limba ebraică a VEchiului Testament.
      Da, știu și de proiectul de la NEC, din păcate fără susținere prea mare. Extraordinarele mele colege și prietene (sînt eu onorat să mă numească prieten și frate) Doamnele Francisca Băltăceanu și Monica Broșteanu lucrează acolo.
      Se bucură aceste proiecte de aceeași susținere precum Catedrala?
      Da, așa este, aceste proiecte sînt trase intenționat la garaj, cum bine spuneți. De ce? Nu știu și nici nu vreau să dau cu presupusul.
      Aceste proiecte sînt dovadă că se poate.
      dar încă nu am ajuns acolo.

      • b. zice:

        Exemplul Septuagintei l-am dat numai ca să arăt că astfel de traduceri există şi se pot realiza într-un timp relativ scurt (8 ani, dacă îmi aduc bine aminte).

        VT e în ebraică, dar autorii NT citează din LXX, în mare parte, şi nu poţi să citeşti patristică fără o traducere teminică a LXX, cum zicea şi dl Bădiliţă. Ideal este să le avem pe toate trei: Biblia ebraică, Septuaginta şi Noul Testament.

        Nu mă aştept la susţinere din partea statului (dacă acolo bateţi cu catedrala eliberării naţiunii), pentru că guvernanţilor nu le pasă nici de pîinea noastră cea de toate zilele, ce să mai zicem de pîinea sufletească?

        Însă oameni dăruiţi, dedicaţi şi competenţi avem. Şi dacă proiectul este desfăşurat sub tutela unei Fundaţii ca NEC, pentru mine e de-ajuns.

        Singura lipsă pe care am semnalat-o este că aceste proiecte nu ajung la publicul larg. Enoriaşul vrea să aibă Biblia într-un singur volum, s-o ia cu el la biserică, nu să care cu el enşpe volume. Ele sînt necesare, cel puţin în primă fază, pentru cine e curios să afle mai mult. Dar trebuie difuzate şi publicului larg, după ce seria e completă. Cine vrea comentarii „cu savantlîc”, se poate duce oricînd la ediţia extinsă. Altfel, degeaba avem Biblia tradusă cu precizie de ceasornicar, dacă oamenii n-au acces la ea, sau trebuie să meargă la biblioteca judeţeană ca s-o citească, sau nu se mai găseşte ca s-o cumpere, sau costă sute de lei şi ocupă 2 rafturi de bibliotecă.

        Nu-mi intră în cap, pur şi simplu, că există traduceri atât de exacte, impecabile, şi oamenii n-au acces la ele, din motivele pe care le-am expus mai sus, decît foarte foarte greu.

        Om trăi ş-om vedea ce se alege de proiectul NEC.

  3. Ioan Giosanu zice:

    Până ajungem la un proiect național, științific, de traducere a Bibliei, putem să folosim deocamdată ce avem mai bun. Mă refer la Noua Traducere Românească, care urmează să fie tipărită în versiune finală în 2019. S-au rectificat „problemele” apărute în versiunea 2018 și aștept cu nerăbdare următoarea tipărire. Tendința unora dintre noi, din echipa de traducere, de a traduce literal anumite pasaje biblice, a generat mai degrabă confuzie… Pot să confirm că traducerea NTR2019 se va poziționa undeva între echivalență formală și echivalență dinamică. Formal, acolo unde textul este clar, simplu, ușor de înțeles de către generația actuală, … textul și mesajul în limba română este cât se poate de aproape de textul sursă. Dinamic, în așa fel încât cititorul să înțeleagă bine expresiile folosite cu mii de ani în urmă și mesajul transmis pe paginile Scripturii. Puteți găsi alte detalii în Prefața NTR2018, ignorată adesea de majoritatea cititorilor.
    Dacă veți întâlni termeni sau expresii similare cu versiunea Cornilescu, nu este pentru că NTR a fost tradusă avându-l, ca punct de referință, pe Cornilescu, ci pentru că, pur și simplu, termenii ebraici sau grecești pot fi cel mai bine redați în acel mod. Sunt foarte multe versete unde Cornilescu a ales bine, a redat foarte bine sensul, și este inutil să încerci să traduci diferit doar de dragul de a nu fi acuzat că ai copiat traducerea Cornilescu.
    De asemenea, similaritățile dintre NTR și versiunile în engleză ESV sau NIV sunt normale. Orice traducător al Bibliei traduce, în primă fază, sensul termenilor ebraici-aramaici-grecești din propria memorie sau experiență și consultând cu atenție dicționarele de specialitate. Iar după ce alege cea mai bună traducere pe care este în stare să o facă și se decide asupra formei finale a versetului, consultă alte traduceri din curiozitate sau pentru a prelua idei noi, cu scopul de a-și îmbunătăți propria traducere.
    Dorința mea este ca NTR2019 să-și facă loc în inimile tot mai multor români, în Romania sau Diaspora, fie la amvon, fie pentru studiu personal sau evenimente evanghelistice.

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.