Pocăința ca nostalgie – partea I (Psalmul 51)

Ce este nostalgia? Etimologic vorbind este durerea reîntoarcerii.

sursa

Pocăința are un aspect nostalgic. Din păcate termenul pocăință este deja un arhaism și iese din uzul comun în favoarea unui alt termen: convertirea. Însă sînt două chestiuni diferite. Convertirea este un eveniment, prin care Dumnezeu ne învie la o nouă viață. Pocăința însă este un proces de o viață întreagă.

Toți creștinii pretindem convertirea, dar uneori ne blocăm într-un triumfalism ușuratic, prin care reclamăm o viață de biruință continuă, constantă și climactică, ceea ce nu se întîmplă în viața niciunuia dintre noi. 

În mentalul evanghelic avem idei și practici pe care le numim generic ”pocăință”, adesea numim astfel simple regrete, păreri de rău, frustrări și ciuda că vom fi fost prinși asupra faptului. Adevăratele lacrimi ale pocăinței nu au nimic de-a face cu amărăciunea că ne vom fi pierdut reputația sau vom fi făcut de rîs biserica locală în care sîntem membri sau familia. 

Dintr-o altă pespectivă, pocăit, ca termen folosit de cei din lume, a ajuns aproape o jignire.Este folosit cu sens depreciativ. Între aceste tensiuni vom încerca să găsim calea spre ceea ce am putea imagina ca drum al pocăinței autentice.

Continuă lectura
Publicat în Articole publicate pe Edictum Dei | 2 comentarii

Ce facem cînd ele spun NU?

Într-un articol precedent am discutat despre MOTIVELE pentru care ele spun NU. (Vezi partea a II-a AICI) Ce facem totuși cînd și după ce aflăm răspunsul?

sursa Edictum Dei

Există, după cum am văzut, cel puțin 10 motive și încă unul foarte important pentru care o fată ar refuza intrarea într-o relație de prietenie cu un băiat în vederea căsătoriei. Dincolo de cele amendabile, negociabile și corectabile, există unul asupra căruia nu se poate face nimic: voia suverană a lui Dumnezeu.

Cum administrăm totuși un refuz?

Există cel puțin două scenarii posibile:

Continuă lectura
Publicat în Articole publicate pe Edictum Dei | Lasă un comentariu

Cu ce mai poate fi asemănată creșterea unui copil?

Am crescut doi copii, care acum sînt căsătoriți. Anul trecut am devenit bunici. Cînd s-au făcut aceștia mari și ne-a mai făcut Dumnezeu un dar, pe Noah, am crezut că știm atît de multe lucruri despre educația copiilor, încît acum va fi mult mai ușor.

N-a fost să fie așa! Fiecare copil este cu totul diferit. Aceeași doi părinți, dar altă moștenire genetică, altă spirală a ADN-ului, alte înclinații, alte pulsiuni.

Cu fiecare copil a fost altfel și acum sînt mai convins ca niciodată că nu există rețete, nu există metode ideale pentru conducerea unui suflet spre maturitate. Nimeni nu va fi niciodată pe deplin pregătit pentru călătoria cu alt suflet pe care trebuie să îl cioplească.

Ce metafore ar descrie mai bine călătoriile noastre cu fiecare dintre pruncii noștri?

Iată cîteva:

Continuă lectura
Publicat în Articole publicate pe Edictum Dei | 1 comentariu

Cine, de ce și pentru ce a murit pe Cruce?

sursa Edictum Dei

A murit Isus Cristos, un mare maestru spiritual! Au mai murit și alții: Socrate!

A murit nevinovat! Au mai murit și alții!

A murit pentru mulți! Au mai murit și alții. Numai războiul cu Ucraina a livrat zeci de eroi, soldați care și-au sacrificat viața pentru mulți.

Și a avut Dînsul chiar cea mai îngrozitoare moarte? Există chinuri și morți îndelungi, pe săptămîni! Există dureri mai mari decît cîteva ore suspendat pe un lemn. Există moarte mai cruntă decît cea fizică, să mori pe dinăuntru violată zile la rînd, batjocorită și apoi lăsată în viață, purtînd în pîntec rodul siluirii.

Profetul Isaia ne spune:

Isaia 53:3 Dispreţuit şi părăsit de oameni, om al durerii şi obişnuit cu suferinţa, era aşa de dispreţuit că îţi întorceai faţa de la El şi noi nu L-am băgat în seamă.

4 Totuşi, El suferinţele noastre le-a purtat şi durerile noastre le-a luat asupra Lui şi noi am crezut că este pedepsit, lovit de Dumnezeu şi smerit.

5 Dar El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa, care ne dă pacea, a căzut peste El şi prin rănile Lui suntem tămăduiţi.

Continuă lectura
Publicat în Articole publicate pe Edictum Dei | Lasă un comentariu

Cum ne pregătim de Paște?

Paștele aterizează greu și lin, timp de 40 de zile, cam 6 săptămîni, ba aproape 7, în viața celor care fac parte din cultele tradiționale. Este Postul Mare.

Paștele cade aproape meteoritic în viața credinciosului evanghelic. Acum e sărbătoarea Floriilor, care și ea ne ia oarecum prin surprindere, după care, cu treabă, aprovizionare, alergătură și curățenie… Vinerea Mare, Sîmbăta neagră și gata… e Paște.

De Paște facem „programe”. Dacă facem „programe” multe (Joi – Cina Domnului, Vineri seara, Duminica – Prima zi de Paște, Luni, a doua zi de Paște, cîte două „programe”) atunci facem și „repetiții”, mai ales dacă sînt implicate formații muzicale.

Cam asta este, din păcate, tot!

Apoi reintrăm în … „normal”!

Continuă lectura
Publicat în Articole publicate pe Edictum Dei | 1 comentariu

”Stabat Mater”

Quando corpus morietur fac ut animae donetur paradisi gloria. Amen

sursa Voices of Music

Publicat în Muzica | Lasă un comentariu

”Drumul”

Astăzi am făcut un drum lung cu Natalia și Noah. Este una dintre cele mai mari plăceri, una dintre cele mai dulci bucurii ale familiei noastre: să călătorim împreună. Avem drumurile noastre, drumuri cu multe amintiri.

Acolo unde am fost am revăzut drumurile tinereților noastre de acum peste 35 de ani, drumurile pe care am alergat cu bicicleta ca să o văd și numai de la distanță și numai pentru 1 oră, drumuri pe care am mers împreună să ne vizităm părinții și bătrînii, drumuri pe care ne-am ținut de mînă, drumuri de pe care ne-am adunat imagini adînc împlîntate în minte, amintiri care nu se vor șterge nici cu demența senilă, drumuri împodobite cu zîmbetul ei și cu privirea ei sașie.

Asta este drumul pe care l-aș ”face o dată și încă o dată și încă o dată!”

Publicat în Amintiri, Muzica, Schimb de iutuburi | Lasă un comentariu

Covorul de flori și Isus Dez-amăgitorul

Photo by Avel Chuklanov on Unsplash

Isus este ”specialist” al neașteptatului, un maestru al surprizelor și al anticlimaxului. Te aștepți ceva de la Dînsul și El livrează altceva. Tocmai ai crezut că ai înțeles, precum Nicodim, și îți spune că stai prost cu hermeneza. Crezi că ai dat de profet, ca Samariteanca, dai peste Mesia, ba chiar peste Dumnezeu Însuși.

Crezi, precum Iuda, că Îl poți provoca să facă revoluție și să instaureze un nou guvern, în care El să fie împărat, să fie încoronat pe scaunul lui David, dar El te înșală și se duce să troneze pe cruce, încoronat cu spini și îmbrăcat în batjocură în purpură de locotenent.

Sărbătoarea Floriilor este sărbătoarea cu cele mai mari contraste și tensiuni dintre toate sărbătorile creștinilor.

Continuă lectura
Publicat în Articole publicate pe Edictum Dei | Lasă un comentariu

Iată … fanfară …

Publicat în Muzica | 1 comentariu

Cînd ele spun NU! – Întîlnire a grupului de ucenicie ”Fabrica de bărbați”

Astă seară, începînd cu orele 20.00, în cadrul Universității Emanuel, sala M7, ne vom întîlni cu grupul de ucenicie peripatetică ”Fabrica de bărbați” pentru a răspunde împreună la întrebarea ”Ce facem cînd ele spun NU?”

Data trecută a discutat motivele: ”De ce ele spun NU?”. Acum vom discuta despre reacția potrivită la respingere.

Sîmbătă, începînd cu orele 12.30 ne vom întîlni pentru a merge la călărie (pe cai adevărați!).

Publicat în Articole | 2 comentarii

Care sînt diferențele dintre rusă și ucraineană?

Publicat în Dezbatere, In-text-esant, Pt. studenţii mei, utile | Lasă un comentariu

Un nou cod al culorilor – Gray = Grace

Continuă lectura
Publicat în Muzica, Schimb de iutuburi, theologia in nuce | Lasă un comentariu

Ce este harul? Harul felurit al lui Dumnezeu – 3

În încercarea de a ne uita la toate fețele acestei pietre prețioase șlefuită în Sfintele Scripturi, am văzut că harul este ”ce primesc bun fără să merit și nu primesc rău, deși aș merita” în cea mai simplă definiție. Dar, dacă privim cu mai multă atenție, există mai multe feluri de înțelegere a harului: există harul prezenței lui Dumnezeu în toată creația, harul pedepsei, pentru cei care sînt considerați fii înfiați prin credință, harul pocăinței (am văzut că este har și să credem)și chiar harul pătimirii pentru crez.

sursa https://images.fineartamerica.com

Harul general sau al prezenței lui Dumnezeu peste și în lume este și pentru cei necredincioși. Într-un sens chiar și lui Satana i se face cumva ”har” într-o formă restrînsă a termenului, pentru că, deși tăgăduit, este îngăduit încă în existență o vreme, fără să fi fost distrus din următoarea clipă a răzvrătirii lui. Peste creație și peste cei necredincioși este așezată și ultima formă a harului, pe care o vom explora în cele ce urmează. Celelalte 5 forme ale harului se manifestă doar peste cei credincioși.

Continuă lectura
Publicat în Articole publicate pe Edictum Dei | 1 comentariu

Între Scriptură și ziar(e) – ”Este Homeschoolingul ilegal, interzis?” cu Mădălin Potoroacă

Publicat în Între Scriptură și ziar, homeschooling | Lasă un comentariu

Ce este harul? Harul felurit al lui Dumnezeu (2)

Scriptura inventariază multe ocurențe referitoare la har. Nu vom reuși să facem un studiu exhaustiv în cîteva sute de cuvinte, dar putem roti diamantul harului pe cîteva fețe și să privim cel puțin șapte aspecte ale, așa cum îl numește Apostolul Petru, ”harul felurit al lui Dumnezeu” (1 Petru 4:10). Dacă este felurit, înseamnă că se deschide un evantai de posibilități. Iată 7 aspecte, 7 fețe ale harului felurit de care ne face parte Creatorul.

Foto din arhiva personală

1. Harul prezenței Sale sau harul general. Poți admite sau nu existența Sa, poți recunoaște sau nu prezența Sa, noi credincioșii credem că lumea se ține încă în mișcare, viață și ființă din pricina faptului că Dumnezeu nu este ”abstract”, etimologic vorbind, nu se abstrage lumii, este încă peste noi, cu noi, după cum îi este numele dat Mîntuitorului Emanuel. Este într-un fel cu cei credincioși, este ”în ei”, dar peste toată creația, de asemenea. Pentru că ”ploaia cade și peste cei buni și peste cei răi, soarele răsare și peste cei drepți și peste cei nedrepți” (Matei 4:45). Printre cei mai cruzi criminali există oameni cu digestie corectă și inimă de fier. De ce? Pentru că Dumnezeu își manifestă harul prezenței Sale suverane peste lume în mod ”nedrept”. În concepția creștină omul este corupt dinainte de naștere: ”în păcat m-a zămislit mama mea”, spune Psalmistul. Toată lumea este insuportabilă pentru sfințenia lui Dumnezeu. Fiecare dintre noi sîntem în delict ontologic prin simpla noastră existență. Ar trebui să fim cauterizați la prima minciunică. Dar Dumnezeul ”oricărui har” (1 Petru 5:10) este peste noi, între noi, cu noi, în noi. Focul iadului se manifestă în primul rînd prin abstragerea lui Dumnezeu din acel loc, iadul este ”ateu”, topic vorbind, fără Dumnezeu.

2. Harul pedepsei lui Dumnezeu. Da, sună oximoronic, dar pentru cei care sînt într-o relație de adopție cu Dumnezeu, pentru cei cărora li s-a dat ”harul” înfierii prin credință, există un har special, de apreciat. Autorul Epistolei către Evrei (Evrei 6:10) ne spune că ”Dumnezeu ne pedepsește ca pe niște fii”, spre mai marele bine al nostru. Dacă nu ne-ar fi pedepsit, ne-ar fi tratat ca pe niște feciori din curvie, ca pe niște bastarzi. Psalmistul ne spune că tocmai atunci cînd ne preumblăm ca niște oi dezorientate prin Valea Umbrei Morții, ”toiagul și nuiaua Sa ne mîngîie”.

Citește restul articolului pe Edictum Dei AICI

Publicat în Articole publicate pe Edictum Dei | 1 comentariu

Ce este ”Harul”? Către o definiție simplă

Scripturile creștine se încheie întru-un mod surprinzător: „Harul Domnului Isus Cristos să fie cu voi cu toți! Amin!”. Nu pacea, nu bucuria, nu evlavia, ci harul.

Din păcate, termenul s-a depreciat printr-o folosire cu prea mare ușurătate. În mediul evanghelic parcă demonetizarea termenului este și mai acută: „am avut harul să am profesori buni; am avut harul să reușesc la examen, deși nu prea am învățat; am avut harul să găsesc un loc de parcare în Paris; am avut harul să prind rînd la pașapoarte; am avut harul să rezerv numărul la mașină BH 12 HAR!”. Completați voi!

sursa queenway.blogspot.com

Nu numai semnificantul este compromis, ci și semnificatul. Dietrich Bonhoeffer vorbește în Costul uceniciei despre harul ieftin.

Harul ieftin este duşmanul de moarte al bisericii noastre. Astăzi, lupta noastră se dă pentru harul care costă scump. Harul ieftin înseamnă har ca marfă de duzină: iertare ieftină, mângâiere ieftină, sacramente ieftine; harul a devenit tezaurul nesecat al Bisericii, din care se distribuie cu mână largă, fără şovăieli şi fără limite; har fără preţ, har fără costuri. Esenţa harului, nu-i aşa, e tocmai aceasta: datoria a fost plătită în avans, o dată pentru totdeauna. Şi dacă datoria a fost achitată, atunci totul se poate obţine pe nimic. Costurile au fost infinite, cum infinite sunt, în consecinţă, şi posibilităţile de folosire şi de irosire. Ce-ar mai însemna harul, dacă n-ar fi ieftin? Harul ieftin înseamnă har ca învăţătură, ca principiu, ca sistem; înseamnă iertarea păcatelor ca adevăr general valabil, înseamnă dragostea lui Dumnezeu, în chip de concepţie creştină despre Dumnezeu. Este suficient să o accepţi, ca să capeţi numaidecât iertarea de păcate. Biserica adeptă a acestei învăţături despre har are în mod nemijlocit parte de el. Într-o astfel de biserică, lumea găsește o acoperire ieftină a păcatelor sale, pe care nu le regretă și de care, tocmai de acea, nu-și dorește să se elibereze. Harul ieftin înseamnă deci tăgăduirea Cuvântului viu al lui Dumnezeu, tăgăduirea întrupării Cuvântului lui Dumnezeu. 1

Ce este harul într-o definiție cît mai simplă în termenii întregii Scripturi? Harul, așa cum apare și în Vechiul Testament și în Noul Testament? Pentru că, da, și în Vechiul Testament avem har.

Citește mai departe pe Edictum Dei AICI

Publicat în Articole publicate pe Edictum Dei | 1 comentariu

Cum ne pregătim pentru război?

Lumea fierbe de o lună de zile. Gîndul celui de-al Treilea Tăzboi Mondial a încolțit mai întîi în mintea noastră, apoi am început să verbalizăm cu timiditate, pentru ca acum să vorbim din ce în ce mai degajat și realist despre posibilitățile de neimaginat pentru generația noastră.

”Cine și-ar fi imaginat? Să fim noi ăia care vor trăi al treilea război mondial” îmi spun colegii mei de generație, decrețeii. Unii dintre aceștia trăiesc spaima incorporării, teama de front, iar femeile frica pentru un viitor sumbru pentru o așteptată criză alimentară de proporții nemaivăzute.

sursa greatlakesledger.com

Am rîs de cei care și-au făcut provizii de ulei, pentru că nu și-au făcut provizii de făină. Rusia și Ucraina dețin un mare procent din piața de grîu. Am rîs de cei care au stat la cozi interminabile la benzinării, doar pentru că unii dintre noi am ales alte provizii. Rîsul ne-a înghețat pe față în momentul în care, după ce guvernanții noștri ne-au asigurat că rezerva de stat este plină, ca să nu ne facem provizii, cînd au fost întrebați de reporteri pînă cînd ajunge, ne-au răspuns senin: pînă în August. Acum este Aprilie. Ce vom face din Noiembrie?

Continuă lectura
Publicat în Articole publicate pe Edictum Dei | Lasă un comentariu

Till Brönner – J. S. Bach „Air”

via Daniel Buzle

Nu știu ce ar fi gîndit Bach, fiind prezent la un asemenea concert. Bănuiala mea este că ar fi zîmbit în colțul gurii.

Publicat în Muzica, Schimb de iutuburi | Lasă un comentariu

Între Scriptură și ziar(e) – ”Retrospectivă asupra pandemiei – Ne mai vaccinăm?” cu Dr. David Ille

Publicat în Între Scriptură și ziar | Lasă un comentariu

Quo Vadis Juvenis? Încotro mergi tinere? ediția 2022

Quo Vadis Juvenis (QVJ) este evenimentul special al Universității noastre îndreptat cu precădere spre generația liceenilor. Timp de 2 zile, liceeni din toată țara și din diaspora se întâlnesc pe teritoriul UEO pentru un timp de formare, orientare în carieră, împrospătare spirituală, un timp pentru prietenii frumoase și decizii sănătoase. 

QUO VADIS JUVENIS 2022 va avea loc în perioada 14-15 aprilie 2022. Înscrie-te și tu! Rezervă-ți locul la ediția QVJ din acest an.

Înscrie-te AICI

sursa

Publicat în Anunturi | Lasă un comentariu

Dilermando Reis – ”Eterna Saudade”

O piesă bună pentru astfel de vremuri.

Cine spunea că românescul ”dor” este intraductibil?

Iată că există un echivalent: SAUDADE

Publicat în Chitara, Muzica, Schimb de iutuburi | Lasă un comentariu

Între Scriptură și ziar(e) – ”Virtualizarea Bisericii” cu Dr. Gheorghe Mocan

Publicat în Între Scriptură și ziar | Lasă un comentariu

Pandemie, război și un obicei ciudat

Mulțumiți lui Dumnezeu

pentru toate lucrurile …

1 Tesaloniceni 5:18

Mi s-a întîmplat pe la începutul pandemiei. Eram, cred, la a doua infectare. Am scăpat ușor la prima (pierderea mirosului patru zile, stare proastă cam o zi!). La fel Natalia și Noah. Apoi am fost despărțiți șase săptămîni, 2 zile și patru ore, pentru ca Natalia să își îndeplinească rolul de bunică. În perioada în care am rămas singur acasă am căpătat un obicei ciudat: vorbesc ”de unul singur”. Nu mi-am dat seama pînă ne-am reîntîlnit, cînd mi s-a părut ciudat să fiu auzit de cei care ne vizitau, de soție și copil, dar n-am renunțat, pentru că nu era orice fel de vorbire. În perioada de singurătate am perceput mai bine alteritatea spirituală, prezența și împrejmuirea lui Dumnezeu prin Duhul.

După începutul războiului toată povestea asta s-a amplificat.

sursa https://www.thenation.com/

În cursul vieții ”glonțul” (o dată la propriu) mi-a trecut de mai multe ori pe lîngă ureche. Am fost în proximitatea propriei treceri de cîteva ori și, după ce a trecut momentul de climax, mi-am dat seama cîte lucruri puteam pierde, pentru cîte lucruri trebuie să mulțumesc.

Scripturile creștine ne îndeamnă să fim plini de mulțumire în orice circumstanță, chiar și atunci cînd, uitîndu-ne împrejur, nu prea găsim motive de mulțumire. Apostolul ne spune: ”Bucurați-vă întotdeauna în Domnul, iarăși zic: bucurați-vă!”, apoi același: ”aduceți la cunoștința Domnului tot felul de rugăciuni și cereri, cu mulțumiri!”

Multă vreme în viață am fost nemulțumit și îmi găseam legitimitate în frustrare, precum Iona: ”sînt frustrat și voi mai fi!”. Credeam că sînt îndreptățit: uciderea tatălui meu, care ne-a lăsat orfani și pe mama văduvă în timpuri crunte, anii 70-80 în România, apoi altele și altele. Din cînd în cînd mai scăpam cîte un cuvînt de mulțumire către Dumnezeu printre dinți, însă întotdeauna există în mintea mea un ”dar s-ar putea și mai bine … ”

Continuă lectura
Publicat în Articole publicate pe Edictum Dei | 1 comentariu

Între Scriptură și ziar(e) – Retrospectivă asupra pandemiei – exagerări, excese, conspiraționism – Dr. David Ille

Publicat în Între Scriptură și ziar | Lasă un comentariu

Calicii

Dacă veți fi fost curioși în aceste zile, veți fi descoperit că acest cuvînt, calic, vine din limba ucraineană.

Iată:

calic, ~ă [ VARLAAM, C. 359 / căl~ / ~ici, ~ice / калика] 1-2 , (Om) lipsit de mijloace materiale elementare (foarte) sărac. 3 Cerșetor. 4-5 (Om) atins de o infirmitate vizibilă (ciung, olog ). 6-7 , (Om) care vrea să trăiască din munca altuia parazit. 8-9 , (Om) avar. 10-11 , (Rar) (Om) mincinos. 12 Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 13 Melodie după care se execută acest dans.”1

După ce am fost atît de mîndru de prestația conaționalilor mei la granița estică României, după ce am fost atît de bucuros să văd chiar cu ochii mei modul în care s-au mobilizat românii, zilele acestea am fost cuprins de rușine și întristare. Am fost în Iași ca să mă întîlnesc cu oameni care sînt în prima linie, care, zi și noapte, dormind doar cîte 4 ore din 24, transportă refugiați către gară, aeroport, pe banii lor, pe cheltuiala lor, într-o dăruire extraordinară.

În același timp, ca rîmele, au ieșit și ”voluntari”, care iau din pături, din ajutoare și pleacă cu plasele pline acasă. Tot românași de-ai noștri. Șmecherii. Ca păsările de pradă au apărut și profitorii, care și-au făcut repede cîte o ”organizație” care se ocupă de refugiați și adună fonduri imense pentru ce se întîmplă în Ucraina, apoi fac poze, le încarcă pe internet și consideră asta ”transparență”. Ce să mai spun de traficanții de carne vie …

Între aceste extreme, creștinul autentic și generos și fiara, care se hrănește din suferința aproapelui, există o categorie pe care am redescoperit-o cu toții în aceste zile: calicul. Acesta nu aleargă să-i ajute pe ceilalți, dar nici nu îi încurcă, treaba lui este cu obiectele.

Calicul cuminte nu interacționează direct cu celălalt, simțul alterității îi este alterat. Se luptă cu altul doar în cazul în care celălalt atentează la obiectele pe care el a pus ochii, raftul care trebuie golit sau pompa care trebuie să-i vomite lui în rezervor cît mai mult (vă amintiți? O femeie a fost lovită în stația de benzină pentru că încurca un calic!).

Continuă lectura
Publicat în Articole publicate pe Edictum Dei | 1 comentariu

”Facă-se voia Ta” sau despre smerenia epistemică

Astăzi este Duminică. Mulți dintre noi am spus în timpul liturghiei rugăciunea pe care am învățat-o de la Mîntuitor: ”Tatăl nostru care ești în ceruri” și în parcursul ei am spus și ”facă-se voia Ta, precum în Cer, așa și pe pămînt” și ”pîinea noastră cea de toate zilele …” (dar motorina, benzina și uleiul!?)

Este greu în asemenea zile să spunem astfel de fraze, mai ales cînd unii dintre noi cred că Dumnezeu Și-a luat vacanță, că a uitat lumea, că este nepăsător la durerea semenilor noștri, că a lăsat lumea de izbeliște pe mîna unor smintiți cu butoanele roșii în vîrful degetelor.

Și totuși, prin credință credem că Trinitatea S-a sfătuit înainte de orice veac și Dumnezeu este tot pe Tron, așa cum era cînd cu potopul.

Chemarea lui Petru și Andrei Caravaggio, 1590

Cine spune că înțelege tot ce se petrece în aceste zile este de o superbie diabolică. După ce am fost despărțiți de vaccinuri și măști, acum sîntem împărțiți pe culori: roșu și galben-albastru. Patima este chiar mai mare decît pe vremea pandemiei.

Cei care ne pretindem credincioși ne ancorăm în Sfintele Scripturi de unde învățăm că Dumnezeu este suveran, că voia Sa este și bună și plăcută și desăvîrșită. Pentru noi personal, individual (spuneți-le asta ucrainenilor în refugiu sau mamelor de la Moscova, care își așteaptă fiii acasă și aceștia nu vor mai veni… ) sau pentru întreaga lume? Ce lume!

Continuă lectura
Publicat în Articole publicate pe Edictum Dei | 2 comentarii

Între Scriptură și ziar(e) – ”Identitatea românilor – comportamentul românilor în și post pandemie” cu Prof. univ. dr. Vasile Boari

Publicat în Între Scriptură și ziar | 1 comentariu

Între Scriptură și ziar(e) – ”Criza din Ucraina – O perspectivă psihanalitică” – Prof. univ. dr. Vasile Boari

Publicat în Între Scriptură și ziar | 1 comentariu

Rugă pentru Ucraina

Continuă lectura
Publicat în Muzica, Zidul rugăciunii | Lasă un comentariu

”God’s Gonna Cut You Down” – Johnny Cash

Publicat în Muzica | Lasă un comentariu

”Misty Mountains Cold” – versurile lui J.R.R. Tolkien

Continuă lectura

Publicat în Fabrica de barbati, Muzica, Schimb de iutuburi | Lasă un comentariu

”Împreună pentru Ucraina”

Publicat în Anunturi | Lasă un comentariu

”Trebuie să luptăm!” – Ronald Reagan, o lecție de retorică

Ce discurs! Nu se mai face acel tip de școală care să producă astfel de discursuri!

Ce material uman! Nu se mai face acel tip de educație care să producă astfel de bărbați!

Publicat în Fabrica de barbati | Lasă un comentariu

Rugăciunea-armă și Biserica-batalion

Mi-am recăpătat liniştea,

înţelegînd că istoria

se află în mîna lui Dumnezeu,

nu în mîna muritorilor!”

Regele Mihai I al României

Nu sînt istoric, nu sînt expert militar, dar sînt credincios și om al Bisericii. Nu înțeleg tot ce se întîmplă în aceste zile, dar, ca fiecare dintre voi, mă uit în vecini și îmi pasă de familia mea, de țara mea, de suferința refugiaților. Viața on-line a fost confiscată de război, rețelele de socializare s-au colorat fie în galben-albastru, fie în roșu. Ca fiecare dintre voi, m-am lăsat prins în vîrtejul de știri și imagini.

Nu știu multe despre politica internațională și despre conflictele istorice, dar de 30 de ani mă ocup de istoria gîndirii creștine, patristica. Istoria ne-a arătat capcanele în care Biserica poate cădea prin negocierea cu puterile politice. Din pricina aceasta mă uit la poziționarea Bisericii față de acest conflict și O voi lăuda și o voi critica, deopotrivă, pentru că Biserica a cîntat pe mai multe voci în aceste zile.

De la binecuvîntarea războiului lui Putin, sfințirea tancurilor și cădirea tunurilor, pînă la acte de o frumusețe extraordinară, de un spectaculos bun simț, Biserica și-a arătat și fețele încruntate și gurile înspumate ale celor care au anatemizat dușmanul, dar și luminoasa față a blîndeții, ajutorării, protecției și bunătății practice.

Din păcate, pe de o parte, în aceste zile Biserica s-a înregimentat ideologic, balansîndu-se legată de firul prea fragil care O suspendă de condiționările politice. Din fericire, pe de altă parte, în aceste zile Biserica a arătat și că există nebănuite resurse de generozitate și ospitalitate, nu numai de vorbe, lozinci religioase și liturghii. Lideri religioși, preoți și pastori, au luat cuvîntul uneori admirabil, alteori rușinos.

Continuă lectura
Publicat în Articole publicate pe Edictum Dei | Lasă un comentariu

Între Scriptură și ziar(e) – ”Fanatismul hermeneutic apocaliptic în pandemie” – Dr. Gheorghe Mocan (1)

Publicat în Între Scriptură și ziar | Lasă un comentariu

Galeria de război

Nu pot să nu observ că galeria celor care îi îndeamnă pe ucraineni să stea cu mult curaj în fața tancurilor și kalașnikovului rusesc este formată mai ales din generațiile care n-au mai făcut armata. Mulți sînt oameni cinstiți, care se revoltă în fața unei nedreptăți, dar care n-au trăit o clipă emoția războiului.

Entuziasmul din fața tastaturii, fie și dintr-o țară învecinată și oarecum în pericol, nu se compară cu trăirile din fața dușmanului real.

sursa arminmagazine.it

Unii dintre cei care fac parte din generația mea sînt mai temperați un pic cu entuziasmul pentru continuarea unui război, nu pentru că sînt marcați de comunism sau pentru că sînt putiniști sau dughiniști, ci poate pentru că sînt un pic mai realiști. De aceea observ o oarecare segregare în comentariile ultimelor știri, mai ales de ieri încoace, cînd pare că soarta războiului este hotărîtă.

Am trăit starea de război la Topraisar în 1989. Cînd s-a dat alarma habar nu aveam ce se întîmplă cu noi. Nu știam nimic. Stăteam la postul nr. 1, la poartă, la depozitul de armament din care au ieșit vreo 7 camioane pline cu muniție în noaptea dinspre 16 spre 17 decembrie și aveam tot felul de scenarii în cap: ne-au atacat rușii, ungurii, China? Asta gîndeam atunci. Îmi pot imagina ce este în capul soldaților ruși, care au fost păcăliți.

Continuă lectura
Publicat în Amintiri, Fabrica de barbati, inventarul stricaciunilor spirituale, lacrima din colțul ochiului, Zidul rugăciunii | 1 comentariu

Rugăciune pentru vreme de război

Ca de fiecare dată, Doamne, iartă-mi nepriceperea și cuvintele care vin năvală! Iartă-mi patima și lipsa de lumină! Știi bine că în rugăciune nu poți conta pe teologia mea și bunele mele dispoziții sau manierele învățate pînă acum, dar poți conta pe totala mea sinceritate, pentru că uneori mi se golește mintea, uneori chiar și inima, dar mi se umple gura de vorbe …

Iată dar …

imagine din capela Universității Emanuel de la Capela de dimineață
Continuă lectura
Publicat în Articole publicate pe Edictum Dei | 2 comentarii

„Da Pacem Domine” – Arvo Pärt *(Jordi Savall)

Publicat în Muzica, Schimb de iutuburi | Lasă un comentariu

Al treilea război mondial? … sau confruntarea dintre două ”creștinisme”?

Rețelele de socializare îți oferă surprize nemăsurate. În aceste zile de foc găsesc ”creștini” care îl laudă pe Putin pentru inteligența sa strategică, dar mai ales pentru că este ”harapnicu lu Mnezău” pentru nenorocita de Europă gomorizată. Acest călăreț apocaliptic este soluția pentru întoarcerea la ”dreapta credință”, ”calea cea adevărată”, un adevărat creștin, care apără sfințenia familiei (nu contează că are amantă). Putin ÎNCĂ, cu toate evenimentele din ultimele 48 de ore, este pentru unii un adevărat erou al ”adevăratei ortodoxii”, pe care este gata să o apere cu sabia, pornind un război sfînt, cu binecuvîntarea ierarhilor Bisericii, că doar este mare ctitor la Athos. Ucigașul de la Kremlin se identifică pe sine cu valorile creștine și în acest fel își găsește simpatizanți atît în propria țară cît și aiurea pe la noi.

Putin întruchipează creștinismul radical, agresiv, revendicativ, care ”îi va trage în țeapă pe fătălăi”, îi decapitează pe eretici și îi arde pe rug pe potrivnicii orînduirii stabilite de Sfînta Biserică. Este creștinismul de grajd, transpirat și nespălat, reprezentîndu-i pe aceia care se îmbată de vineri pînă sîmbătă, apoi sîmbătă seara își bat nevestele și își blastămă copiii, pentru ca Duminica să își facă cruci largi către Biserici în drumul spre tîrg, spunînd de trei ori ”Tatăl nostru”.

Continuă lectura
Publicat în Articole publicate pe Edictum Dei | 2 comentarii

”Inimi deschise și mâini întinse pentru frații ucrainieni”

”Fundația Elpis din Dej a răspuns unei provocări în Ucraina după ce s-au auzit primele împușcături în zona de Est a țării, atunci, în 2014, a luat ființă proiectul ProUcraina și mii de oameni au fost sprijiniți cu haine, medicamente, alimente, fântâni forate, reconstrucția bisericilor, a caselor etc.

Atunci, foarte mulți conaționali au răspuns pozitiv și implicarea a fost mare: multe lacrimi șterse, multe zâmbete readuse pe fețele semenilor noștri, mulți oameni au găsit pacea cu Dumnezeu în mijlocul luptelor și obuzelor de deasupra caselor lor. Războiul ruso-ucrainian era abia la început…
Ucraina se află, din nou, într-o situație mult mai gravă, mult mai periculoasă. A început războiul sângeros și durerea și îngrijorarea se aud până peste graniță, printre zgomote de explozii și bubuituri!”

sursa captură ecran Pro TV
Continuă lectura
Publicat în Articole | 1 comentariu

Educația la domiciliu – homeschooling – Peter Costea live

Publicat în homeschooling | Lasă un comentariu

Războiul bărbaților, războiul femeilor … războiul nostru

Tocmai am aflat că bărbații pot ieși din Ucraina pînă la ora 24, 24 februarie 2022. De mîine vor mai putea ieși din țară doar femeile și copiii. Informația pare veridică. Sursa este la fața locului. Ucraina a anunțat mobilizarea generală. În Ucraina avem prieteni, familii dragi de români și ucraineni, am foști și actuali studenți, pe care în această săptămînă îi așteptăm la școală. Sperăm să nu fie opriți pentru incorporare. Sînt niște copii.

Ucraina nu este o altă țară pentru noi. Este un loc în care sînt soți și soții, mame și bunici, fete și băieți, bărbați și femei care au chipuri, voci și … de ieri încoace lacrimi și strigăte de disperare. Foști studenți mi-au scris: ”rugați-vă pentru noi, rugați-vă pentru țara noastră!”

Tot în seara aceasta am primit un video de propagandă al armatei ruse. Din camioane sînt aruncate cadavre în uniforme cu însemne ucrainene. Doi ofițeri în uniformă cu steag ucrainean pe umăr sînt îngenuncheați și interogați de soldați ruși. Filmarea poate fi mai veche, dar imaginile sînt tulburătoare. Trupuri de tineri eviscerate, fețe desfigurate și creier împrăștiat pe caldarîm. Niște copii.

Cu toții am primit știrile, am văzut filmările, am ascultat comentatori politici și cu toții ne dăm seama că această zi de 24 februarie va fi o zi despre care se va scrie în manualele de istorie. Acum, deși a făcut mulți morți și cu greu îi va fi egalată cifra, pandemia pare o glumă proastă. Scanarea codurilor QR la intrarea în aprozare pare ridicolă.

Ieri am văzut două scene care mă vor marca pentru multă vreme de aici înainte.

Una este cu un soldat care înjură în momentul în care o rachetă trece pe deasupra capului său.

sursa captură ecran Protv Stiri

A doua este cea care a devenit deja virală și va rămîne un simbol al acestor zile, un grup de femei (eu asta văd, nu văd un grup mixt) care îngenunchează într-un parc și se roagă.

Continuă lectura
Publicat în acțiuni umanitare, Articole publicate pe Edictum Dei | Lasă un comentariu

Între Scriptură și ziar(e) – Liviu Mocan – ”Arcul Limbii Române”

Publicat în Între Scriptură și ziar | Lasă un comentariu

5 dovezi

sursa

Publicat în Dezbatere, homeschooling, Perplexităţi | 5 comentarii

”Controversa homeschooling. De ce se împotrivește statul părinților care vor să-și educe copiii acasă?” – sursa Europa Liberă

Ministerul Educației i-a avertizat pe părinți că dacă își retrag copiii din învățământul clasic, nu îi vor mai putea reînscrie în sistem. Mesajul e considerat o formă de presiune sau chiar intimidare de către cei care au ales „homeschoolingul” ca formă de educație pentru copiii lor.

„Sistemul educațional de tip homeschooling nu este recunoscut în România”, a comunicat Ministerul Educației inspectoratelor școlare într-o notă internă.

Autoritățile centrale au solicitat inspectoratelor centralizarea cazurilor de retragere din învățământul de stat sau privat de către părinții care au optat pentru homeschooling.

sursa

În Suceava, Timiș sau Bihor, dar și în Cluj, după verificările solicitate de Minister, au fost constatate zeci de astfel de situații în ultimii doi ani.

Citește întreg articolul AICI

Publicat în homeschooling | Lasă un comentariu

”De la Gutenberg la internet. O istorie a Bibliei în era tiparului” – Liana Lupaș de la Ratio et Revelatio

sursa

”În calitatea mea de „Curator al Colecției de Scripturi”, am făcut cunoștință cu toate cărțile din colecția mea și m-am împrietenit cu fiecare în parte. Am adăugat la fondurile existente în jur de 13.000 de publicații noi și am acceptat, cu durere în suflet, să trimit în Brazilia 11.000 de dublete și retipăriri. Am organizat expoziții și am publicat cataloage și broșuri. Cu timpul, am înțeles că aveam în colecție aproape toate cărțile pe care ar trebui să le menționeze o istorie a Bibliei în epoca tiparului și că experiența pe care o acumulasem m-ar putea ajuta să redactez o narațiune coerentă. Textul de față este, în același timp, un dar pe care vreau să-l fac cărților mele, în momentul în care mă despart de ele, și o încercare de a vorbi despre ele compatrioților mei, în limba mea maternă. Ar fi cu neputință să menționez fiecare carte sau fiecare  limbă. Voi încerca să amintesc cît mai multe și alegerea mea va fi, fără îndoială, subiectivă. Mă voi opri cu precădere asupra edițiilor care conțin măcar un Testament, dacă nu chiar textul integral al Bibliei, și voi încerca să ilustrez și răspîndirea geografică a traducerilor făcute de misionarii creștini.”

Liana Lupaș

Publicat în Mitraliera cu cărţi | 1 comentariu

Te iubesc foarte mult, dar plec …

De cînd am început o lucrare care se ocupă de cuplurile care contemplă ideea divorțului, am adunat experiența unor cazuri care ne-au schimbat radical perspectiva asupra motivelor pentru care doi oameni, care și-au promis iubire veșnică, ar putea divorța.

Motivele ”clasice” se întîlnesc mai rar decît am fi crezut. Apar motive noi și neașteptate. Știam că se despart cuplurile care au adunat 20-25 de ani de frustrare, se întîmplă în criza de la mijlocul vieții, după ce și-au crescut copiii, după ce au adunat destule resurse pe care să le împartă, după ce și-au găsit alte variante de trai, fie singuri, fie în concubinaj intermitent, ca fugă de singurătate.

Mai nou, mai ales după perioada de lock-down și pandemie (este de studiat relația cauză-efect în această situație), poate fără nicio legătura neapărat cu acestea, întîlnim situații noi, nemaiauzite, șocante.

Sînt tineri sub 30 de ani sau puțin peste, din familii de credincioși evanghelici (deci crescuți cu Evanghelia lîngă biberon), unii dintre ei chiar la a patra generație de evanghelici, din mediul urban, cu slujbe bune, cu situație materială foarte bună, frumoși de pică amîndoi, fără copii.

În două cazuri am întîlnit intenția de despărțire, dar, paradoxal, cu mărturia unei iubiri nestinse încă.

Cu alte cuvinte:

Continuă lectura
Publicat în Articole publicate pe Edictum Dei | Lasă un comentariu

Suita pentru lăută în Mi Major BWV 1006 a – Evangelina Mascardi

via Constantin Laurențiu

Publicat în instrumentul săptămînii, Lauta, Muzica | Lasă un comentariu

I d rather have Jesus – Isus pentru mine e mai de preț …

Din seria ”obsesii muzicale”.

Zilele acestea, la capela Hospice, am dat peste acest cîntec. L-am cîntat alături de colegi și mi-a rămas în minte. Dr. Beni Paul mi-a trimis versurile în limba română.

De atunci mi-a rămas, vorba englezului ca un ”vierme în ureche”:

Cîntecul are o istorie frumoasă.

Și cîteva înterpretări:

Continuă lectura
Publicat în Muzica, Schimb de iutuburi, Scoala de muzica | 2 comentarii

Diferențe între Homeschooling și școala publică – 1

Există mai multe diferențe între Homeschooling și școala publică. Voi pomeni pe scurt cînd una, cînd alta.

Foto Natalia Achim

Alegoria nu-mi aparține, am citit-o undeva, cred că într-un manual de spiritualitate.

Imaginați-vă că încercați să umpleți o sticlă cu apă.

O puneți între alte 30 de sticle și aruncați cu apă peste toate, încercînd să le umpleți ochi.

Veți reuși? Cînd? Cu cîtă risipă de energie, de apă, cu cît chin și cîtă apă va curge în zadar pe lîngă sticle?

Continuă lectura
Publicat în Articole | 5 comentarii