Urmare de AICI

4. Fitilistul încruntat. Fitilistul umblă cu roaba de mortar. Bombăne, tot timpul este supărat pe cineva şi în fiecare zi senină lui îi tună şi îi fulgeră. E grăbit, dar se opreşte la unul şi aruncă o vorbă, la altul, bîrfa, la altul, dezbină, desparte, toţi se ceartă la pauza de masă din cauza lui.

Efe 2:13  Dar acum, în Hristos Isus, voi, cari odinioară eraţi depărtaţi, aţi fost apropiaţi prin sîngele lui Hristos.
Efe 2:14  Căci El este pacea noastră, care din doi a făcut unul, şi a surpat zidul dela mijloc care-i despărţea,
Efe 2:15  şi, în trupul Lui, a înlăturat vrăjmăşia dintre ei, Legea poruncilor, în orînduirile ei, ca să facă pe cei doi să fie în El însuş un singur om nou, făcînd astfel pace;
Efe 2:16  şi a împăcat pe cei doi cu Dumnezeu într’un singur trup, prin cruce, prin care a nimicit vrăjmăşia.
Efe 2:17  El a venit astfel să aducă vestea bună a păcii vouă celor ce eraţi departe, şi pace celor ce erau aproape.
Efe 2:18  Căci prin El şi unii şi alţii avem intrare la Tatăl, într’un Duh.
Efe 2:19  Aşa dar, voi nu mai sînteţi nici străini, nici oaspeţi ai casei, ci sînteţi împreună cetăţeni cu sfinţii, oameni din casa lui Dumnezeu,
Efe 2:20  fiind zidiţi pe temelia apostolilor şi proorocilor, piatra din capul unghiului fiind Isus Hristos.
Efe 2:21  În El toată clădirea, bine închegată, creşte ca să fie un Templu sfînt în Domnul.
Efe 2:22  Şi prin El şi voi sînteţi zidiţi împreună, ca să fiţi un lăcaş al lui Dumnezeu, prin Duhul.

Poate că dezideratul unirii tuturor creştinilor este un vis nerealist, dar n-am putea să ne deschidem mintea în biserica locală să pricepem că sîntem cărămizi vii în acelaşi Trup, zidiţi să fim împreună, lăcaş al Duhului, că avem acelaşi trecut (temelia apostolilor şi proorocilor), aceeaşi „tradiţie”, aceeaşi piatră care ne domoleşte colţul. Ce este depărtat din neam, este apropiat în El, ceea ce era străin, acum este casnic al Lui, ce era despărţit, acum este împăcat în El, cei ce erau vrăjmaşi unii altora, acum sînt cu toţii prieteni lui Dumnezeu.

Micile noastre zavistii şi conflicte de orgolii mănîncă Trupul şi distrug Templul lui Dumnezeu. Oh şi cîte s-ar putea spune încă aici.

5. Introvertul taciturn. E primul care munceşte cu adevărat. Tace toată ziua. Nu-l interesează. La masă mestecă, merge înainte cu spor înapoi la muncă. Dacă îl întrebi ce mai face, îţi răspunde scurt: nu te interesează. Se pare că nici pe el. Pare că are necazuri, dar nu are multe poveri. Este pur şi simplu gol lăuntric.

Efe 3:14  …Iată dece, zic, îmi plec genunchii înaintea Tatălui Domnului nostru Isus Hristos,
Efe 3:15  din care îşi trage numele orice familie, în ceruri şi pe pămînt,
Efe 3:16  şi-l rog ca, potrivit cu bogăţia slavei Sale, să vă facă să vă întăriţi în putere, prin Duhul Lui, în omul din lăuntru,
Efe 3:17  aşa încît Hristos să locuiască în inimile voastre prin credinţă; pentruca, avînd rădăcina şi temelia pusă în dragoste,
Efe 3:18  să puteţi pricepe împreună cu toţi sfinţii, care este lărgimea, lungimea, adîncimea şi înălţimea;
Efe 3:19  şi să cunoaşteţi dragostea lui Hristos, care întrece orice cunoştinţă, ca să ajungeţi plini de toată plinătatea lui Dumnezeu.
Efe 3:20  Iar a Celui ce, prin puterea care lucrează în noi, poate să facă nespus mai mult decît cerem sau gîndim noi,
Efe 3:21  a Lui să fie slava în Biserică şi în Hristos Isus, din neam în neam, în vecii vecilor! Amin.

Lipsa disciplinei spirituale pentru omul lăuntric duce la secăciune spirituală în biserici. Ne întrebăm de este atît de plictisitor şi pustiu la slujbele noastre? Nu neapărat pentru că nu avem muzică bună sau pentru că rugăciunea a fost prea lungă sau studiul prea filozofic. Nu, ci pentru că sîntem goi spiritual. Credincioşii protestanţi s-au învăţat să mănînce doar din palma altora. Sola Scriptura este o teorie frumoasă, prea puţini se mai pleacă să îşi studieze singuri Scripturile şi să îşi împlinească meditaţiile zilnice şi contemplările divine. Scriptura ne invită să ne întărim în putere în „omul dinlăuntru” prin cunoaşterea dragostei lui Cristos, ca să ajungem plini de toată plinătatea lui Dumnezeu.

6. Leneşul. Nu este şantier fără să fie prezent şi acest personaj pe undeva. Ştie toate cotloanele. Este frate cu ucenicul ignorant şi văr cu taciturnul. Ignorantul este prezent. Leneşul ştie toate ascunzişurile, la fel de bine ca primul, dar nici măcar prin minciună n-ar putea prezenta nimic la sfîrşitul zilei. Nu are niciun fel de roadă.

Efe 4:7  Dar fiecăruia din noi harul i-a fost dat după măsura darului lui Hristos.
Efe 4:8  De aceea este zis: „S’a suit sus, a luat robia roabă, şi a dat daruri oamenilor.”
Efe 4:9  Şi acest: „S’a suit”, ce însemnează decît că înainte Se pogorîse în părţile mai de jos ale pămîntului?
Efe 4:10  Cel ce S’a pogorît, este acelaş cu cel ce s’a suit mai pe sus de toate cerurile, ca să umple toate lucrurile.
Efe 4:11  Şi El a dat pe unii apostoli; pe alţii, prooroci; pe alţii, evanghelişti; pe alţii, păstori şi învăţători,
Efe 4:12  pentru desăvîrşirea sfinţilor, în vederea lucrării de slujire, pentru zidirea trupului lui Hristos,
Efe 4:13  pînă vom ajunge toţi la unirea credinţei şi a cunoştinţei Fiului lui Dumnezeu, la starea de om mare, la înălţimea staturii plinătăţii lui Hristos;
Efe 4:14  ca să nu mai fim copii, plutind încoace şi încolo, purtaţi de orice vînt de învăţătură, prin viclenia oamenilor şi prin şiretenia lor în mijloacele de amăgire;
Efe 4:15  ci, credincioşi adevărului, în dragoste, să creştem în toate privinţele, ca să ajungem la Cel ce este Capul, Hristos.

Noi avem daruri spirituale în Biserică pentru că Isus a murit şi a înviat. Prin ridicarea şi coborîrea Lui am primit daruri să fim edificaţi şi ridicaţi în Clădirea Lui Dumnezeu. Prin descinderea sa în locuinţa morţilor, ne-a dat daruri ca să fim zidiţi şi să ajungem la starea de om mare, la înălţimea plinătăţii Lui. Putem ascunde darurile în lenevire dacă ştim cu ce preţ au fost dăruite Miresei?

Va urma