Instrumentul săptămînii: cordofone ciupite

Continuăm?

Instrumente cu corzi ciupite

COBZA solo folclor rmânesc

BANDURA corzi ciupite, spaţiu slav, muzică elaborată, melodie cu acompaniament de acorduri

BANDURA cu voce solo, “Poveste veche”

BANDURA Formaţie vocal instrumentala din Ucraina

Cvartet de BANDURE la festivalul de la LVOV

Trio feminine Voce acompaniat cu BANDURE (Poltava)

MANDOLINA VIvaldiConcert pt. mandolină şi orchestră (Detlef)

MANDOLINA cu 2 f+uri Muzică culta modernă americană

MANDOLINA Cântec religios American

CHITARE ACUSTICE Cântec religios American cântat în stil country

GUSLA macedoniana cordofon cu arcus poziţie verticala (muzica populară)

GADULKA cordofon in poziţie verticala sprijinit, cu arcus, asemanator guslei cu arcuş “corelli” muzica populara.

grand STRUMSTRICK (corzi ciupite) “Oda bucuriei”

TAMBURA, instrument cordofon cu 8 corzi ciupite, cu bareuri, cu cutia de rezonanta plata, popular bulgaresc.

TAMBURA indiană, instrument cordofon în poziţie verticala cu corp de rezonanţă din dovleac şi multe corzi ciupite

UD (Turcia) corzi ciupite, asemănător lăutei, dar cu trei rozete. “Ecouri” ale concertului din Aranjuez”

UD din Maroc

UD din Irak

SAROD instrument cordofon cu doua feluri de corzi: ciupite (8) şi rezonatorii specific Indiei.

CORA instrument cordofon cu corzi ciupite, asemănător harfei şi lirei dar cu cutia de rezonanţă din dovleac (Africa)

CORA şi voce Senegal

RABABA harfa Africana Sudan (amplificata electric.)

RABABA instrument cordofon cu corzi ciupite

RABABA cordofon ciupit, fără bareuri (India)

RABAB + TABLA India

SITAR Persian

http://www.youtube.cm/watch?v=JWGKI47naBQ

SITAR corzi ciupite asemanator chitarei, cu bareuri,

TAMBUR Asiatic (4 corzi ciupite)

UD instrument cu 6 corzi ciupite şi 3 rozete, fără bareuri, asemănător lăutei. Spaţiul arab

PI PA (corzi ciupite)

ŢITERA (corzi ciupite)

RUAN (corzi ciupite)

RUAN mare (China)

LIUQUIN (corzi ciupite) tehnica de emitere a sunetelor

GU ZENG

GU ZENG

GAYAGEUM (harfa coreana)

GAZAGEUM, harfa coreană ( tema de Pachelbel mixată cu muzică dance electronică preîntregistrată

GUQUIN ţiteră antică cordofon ciupit (China)

GUQUIN ţiteră antică chineză cordofon ciupit.

GUQUIN: diverse tehnici de emisie a sunetului, inclusive flageolete.

SHAMIZEN (Japonia)

Duet de SHAMIZEN (Japonia)

KOTO (Japonia)

CLAVECIN (Variatiunile Golbergh)

CLAVECIN cu vioara

CEMBALO

CEMBALO


HARPSICHORD

HARPSICHORD

Despre Marius David

soțul Nataliei
Acest articol a fost publicat în instrumentul săptămînii, Muzica, Schimb de iutuburi. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

7 răspunsuri la Instrumentul săptămînii: cordofone ciupite

  1. Cristi Jugariu zice:

    Poate merge aici si balalaika:

  2. guitarschizofrenic zice:

    Alexei la balalaika e super cunoscut!!!! mai sunt clipuri cu el pe tube insa daca mai pun si eu nu se mai deschide postarea! mie aproape ca mi a blocat calculatorul likurile. cel de la shamisen este foarte cunoscut (printre shamisenisti) Osanai Kaoru. in linkul de mai jos Iwasaki Shizuka deasemenea foarte cunoscuta. amandoi sunt formati in scoala Tsugaru.

    cobzarul de la inceput e fenomenal pacat ca nu prea sunt clipuri cu el pe tube si din cate situ eu nu e profesionist. dau un link cu un cobzar maghiar ce canta o volta (foarte neobisnuit)

    instrumentul bulgaresc tambura e de fapt de origine turcesc si este din aceasi familie cu saz, baglama – instrumente care au influentat aparitia baglamas urilor si bouzouki ului grecesc, setar ul din aceasi familie. instrumentul „clasic” turcesc se numeste tot tambur, coardele se ciupesc cu pana sau se actioneaza cu arcusul. Cantemir este considerat unul din primii virtuozi ai instumentului. mai jos un link cu un tambur

    instrumentul indian pentru acompaniament se mai numeste si tampura.
    ar mai fi de adaugat linkuri cu baglamas, tzouras si bouzouki uri – instrumente grecesti, baglama si saz uri – turcesti, si bousouki uri irlandeze un link mai jos!

    bouzouki ul irlandez este de creatie recenta, aprox.1960, si are la origine un bouzouki grecesc pe care un muzician irlandez l a adus acasa dupa o vizita in Grecia! lutierii irlandezi nu au inteles cum se construieste spatele „bombat” si au copiat instrumentul dar cu spatele flat (plus alte elemente constructive interne diferite). acum este un instrument „foarte irlandez” cu care se mandresc!

    • Marius David zice:

      Ca întotdeauna, GS, informat şi cu tot felul de chestii noi.
      fascinantă muzica de tampura,
      sa vezi ce am facut, am defretat o chitara, i-am pus un cordar de fier, am coborît corzile şi sună aproximativ la fel ca asta.

      • guitarschizofrenic zice:

        interesant cu defretatul unei chitare, ma gandeam si eu la asta dar de adaugat o shea mai inalta si o transformare in lap slide guitar! problema sta in diapazon (scale length) ca e diferit si tensiunea in coarde e alta.
        cuvantul setar – instrumentul persan – inseamna trei si la origine instrumentul avea trei coarde, acum are patru de obicei dar numele i a ramas setar. numele sitar – instrument indian – are la origine cuvantul persan insa instrumentul este o evolutie a instrumentului vedic numit veena (de unde isi are originea si tampura). citeam undeva, mai demult, ca John Mclauglin in tinerete a incercat sa invete veena si a ajuns sa si „transforme” chitara in veena pentru primele inregistrari cu shakti. idea lui a fost concretizata de lutierul Abel Wechter care atunci lucra la gibson.
        mai dau un link cu clavicord si muzica de Bach. clavicordul desi seamana a clavecin sau spinet are coardele lovite.

        si nu ma pot abtine sa nu mai dau cateva linkuri foarte interesante cu tzouras (sau tsouras) si baglamas grecesti.

        si un preludiu la bouzouki solo de Panagiotis Stergiou

        bouzouki ul lui Stergiou are patru coarde, este acordat diferit de cel traditional – cu trei – si are un diapazon diferit.

        • guitarschizofrenic zice:

          erata @ „bouzouki ul lui Stergiou are patru coarde, este acordat diferit de cel traditional – cu trei – si are un diapazon diferit.” bouzouki ul modern are patru coarde dublate iar cel traditional trei coarde dublate.

        • Marius David zice:

          Multumim, GS, mi-a placut mai ales Clavicordul şi Preludiul la Buzuki

  3. guitarschizofrenic zice:

    mai sunt multe instrumente cu coarde fascinante, din categoria oud/setar: dombra, lavta (evolutie a oud ului in spatiul grecesc, armean), sherud (oud bass instrument mai putin folosit astazi) etc. instrumente din spatiul latino/sud american mexic: requinto, requinto jarocho (sau guitara de son), jarana – instrumente din regiunea veracruz – bajo quinto/sexto – mexicul de nord, tresilos, guitara de golpe, vihuela mariachi (nici o legatura cu vihuela medievala) si guitarron.
    din categoria cuatro: cuatro venezolano, cuatro puertoriquenos. charango ul cu variatiunile lui: chilador, charangon, etc. – in functie de metoda de constructie si regiune.
    un instrument european cu o istorie interesanta este chitarra battente. in anglia english guitar care seamana foarte mult cu un cittern (de aici si controversa ce a fost mai intai ? oul sau gaina!!!!!!)
    un link cu Carlos Capacho cuatro venezolano (instrumentul de astazi este foarte diferit de cuatro ul de acum 50 de ani!)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.