Cum ar trebui să scriem… pe bloguri?

Aşa cum ar trebui să scriem orice…

***

Dacă am scrie cumva ca cei vechi?

Pe materiale de scris foarte scumpe.

Pe pergament, spre exemplu,

Pe pielea de avorton de vită

Cu preţul viţelului şi vacii,

Piele fină, fără păr,

Cu storsătură vegetală,

Drept Cerneală

Dacă am scrie pe piele şi litera ar rămîne definitivă, de neşters, atunci ne-am gîndi încă o dată şi încă o dată înainte de a smuci trestia.

Dar dacă am scrie pe piatră,

Cu greu cioplind

Cu dalta drept trestie

Cu golul drept literă,

Cu sudoarea

Drept ceasornic.

Dacă am scrie pe piatră şi litera ar fi greu de săpat, atunci am avea timp să ne gîndim de mai multe ori pentru următoarea literă, pentru următorul cuvînt.

Dacă am scrie pe ceară

Usor zgîrîind

Cu stilul drept daltă,

Cu şanţul drept semn,

Cu fagurul suport,

Dacă am scrie pe ceară, am avea puţin de scris şi dulci cuvinte ar trebui să răsară din apropierea mierii.

Dacă am scrie pe lut,

Adînc zgîriind,

Cu acul drept stil

Cu adîncitura cuvînt

Cu tăbliţa sprijin,

Dacă am scrie pe lut, ştiind că literele intră în foc şi acolo se pietrifică, sub flăcări, poate mai înfocat am scrie, dar tot la fel de scurt.

Dacă scriem pe lumină şi în aer,

Acestea nu ne costă nimic,

Nimic este şi ceea ce scriem.

Despre Marius David

soțul Nataliei
Acest articol a fost publicat în Gînduri, In-text-esant, Meditaţii. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

17 răspunsuri la Cum ar trebui să scriem… pe bloguri?

  1. Alexandru zice:

    „Intoxicarea teologilor de azi „( ganduri personale) Merita citita la o cafea…ceva biscuiti .
    Iti recomand sa citesti acest articol si sa asculti mesajul vechi al lui Paris Reidhead.
    Mult har in lucrarea Lui.

  2. Marius David zice:

    Nu ştiu despre ce este vorba, Alex!
    ma voi uita pe blogul tau.

    numai bine

  3. Alexandru zice:

    Iti va placea sigur.

    Azi am ascultat sesiunea 1 de la Tineret Iris. Oximoroanele din Predica de pe Munte si Rugaciunea „Tatal nostru” . Izbaveste ne de cel rau..de fapt de samanta de rautate care mai este in mine, in noi toti muritorii.

    Multumesc mult de aceasta predica.
    http://www.tineretiris.ro/sesiunea1.html
    pe curand

  4. Marius David zice:

    Mă bucur că te-a ajutat!

  5. nascut din nou zice:

    am o intrebare, imi spune cineva va rog unde se gaseste in biblie fragmentul in care se detaliaza alegerea celor 12 ucenici?

    multumesc

  6. emsal zice:

    Totuși, tot ce am scris (sau rostit) vreodată (nu doar pe bloguri) va „rămîne definitiv, de neşters”!

  7. DANA zice:

    BINE CA A VENIT CRIZA ECONOMICA…..VA TREBUI SA AVEM GRIJA LA CE SI CAT SCRIEM, PENTRU A NU FACE RISIPA DE HARTIE.:)

    Intr-adevar, timpul in care traim ne permite sa scriem….si daca ne pricepem si avem acest dar de la Dumnezeu, dar si daca vrem numai sa ne apara numele scris pe o carte si daca se pote sa se mai faca si o biografie despre noi, despre familia, studiile si activitatile profesionale…
    Pe de alta parte tot ce facem, spunem sau SCRIEM raman in urma noastra si vor vorbi peste ani si ani despre noi…
    Ma intreb acum, ca simpla crestina…la cate scrieri fara rost sunt si-n lumea noastra (demiteri, sanctiuni, penalizari, desfaceri de contracte de munca…de multe ori pe nedrept)si toate acestea vor vorbi candva despre semnatarii acestora….(cine are urechi sa asculte…poate va citi vreunul cu musca pe caciula randurile de mai sus)

    Mai jos voi scrie o povestioara ca mi-e foarte draga si are o invatatura aparte……

    Se spune ca intr-o vara fiebinte si secetoasa doi prieteni strabateau impreuna desertul.
    Ca sa le treaca vremea mai repede, povesteau vrute si nevrute si cum rareori se intampla, la un moment dat au ajuns sa se certe, iar unul din ei l-a lovit pe celalalt pe obrazul drept. Te-ai fi asteptat la acesta din urma sa fi intors si obrazul stang?
    Nu, nu a fost asa, ci prietenul lovit peste fata fara sa spuna nici macar un cuvant, s-a aplecat si a inceput sa scrie in nisip:Astazi prietenul meu cel mai bun m-a lovit peste obrazul cel drept.
    Si au continuat drumul impreuna si intr-un tarziu, au ajuns la o oaza, unde au hotarat sa faca o baie.
    Cel lovit peste obraz si-a pierdut echilibrul si a alunecat spre partea mîloasa, riscand sa fie înghitit în adînc, dar mana puternica a prietnului sau l-a tras afara.
    Dupa ce sia- revenit din spaima prin care trecuse, cu mîna înca tremuranda, cel salvat a daltuit in piatra:Astazi prietenul meu cel mai bun mi-a salvat viata.
    Prietenul care isi lovise cel mai bun prieten l-a întrebat: Cand te-am lovit peste obrazul drept ai scris ce am facut in nisip.iar acum ca te-am salvat ai daltuit in piatra, de ce?
    Dupa cateva clipe de tacere, cel intrebat raspunse:

    Cand cineva te raneste, fapta lui ar trebui incrediintata intotdeauna nisipului, de unde vantul iertarii o poate sterge, insa cand cineva iti face un bine, trebuie sa daltuiesti fapta in piatra, de unde nici ploaia, nici vantul n-o va sterge niciodata.

  8. Rodica Botan zice:

    Domnul Isus a scris pe nisip odata…si desi nu stim ce s-a scris…a avut impact atunci si mai are si astazi…Cred ca nu numai ce scrii conteaza dar si circumstantele.

    Ma uit cita furtuna se face pe bloguri cind se rup fisii de conversatie si se interpreteaza nu cum au fost intentionate cuvintele ci cum ii pica bine celui care le foloseste.

    Intr-o zi o sa dam socoteala si de ce vorbim si de ce gindim…la urma urmei depinde cine ne judeca…Banuiesc ca scrisul aduce o judecata mai rapida, ca o fac oamenii din moment ce vad ce ai scris…pe cind celelalte le stie numai Dumnezeu.

    Pe mine ma cutremura ce am scris in inima copiilor mei…si uneori nu vorbe ci prin fapte…cum mai stergi alea?

    Sau pe cind incepem sa intelegem ce responsabilitati avem, deja am „scris” romane intregi…

    Si nici o grija, dca am uitat vreun amanunt…ca toate sint scrise undeva…nu stim cu ce…doar stim ca singura modalitate de a corecta ne-a fost oferita la Calvar.

  9. viorica zice:

    Cum trebuie sa scriem pe bloguri? Descoperit .Sa nu ne ascundem dupa nume false si sa avem curajul responsabilitatii.Tot ce facem ,tot ce scriem sa fie ca pentru Hristos ,cu frica si temere.
    Un filozof nu mai retin care spune; „Faptele rele ale omului le sapam in bronz,faptele bune le scriem pe apa”.

  10. Marius David zice:

    Viorica, da, unii preferă să se ascundă în spatele unor pseudonime, nu pentru că ar dori să facă sau să spună ceva rău, ci din timiditate…. de frica de a nu fi batjocoriţi sau respinşi.

    Rodica, foarte iteresantă ideea cu scrierea pe nisip, uite, asta mi-a scăpat. Dacă voi continua textul acesta, mă voi folosi de ideea asta. Mulţumesc pentru ea.

    Da, … nici un cuvînt nefolositor…

    Da, Dana, şi eu Îl binecuvînt pe Domnul pentru criza economică, din toată inima şi cu toată gura.
    Vorba unui prieten, dr. în ştiinţe economice, Criza este cea mai bună oportunitate pentru noi creştinii să demonstrăm că sîntem cu adevărat creştini.

    Frumoasă istoria cu nisipul şi piatra.

    Emsal, da, pietrele vor auzi şi vor reţine totul, chiar şi cele scrise pe bloguri. Le putem şterge doar cerîndu-ne iertare.

    născut din nou, la ce anume te referi mai exact? la enumerarea lor?
    La prima selecţie?

  11. Rodica Botan zice:

    M-am tot gindit de ce-o fi scris Domnul Isus pe nisip…discutia acolo era despre pacatele femeii aceleia, si raspunsul Domnului Isus viza pacatele fariseilor…o fi scris pacatele lor?

    Mi-a venit asa in minte ca pe nisip Domnul Isus scrie pacatele noastre ca sa se stearga usor…si sa nu li se mai vada urma niciodata; in timp ce Tatal a scris legile care acuzau pacatul pe piatra, Fiul scrie pacatele pe nisip…?

  12. Marius David zice:

    Draga Rodica, eu cred că Domnul ar fi putut să scrie porunca a VII-a sau pur şi simplu… NUMELE SĂU,

  13. Minea Adrian zice:

    Ar trebui sa scrijelim cu bormasina pe monitor.

  14. Pingback: “Spiritual”, Cum ar trebui să scriem pe bloguri? « La patratosu

  15. Prin scris , ne cunoastem unii pe altii , pe omul ascuns al inimii .Domnul Isus, care este insusi Dumnezeul nostru,n-avea trebuinta sa-I faca cineva marturisiri despre niciun om, fiindca El insusi stia ce este in om. (Ioan.2:25)
    Noi avem nevoie sa vorbim unul cu altul si sa scriem carti de aducere aminte, fara sa ne dam seama ca felul cum ne traim viata , clipa dupa clipa, este singura epistola pe care o scriem , vrand, nevrand . fara a putea reveni cu corectari si actualizari, cum putem face pe bloguri , cand suntem influentati de spiritele care ne contacteaza .http://behaituloilorsiglasulpastorului.wordpress.com/wp-admin/post.php?post=2120&action=edit

  16. Pingback: Cum ar trebui să scriem… pe bloguri? | … la Betania…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.