Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
https://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
Ne dau lectii de scrierea unui eseu americanii, marii intelectuali care habar n-au unde e Romania pe harta…
draga Nextel, cred că greşeşti profund prin aceast fel de atitutine.
Orice fel de generalizare poate ascunde lenea gîndirii.
Nu toţi americanii sînt la fel.
😀
Tot stau si ma gandesc daca trebuia cenzurat sau nu acest comentariu 😀
Probabil singura legatura dintre Romania si teologie – lucru pe care ar fi trebuit sa il stie oricine (inclusiv intelectualii de peste ocean :D) este legenda cf. careia Sf. Andrei a predicat in zona Dobrogei de astazi …
😀
poate că trebuia cenzurat, că nu-i adevărat.
Ma intreb cati romani stiu pozitia pe harta si capitala celor 50 de state americane 🙂
Asta inainte de a-i face inculti pe ei.
Pe de alta parte nu-i numai vina lor, a americanilor, ca nu stiu unde suntem pe harta. ..
unii români, cum ar fi Obama spre exemplu 🙂 , nici măcar nu ştiu că sînt 50 de state.
Nu toti americanii sunt la fel, de acord…dar oare cat din cultura lor influenteaza teologia lor? Eu cred ca enorm de mult…cam tot ce „gandesc” americanii, trebuie sa le sune lor bine, si sa fie politic corect…sa-i includa pe toti. Dau un exemplu…deoarece bisericile lor sunt pline de divorturi, divortul numai e pacat, Dumnezeu chiar te poate binecuvanta cu un nou partener dupa divort, ba chiar si violenta domestica e baza BIBLICA pentru divort…homosexualitatea…mda, nu-i place lui Dumnezeu, dar e un pacat ca oricare altul, asta nu inseamna ca trebuie sa te lasi de el…ci doar sa crezi si vei fi mantuit…nu mai exista conceptul de pocainta in teologia americana! Invatatura biblica e doar o forma culturala…nu dogma! Nu va dau exemple concrete dar bisericile romanesti inghit deja aceasta directie. Iar acum, de ce ar avea asa putere mare invatatura (ca sa nu zic teologia) noua si frumoasa si dulce americana? Pentru ca fratele nostru roman, nu stie atata ebraica, si nu are internetul, si cel mai mare defect…nu are banul care-l poate face auzit. Oare nu cumva dolareii ne cumpara cu totul? ………… Te-as ruga Marius sa ma ajuti aici si cand poti sa-mi faci o analiza obiectiva la intrebarea mea… cat din teologia americana e influentata de cultura americana! Multumesc!
Pingback: 5 jucării, profeţi şi prooroci, voluntarii lui Brad, Gismondi, fratele Karamazov « La patratosu