Ieri mi-a arătat cît îl iubesc găinile. Cum se duc după el să le dea grăunțe. Se plimba prin curte ca un copil … găinile după el. Era fericit! Rîdea cu rîsul său inconfundabil. Un om cu adevărat fericit și … un om finit, desăvîrșit, în sensul lui Giovani Papini.

Îi era drag să ne vadă împreună, că ne iubim, că ne înțelegem. Ne-a umplut de daruri: praz (un sac întreg, se poate pleca din Oltenia fără praz?), cîrnați, ouă, șuncă (tăiase porcul) și i-am cerut săpun.

Mi l-a dat cu bucurie pe tot. Îi plăcea să dăruiască. L-au moștenit fetele și nepoatele. Tuturor le place să dăruiască.

Era un om frumos! Parcă era fratele geamăn al lui Harrison Ford. Glumea... „Sînt frumos și mă mai fac…. „. Acum a terminat. S-a dus după trupul ăl nou, de slavă. A terminat cu înfrumusețarea. Este desăvîrșit de frumos, mai frumos decît va fi fost vreodată și niciodată n-a fost urît. Va fi cu El și ca El, așa cum ne promite Evanghelistul și Apostolul Ioan.

Ieri am luat ultima masă cu el la prînz. Seara, la biserică, a spus o poezie despre plecare.

Alaltăieri era bucuros că i-au ieșit stupii la aerisit.

Fotografia este făcută sîmbătă. Era așa de fericit!

Azi s-a dus să dea roata la sat cu bicicleta, cum altfel, ca de obicei ….  să stea de vorbă cu cine îi iese în cale. S-a așezat pe patul lui și a plecat. Ca mamă-sa. Ca mamaie! Așa cum s-a rugat. Să treacă demn, în pace. A mîncat de pe masa lui, cu mîinile lui, din curtea lui, din munca lui și a trecut în casa lui. Ar fi urît să îi fie amputate picioarele din pricina diabetului, să moară pe un pat de spital, între străini, să fie asistat, să fie dus, purtat, schimbat de alții.

Așa s-au dus toți patru. Tatăl lui, mama lui, tataie și mamaie pentru noi, soția lui și astăzi … el. Au plecat exact în ordinea din fotografie, de la stînga spre dreapta.

S-a stins în același pat în care s-a stins nevastă-sa, Marioara lu Gheorghiță.

Acum sînt din nou împreună!

și … după 38 de ani de căsnicie… mai senini și mai frumoși.

Și încet … încet și unul cîte unul ne vom alătura lor în glorie. Deocamdată trei au plecat… cine va urma?

Acum chiar este bună vorba de pe șapca lui… Feeling glad all … over! Și încă cum!

Era pregătit! Avea costum nou, totul nou, inclusiv coșciug (tron, cum se spune în Oltenia) făcut de el însuși și aranjat bine și la vedere în pătul.

Acum și-a luat sculele de tîmplar și a plecat la întîlnirea cu un alt … Tîmplar. Este sigur că în cer sînt lemne, stupi și albine sau … ceva echivalent.

PS.

Pe undeva prin pod am descoperit acest tablou naiv. Tot ieri. Este scris de primii olteni convertiți în urmă cu 70 de ani. Erau analfabeți. Au învățat să scrie și să citească de pe Biblie. Au pictat așa cum au știut și putut versete din Scripturi și le-au așezat prin casă. Ieri am fotografiat asta.

Astăzi, imediat după ce am auzit de trecerea lui tata. Natalia a deschis Biblia și i-a sărit în ochi Psalmul 37.

4 Domnul să-ţi fie desfătarea, şi El îţi va da tot ce-ţi doreşte inima.  5 Încredinţează-ţi soarta în mîna Domnului, încrede-te în El, şi El va lucra,  6 El va face să strălucească dreptatea ta ca lumina, şi dreptul tău ca soarele la amează.  7 Taci înaintea Domnului, şi nădăjduieşte în El. Nu te mînia pe cel ce izbuteşte în umbletele lui, pe omul, care îşi vede împlinirea planurilor lui rele.  8 Lasă mînia, părăseşte iuţimea; nu te supăra, căci supărarea duce numai la rău.  9 Fiindcă cei răi vor fi nimiciţi, iar cei ce nădăjduiesc în Domnul vor stăpîni ţara.  10 Încă puţină vreme, şi cel rău nu va mai fi; te vei uita la locul unde era, şi nu va mai fi.  11 Cei blînzi moştenesc ţara, şi au belşug de pace.  12 Cel rău face la planuri împotriva celui neprihănit, şi scrîşneşte din dinţi împotriva lui.  13 Domnul rîde de cel rău, căci vede că -i vine şi lui ziua.  14 Cei răi trag sabia şi îşi încordează arcul, ca să doboare pe cel nenorocit şi sărac, ca să junghie pe cei cu inima neprihănită.  15 Dar sabia lor intră în însăş inima lor, şi li se sfărîmă arcurile.  16 Mai mult face puţinul celui neprihănit, decît belşugul multor răi.  17 Căci braţele celui rău vor fi zdrobite, dar Domnul sprijineşte pe cei neprihăniţi.  18 Domnul cunoaşte zilele oamenilor cinstiţi; şi moştenirea lor ţine pe vecie.  19 Ei nu rămîn de ruşine în ziua nenorocirii, ci au de ajuns în zilele de foamete.  20 Dar cei răi pier, şi vrăjmaşii Domnului sînt ca cele mai frumoase păşune: pier, pier ca fumul.  21 Cel rău ia cu împrumut, şi nu dă înapoi; dar cel neprihănit este milos, şi dă.  22 Căci cei binecuvîntaţi de Domnul stăpînesc ţara, dar cei blestemaţi de El sînt nimiciţi.  23 Domnul întăreşte paşii omului, cînd Îi place calea lui;  24 dacă se întîmplă să cadă, nu este doborît de tot, căci Domnul îl apucă de mînă.  25 Am fost tînăr, şi am îmbătrînit, dar n’am văzut pe cel neprihănit părăsit, nici pe urmaşii lui cerşindu-şi pînea.  26 Ci el totdeauna este milos, şi dă cu împrumut; şi urmaşii lui sînt binecuvîntaţi.  27 Depărtează-te de rău, fă binele, şi vei dăinui pe vecie.  28 Căci Domnul iubeşte dreptatea, şi nu părăseşte pe credincioşii Lui. Totdeauna ei sînt supt paza Lui, dar sămînţa celor răi este nimicită.  29 Cei neprihăniţi vor stăpîni ţara, şi vor locui în ea pe vecie. 30 Gura celui neprihănit vesteşte înţelepciunea, şi limba lui trîmbiţează dreptatea.  31 Legea Dumnezeului său este în inima lui; şi nu i se clatină paşii.  32 Cel rău pîndeşte pe cel neprihănit, şi caută să -l omoare.  33 Dar Domnul nu -l lasă în mînile lui, şi nu -l osîndeşte cînd vine la judecată. 34 Nădăjduieşte în Domnul, păzeşte calea Lui, şi El te va înălţa ca să stăpîneşti ţara: vei vedea pe cei răi nimiciţi.  35 Am văzut pe cel rău în toată puterea lui; se întindea ca un copac verde.  36 Dar cînd am trecut a doua oară, nu mai era acolo; l-am căutat, dar nu l-am mai putut găsi. 37 Uită-te bine la cel fără prihană, şi priveşte pe cel fără vicleşug; căci omul de pace are parte de moştenitori.  38 Dar cei răzvrătiţi sînt nimiciţi cu toţii, sămînţa celor răi este prăpădită.  39 Scăparea celor neprihăniţi vine dela Domnul; El este ocrotitorul lor la vremea necazului.  40 Domnul îi ajută şi -i izbăveşte; îi izbăveşte de cei răi şi -i scapă, pentrucă se încred în El.

via Camelia Cimpan