Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
https://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
Marius Cruceru 
Looks like a good holiday journey plan 🙂
te invit să trnapiri alături de noi,
nu va fi ușor, îți garantez
Multumesc de invitatie. Sunt convins ca nu e usor, plus stressul traficului, dar pentru sanatate fizica si psihica face bine.
și la suflet va face bine
Este aproape gata. Pentru a fi legală trebuie să aibă far în față și ochi de pisică (știu că liniile laterale de pe cauciucuri sunt reflectorinzante, dar legea spune explicit că trebuie să se vadă două cercuri *portocalii* din lateral). Vezi articolul 14 din codul rutier.
aveți dreptate,
da, lucrăm la asta,
voi pune un far pentru dinamul din roată, care funcționează perfect, inclusiv ochi de pisică alb în față,
da, voi monta și cele două cercuri…
mulțumesc pentru atenționare.
v-as recomanda o șa noua(speciala pt barbati)
aceea este șa bărbătească, am și un brooks pentu femei.
Un articol util avand in vedere drumul destul de lung pe care il veti parcurge.Eu as prefera o șa cu decupătură centrală.
http://www.freerider.ro/mag/cum-aleg-o-sa-pentru-bicicleta-19130.html
da, știu postarea, mulțumim!
Si cu o șa subtire de cursiera poti merge linistit 50-100 km pe zi fara sa ai probleme serioase dupa aia, mai ales daca folosești și echipament de ciclist adecvat. 🙂
Da, este adevărat, mai ales dacă ai 45 de kg 🙂
Va doresc sanatate si viata ca sa va puteti duce la indeplinire planurile .
multumesc, Sper sa ajungem ziua aceea
„Dacă va vrea Domnul, vom trăi şi vom face cutare sau cutare lucru.”
Iacov 4:15
exact!
Pingback: Ziua 8 – domesticirea poftelor, 89,3 | Marius Cruceru
Buna seara, ce excursie doriti sa organizati? M-ar interesa si pe mine la vara sa fac un trip pe cursiera. Ati putea sa imi dati si mie niste detalii? Va multumesc!
Este o excursie în Oltenia, pe biciclete,
ne vom încărca coburilde de pe biciclete cu biblii și vom distribui biblii în satele unde nu ajunge trenul, autobuzul.
Ești sigur că vrei să mergi?
sînt biblii Cornilescu…
Este un fel de „prozelitism” 🙂
Pingback: Noutăți despre misiunea “Scornicești 1001 km cu bicicleta” – partea I | Marius Cruceru
Reblogged this on Bicicletele mele.
De ce nu sunt vizibile pozele?! Nu pot vedea nici o poza…doar comentariile.
din păcate mi-am dat seama foarte tîrziu că, dacă încarc pozele de pe facebook, după o vreme se pierd link-urile, de atunci m-am învățat minte. arăta superb această biță.