#REZIST – satul – ziua 12

Ieri am fost într-un sat. Nu departe de Oradea. Am discutat cu parohul locului. M-a apucat întristarea (că depresia mă ocolește cu încăpățînare).

Satul este îmbătrînit. Tinerii pleacă. În sat nu au nicio șansă. Terenurile rămîn nelucrate. Casele sînt părăsite. Gospodăriile se vînd la preț de garsonieră. Școlile se dărîmă în capul celor puțini copilași care au mai rămas în sat.

sursa Revista Satul 

Și s-a mai întîmplat ceva: se prăbușește moralitatea rurală, cea pe care o lăudam cu toții pășunește în vremurile trecute. Sar vecinii gardul și, dacă pleci la oraș pentru două zile, îți iau butelia din bucătărie. Fetele nu mai pot merge singure spre ogoare cu mîncare pentru cei care lucrează la cîmp. Se aleg cu vreun viol. Satul este hiperconectat. Urbanizat prin prezența televiziunii și internetului în case. Țăranul român stă pe canapea și urmărește serialul. Browse-ază telecomanda. Tineretul stă la internet și mouse-lește goliciuni.

Astăzi #REZIST pentru satul român. Poate va rezista.

Astăzi #REZIST pentru familiile tinere care au curajul să mai rămînă și în sate și să practice agricultura de supraviețuire, că nu se mai poate discuta în țara asta care face implozie despre agricultură performantă.

Astăzi #REZIST pentru cei care au curajul să facă ceva mai mult decît agricultură de grădină. Astăzi mă rog pentru curajoșii de la Heritage Farm. Dumnezeu să le dea sănătate și succes. Poate că vor fi un exemplu pentru mai mulți.

Astăzi #REZIST pentru bătrînii din satul românesc. Uitați, părăsiți, care trăiesc din pensiile ridicole, ”pensiile de la CAP”. Aveți idee cam la cît se ridică o asemenea pensie?

Astăzi #REZIST pentru pămîntul rodnic al țării mele, pămînt lăsat nelucrat, pămînt pentru care va trebui să răspundem în fața lui Dumnezeu.

Astăzi #REZIST pentru vindecarea satului românesc de bolile orașului. Poate că mutarea unor familii tinere înapoi spre sat, o mișcare în sens invers mișcărilor din anii 70-80 ai secolului trecut, ne vor oferi un altfel de peisaj rural. În unele zone se întîmplă acest fenomen și cred că avem și motive de speranță.

 

Despre Marius David

soțul Nataliei, tată și proaspăt bunic
Acest articol a fost publicat în cugetări de pe bicicletă, dulce Românie, Gînduri, inventarul stricaciunilor spirituale, lacrima din colțul ochiului, Meditaţii, Perplexităţi, Zidul rugăciunii. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la #REZIST – satul – ziua 12

  1. foolfield zice:

    `se prăbușește moralitatea rurală, cea pe care o lăudam cu toții…` ce are in comun moralul cu rurarul, moralitatea cu `ruralitatea`?

    • Marius David zice:

      partea pe care o amendez era legate de pășunismele de tipul … ”veșnicia s-a născut la sat” și alte idei de genul asta. Dacă citim Rebreanu ne calmăm. Nici Slavici nu era rău ca să ne descrie imoralitatea sătească.
      Comuniștii au încercat restaurarea ideii că satul era sănătos moral și că acolo CAPistul era frate cu muncitorul din fabrici și uzine, amîndoi modele de moralitate și etică socialistă.
      eu n-am crezut în chestiune decît în limita în care în vremea secoluui trecut satul era un pic mai decuplat de vîrtejul mediatic, atît. Contaminarea s-a produs iar inima omului este deznădăjduit de rea și la sat și la oraș. Ruralitatea nu este un cadru mai bun pentru mîntuire.

  2. Pingback: MARIUS CRUCERU – “mutarea unor familii tinere înapoi spre sat … motive de speranță” | Crestini.com

  3. Pingback: #REZIST – total 40 de zile | Marius Cruceru

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.