Să tragem „confuziile” despre fericire

Asta-i fericirea,

să te dizolvi în ceva măreţ,

Willa Cather

Abia cînd speri imposibilul şi cînd nu ai nădăjduitul, cînd încă mai alergi, atunci eşti nefericit.

1. Fericirea este. Fericirea există. Adică … se poate. Se poate să fii fericit. Chiar dacă fericirea ne este departe. Bucuria şi veselia, cum ne spune Domnul în Matei 5, rămîn cu noi, aici, nimeni nu ni le poate lua. Acum bucuros şi vesel, ca un preludiu la adevărata fericire, nu pot să ţin altceva decît un „jurnal al bucuriei”.

2. Copacul în care se găseşte fericirea nu mai creşte pe pămîntul blestemat (John MacArthur). Blestemul păcatului şi al morţii au rămas ca un ac în firea omenească în care mai purtăm viaţa. Atîta timp cît este încă boldul morţii, cît ţepuşul ne împunge rîdem, dar tuşim, ţopăim pînă ne aduce aminte junghiul morţii şi boldul blestemat că sîntem pe pămînt.

3. Fericirea este deformată de păcat în mintea noastră. Ce credem noi despre fericire şi a fi fericit şi ce spune Cristos nu se suprapune nicicum. Am fost creaţi a fi fericiţi, dar am pierdut fericirea într-o grădină. Pentru a putea recăpăta ceea ce este pierdut trebuie să fim recreaţi, trebuie să murim cu palmele deschise, să murim şi să reînviem o dată, prin naştere din nou, apoi să murim de-a binelea şi să ne naştem pentru o viaţă fără de moarte şi tinereţe fără bătrîneţe într-un altfel, altunde şi altcumva de cum dorim şi credem noi. Ne-am pierdut fericirea într-o grădină bogată, cu vegetaţie luxuriantă, în saliva poftei, şi ne-a recăpătat-o El pe un deal arid şi pleşuv în sînge şi apă.

4. Fericirea nu este principala preocupare a lui Dumnezeu pentru noi acum, dar ce facem şi ce ni se întîmplă acum este în legătură directă cu promisa fericire. Verbele fericirii se conjugă tot timpul la timpul viitor. Dumnezeu nu este interesat de confortul nostru, este interesat de caracter şi de sfinţirea noastră. Bucuria şi veselia sînt produse secundare ale relaţiei cu El. Hedonismul creştin (vezi John Piper) din acest punct de vedere devine o expresie oximoronică.

5. Viaţa este nefericită, lucruri rele se întîmplă oamenilor buni, sîntem nefericiţi din cauza asta, iar Domnul, cred unii, este Cel care compensează, din pricina asta trebuie să ne simţim bine, că Domnul va regla scorul?[1] Pe Pămînt nu este la egalitate, nici acolo. Nu vom avea egalitate şi drepturi compensatorii. Niciodată şi nicicînd.

6. Nenorocirea este cheia fericirii şi drumul spre fericire cu orice preţ este siguranţa nefericirii. Creştinismul este plin de paradoxuri, aşa cum spune Chesterton. Fericirea oferită de creştinism este paradoxală: ţine cu totul de om şi depinde cu totul de Dumnezeu. O cauţi singur şi-o pierzi, o aştepţi în nenorocire fiind şi o primeşti din partea lui Dumnezeu, cerînd-o cu lacrimi în ochi. Cît te faci mai nefericit, cu atît devii mai fericit. Dăruind şi risipind, vei dobîndi şi vei agonisi.

7. Predica de pe munte nu are nimic de oferit celui care nu are o relaţie cu Isus Cristos în privinţa fericirii – Acest text are multe de oferit din punct de vedere intelectual, ca poetică, operă de artă literară, retorică. Fericirea oferită de Cristos poate fi oferită numai celor care sînt în relaţie cu El, adică numai creştinilor, urmaşilor lor. Din acest punct de vedere este de neimaginat un tip de expresie „corectă politic” despre fericire.

8. Fericirea creştină poate fi îndurată şi înţeleasă, oferită şi trăită numai celor care sînt gata să plătească preţul unei relaţii cu Isus Cristos.

9. Acesta este singura fericire posibilă pe pămînt: să-L cunoşti pe El şi puterea învierii Lui. Celelalte sînt gunoi şi goană după vînt, risipire cu gust amar.

10. Ca să fim în stare de fericire ne mai trebuie un singur lucru de ajustat naturii umane: să fim ca El.

… pentru continuarea din Predica de pe Munte ne întîlnim în seara asta la IRIS.


[1] Anna Wierzbicka, pp. 55-56

Despre Marius David

soțul Nataliei, tată și proaspăt bunic
Acest articol a fost publicat în Articole, Comentarii, Conferinte, Gînduri, Meditaţii, Periegeza, Predica de pe Munte. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

20 de răspunsuri la Să tragem „confuziile” despre fericire

  1. Bia zice:

    fericirea există atîta timp cît e un mod de viaţă, nu un ţel. în alte condiţii, poartă alt nume. deşertăciune.

  2. Alin Cristea zice:

    Superb:

    „Fericirea oferită de creştinism este paradoxală: ţine cu totul de om şi depinde cu totul de Dumnezeu.”

    Pentru citare, m-ar interesa dacă ideea / formula îi aparţine lui Chesterton sau lui Marius Cruceru.

    Superb:

    „Asta-i fericirea,
    să te dizolvi în ceva măreţ”
    (Willa Cather)

    (dar nu confundăm deseori ce înseamnă… măreţie? nu aşa apar susţinătorii fervenţi ai ideologismelor? care vor să te „fericească”… dizolvîndu-te?)

  3. Marius David zice:

    Frumos spus, Bia!

    Alin, uite că nu mai ţin minte. Mă tem să mi-o atribui. Dacă se găseşte şi în altă parte. Este la fel ca o frază muzicală pe care credem că am compus-o, dar ne dăm seama că este doar un „vierme în ureche”, unul mai vechi.

    Lasă măcar pentru o clipă „ideologizarea”… uneori mă gîndesc că şi dacă spun „Plouă” voi fi interpretat „idelogizant” cu „agendă”

    Alin, oamenii mor, tinerii se sinucid după ce au fost la biserică şi noi ne certăm care-i mai ideologizant…

    Ia ce-i superb, bucură-te c-o fi spus de unul sau de altul şi … Domnul să se îndure de noi şi să ne ierte pentru sufletele care s-au poticnit şi s-au pierdut din pricina noastră.

    Nu mai am altă ambiţie acum, ca pumn de ţărînă ce sînt, decît să devin un deget de tină în scuipatul Domnului pentru vindecare de orbi…

  4. Alin Cristea zice:

    Superb şi asta:

    „un deget de tină în scuipatul Domnului pentru vindecare de orbi”.

    • Marius David zice:

      Clou Jan şi Alin Cristea, contează cine o spune? Dacă foloseşte vorba asta, luaţi-o, sper să acopere astfel de cuvîntări toate cuvinele nefolositoare pe care le voi fi spus, o vorbă bună să acopere cel puţin un cuvînt nefolositor. Aşa să îmi ajute Dumnezeu!

  5. Clou Jan zice:

    Alin Cristea, te asigur ca asta este licenta crucereasca, am auzit eu cu urechile mele la Iris asemenea afirmatii.

  6. Alin Cristea zice:

    Să-i ţie Domnul năravul!

  7. Rahela zice:

    Baietelul meu care abia a invatat sa vorbeasca imi spune mereu toata ziua ca e fericit – si il cred!Inca nu stie sa minta, nu are numai doi ani:). Fericirea lui ma fericeste si pe mine :).
    Depinde cu ce ochelari ne uitam la fericire. Daca o disecam ca pe un concept stiintifico -filozofic pornind sceptici de la „oare exista? – nu o vom mai gasi ca pe un intreg – doar bucatele.
    Ne e frica sa zicem ca suntem fericiti, ca sa nu cumva sa fim acuzati de banalitate…mai bine nefericiti decat banali :).
    Nu putem fi fericiti daca nu ne implinim menirea; cei mai nefericiti oameni sunt cei care nu si-au implinit rostul.
    Poate ca fericirea inseamna rasul acela pur de copil…sau poate e lacrima pe care-o storci pe furis cand Dumnezeu iti mai trimite inca un mesaj de iubire. Sau poate este atuci cand in fiecare dimineata te trezesti multumindu-i lui Dumnezeu ca-ti da ocazia sa lucrezi la cel mai mare grad pe care-l poti obtine ca femeie – MAMA. Sau poate a fi fericit inseamna sa stii sa traiesti in prezent,in asa fel incat in viitor sa nu-ti fie rusine de trecut.

    • Marius David zice:

      Rahela, nu-i aşa că familia îţi oferă cele mai multe aproximări ale fericirii?
      n-am simţit fericirea cînd am încheiat un proiect profesional, dar am simţit-o atunci cînd mi-am luat fetiţa din maternitate împreună cu soţia.
      aşa cum spui, poate că fericirea derivă din felul în care ştim să administrăm trecutul prin iertare, prezentul prin lucrare şi viitorul prin nădejde…

  8. Pingback: Scurt tratat de peratologie cristică « Marius Cruceru

  9. vasile zice:

    Cei mai multi cauta fericirea acolo unde nu-i… Aseara nu-am mai avut lacrimi intr-o familie care a descoperit ca fiica lor de 16 ani este insarcinata in luna a patra.
    Un tata bolnav de inima si o mama care in fiecare dimineata se minuneaza ca Dumnezeu o mai lasa sa mai traiasca inca o zi.

    Am fost frant, mi-asi fi dorit sa strig sa plang dar lacrimile au refuzat sa vina. O fac acum cand scriu aceste cuvinte. Traim intr-o lume a tinerilor instrainati de parinti, de pastor, de cei de langa ei.
    O lume de tineri disperati dupa fericire…si noi cei care ar trebui sa stim sa le-o aratam ne pricem asa de putin sa le-o comunicam pe limba lor.
    Se duc de la mesajele noastre si se sinucid, fac sex, fura, se bat…! Si desi tin la ei asa de mult totusi asa se intampla.

    Ma doare si sunt disperat…si totusi Domnul….

  10. vio zice:

    Fericirea inseamna a te darui cu totul fara sa astepti recompense, nici recunostinta si nici multumiri.
    Fericiea e coroana pusa pe capetele regilor care slujesc fara nici o pretentie, este crinul care creste pe terenul renuntarii de sine.

  11. Marius David zice:

    draga Vasile, grea povara ai. Asta este pastorala. Cred ca toti pastorii ar trebui sa fie bolnavi de inima. IErtati-mi apologia pro domo.
    Frumos spus, Vio.

  12. elisa zice:

    Cum poti fi fericit in aceste zile nefericite?
    Cand totu-n jur se naruie..cand parca nu mai ai pe nimeni…si totusi Domnul Isus ne poate ajuta,El nu face discriminare daca ii cerem ajutorul.
    Sa cautam sa -i facem pe altii fericiti…aratandu-le drumul drept spre Hristos Domnul.
    Macar atat cat tine de noi.

  13. vio zice:

    Ferice de cei cu spinarea incovoiata de poverile altora caci fruntea lor este scutita de semetie si pasul ferit de usuratate.

  14. vio zice:

    Vai de cei care care sunt incovoiati de propriile poveri caci ei nu-si pot indrepta privirile in sus.
    Cat despre cei care nu merita indoirea altora… s-ar putea sa nu puna poveri ci
    … sa arunce gunoaie asupra lor.
    Nu merita sa va plecati sub gunoaiele altora.
    Poverile(parerea mea) sunt lucruri utile pe cand gunoaiele sunt lucruri care nu folosesc nici celui care le cara nici celui care le pun asupra altora.

  15. Pingback: “De-a v-aţi-ascunselea” cu Dumnezeu « Marius Cruceru

  16. Pingback: despre fericire şi fericiri, fotografii incomode, casa din grajd, « La patratosu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.