Simplu! Bucovina! 🙂
Așa m-au primit frații din Beclean,
dar,
am dorit să fac un experiment să văd, dacă mănînc aproape normal, dar cu cuțitul în gît și cu moderație, ce se va întîmpla:
3 feluri de omletă,
varză
ceai,
iaurt,
chiftele, după care tînjisem și acasă,
iepure de cîmp în ceapă rece,
ciorbă rădăuțeană,
salată,
ciorbă de hribi,
salată de varză,
friptură de mistreț,
pește de două feluri, crap și știucă,
mămăliguță cu brînză și smîntînă,
icre cu ceapă pe pîine prăjită,
ciuperci umplute,
murături de harbuz,
ouă ochi,
cîrnăciori,
ciorbă cu fasole și ceapă tăiată în patru,
friptură de vită în sos de muștar,
cașcaval,
friptură de miel,
ciorbă de văcuță,
Dar cel mai poftă mi-a fost, pe cînd am ajuns acasă de …
fasole bătută,
lipii,
cu ceapă roșie crăpată.
Fasolea și lipia sînt făcute de Natalia, restul de excelentele bucătărese din Bucovina și Moldova.
Toate acestea de luni pînă joi seara.
Vineri post. Dacă aș fi fost în regimul meu obișnuit, probabil că aș fi mîncat mai mult. Acum mi-am pus cuțitul în gît, copleșit fiind de frații care s-au întrecut în ospitalitate.
Consider că un kilogram după tot acest șir este curată victorie. Nu mi-a venit să cred cînd am ajuns acasă.
Iată că se poate. Curaj!
Ce voi face ca să îl dau jos și să revin la ușurința de acum o săptămînă. Mîine, zi de post, plus mers cu bicicleta la școală dacă nu plouă-ninge.
Se poate, dragii mei, se poate. Cred că am învățat o lecție dură, dar bună despre înfrînare și am învățat să gust, nu să mă satur, să iau din toate cu mulțumire, fără să fac caz de regimul meu, de obiectivele mele spirituale. Am învățat să tac mîlc atunci cînd mă întreabă gazda de ce iau mai puțin, fără să îi fac pe ceilalți să se simtă prost cu ifose de spiritualitate de fațadă.
M-am simțit bine, atît de bine, ca întotdeauna în patria mea de suflet, Bucovina!
Abia aștept reîntoarcerea, dar nu pentru mîncare… ci pentru hrana spirituală pe care o găsesc întotdeauna în ținutul în care cerul este mai albastru decît pe orice altă față de pămînt.
Marius Cruceru 
mi se pare corect…”‘Bucovina”… spune tot
asteptam episodul Voronet-Bucovina
„Am învățat să tac mîlc atunci cînd mă întreabă gazda de ce iau mai puțin, fără să îi fac pe ceilalți să se simtă prost cu ifose de spiritualitate de fațadă”
Wau, nu lipseste nimic din ce ma asteptam sa existe in descrierea facuta, iar citatul de mai sus e detaliul pe care l-am apreciat in mod special …
daca vei continua cu acel regim de ceapa, ustoroi si salata cruda in urmatorii 20 de ani, garantez ca te vei mentie la greutatea actuala (minus acel kil) cu conditia sa faci 2 ore miscare rapida pe zi! 🙂
exact, acum fug de mănînc pămîntul, mai bine zis… argilă roz
Il inteleg pe Ivan Turbinca, cel ajuns la poarta raiului: acolo nici tu fripturi, nici tu rachiu, nici tabacioc, nici muieri, nika ce mai viata acolo! 🙂
Fr Marius, va doresc mult succes inainte cu dieta. Va fi o victorie fizica dar si spirituala pt dvs. Nu degeaba infranarea este la sfarsitul listei de roade a Duhului! 🙂
mulțumesc, se pare că merge, mă mențin la 86 de kg, acesta era un obiectiv în sine.
începem curînd o nouă coborîre
ce este acolo in farfurie seamana mai degraba a iahnie de fasole decat a fasole batuta
nu, este fasole, nu este iahnie
Poftim? Bucovina fara sarmale? Mai bine. Cine ştie ce slănina greţoasă puteaţi găsi în.
ba, au fost, dar nu m-am atins eu de ele 🙂
Pingback: Ziua 40 – 86,5 – cum scapi de efectul yoyo în curele de slăbire? | Marius Cruceru