Pregătește-ți inima de plecare. Dacă ești înțelept, o vei aștepta în orice moment. Și vînd va veni vremea plecării, du-te bucuros și spune: ”vino în pace. Știam că vei veni, nu am neglijat nimic din ce m-ar fi putut ajuta pe drum”

Isaac Sirul,

citat pe a doua contracopertă a cărții

Ca unii care știau că vorbesc mult despre moarte (uneori mai scriu despre asta ) și lucrez de o vreme capelan în cadrul Hospice Emanuel, cei de la Editura Gramma mi-au trimis această carte, pentru care le mulțumesc. Am citit-o cu nesaț și o recomand tuturor colegilor mei de la Hospice, tuturor pacienților noștri.

Acum, în aceste vremuri, cînd moartea bate tot mai aproape de ușile noastre, cînd vom descoperi că triumfalismul evanghelic de genul ”ești special, pe tine nu te va atinge nimic, niciun rău” nu prea funcționează, acum cred că este nevoie să citim despre ”moartea bună și frumoasă”.

S-ar putea în cîteva săptămîni să ne vină nouă rîndul să agonizăm, trăgînd aer în piept ca prin gămălia unui ac, sufocîndu-ne în zile … o moarte cumplită (măcar atunci cînd mori în apă, mori în cîteva minute, nu în zile întregi… ). Pneumonia pe care o provoacă coronavirus 2019 ne va face rost de o moarte lentă și chinuitoare. De asemenea, toată această situație ne va afecta ritualurile morții, doliul. Imaginați-vă situația în care nu îți vei putea plînge mortul. Sicriu sigilat. Maxim doi aparținători la groapă. Cînd nu vor mai fi locuri la cimitir, se va trece, în ciuda convingerilor religioase, la cremație.

Iată de ce ne este trebuitoare o astfel de carte acum.

Scriptura ne spune să ne uităm la sfîrșitul de viețuire al celor care se pretind în Domnul și așa să le urmăm credința. Modul în care sfîrșim arată cîte ceva despre felul în care am trăit.

Iată dar întrebarea: Moartea ne este prieten sau dușman? Cum este de fapt Moartea? A muri, o artă? Am trecut pe lîngă moarte. Știu cum este să trebuiască să alegi modul în care vei sfîrși: strigînd în disperare și umilință sau acceptînd în demnitate și pace … Am văzut morți frumoase! Da, se poate … moarte frumoasă și bună.

Rob Moll în această carte încearcă să recupereze ideea de ”moarte bună”, moarte creștinească, ideea de doliu potrivit și cumsecade.

Noi, Biserica, trebuie să redobîndim arta de a muri. Avem nevoie să ne refamiliarizăm cu moartea. Trebuie să îi învățăm pe oameni cum să moară și cum să jelească. Avem nevoie să ne tînguim și trebuie să le permitem creștinilor să fie doar atît – creștin muritori, care protestează, dar se și pregătesc pentru moarte. Trebuie să facem loc tristului și obositorului doliu. Istoria morții, pe care Rob Moll o schițează aici și descrierea modului în care arată o moarte și un doliu bun ne descoperă resursele bogate pe care le avem la dispoziție pentru a recupera și reimagina arta de a muri.

Din Cuvînt înainte – Lauren Winner, p. 11

sursa

Astăzi, pentru mulți, moartea a devenit ceea ce era sexul în secolul al nouăsprezecelea, marele tabu. Această lucrare curajoasă, realistă, bine documentată și ușor de digerat, recuperează „moartea bună” și o privește ca pe un apogeu al credincioșiei și uceniciei, pe cadranul creștinismului. Ceea ce se spune aici este excelent din toate punctele de vedere pentru toți cei aflați pe drumul spre casă, spre Dumnezeu.

– J.I. Packer,

profesor de teologie

la Regent College

CUVÂNT ÎNAINTE
1. CÂND VINE MOARTEA
2. MOARTEA LENTĂ ȘI ÎNGRIJIREA LA SFÂRȘITUL VIEȚII
3. PIERDEREA MORȚII CREȘTINEȘTI
4. INDIVIDUL, BISERICA SI ARS MORIENDI
5. SPIRITUALITATEA MORȚII
6. CEA MAI GREA CONVERSAȚIE PE CARE O VEI PURTA VREODATĂ
7. ÎNGRIJIREA MURIBUNZILOR
8. ÎNMORMÂNTAREA CREȘTINEASCĂ
9. DOLIUL ȘI SUFERINȚA
10. O CULTURĂ A ÎNVIERII
11. VIAȚA ÎN UMBRA MORȚII
12. GHID DE STUDIU
13. MULȚUMIRI

sursa

Ce să vă doresc în aceste zile în care putem citi ce n-am citit în restul zilelor, zile în care ne putem regla conturile cu paginile lipsă? Lectură plăcută! Și … dacă va fi cu voia Sa… moarte frumoasă!