Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
https://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
Marius Cruceru 
http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-6802644-persecutia-crestinilor-realitati-intrebari.htm
Am ramas fara cuvinte citind articolul. De ce tot timpul ne rugam pentru trezire, si nu NE trezim??
„Unde nu mai exista persecutie ,isi face loc firea pamanteasca”. Deja in America sunt crestini care au fost judecati ca s-au rugat. Dupa mai bine de 10 ore de marturie si argument ,Judecatoarea Casey Rodgers de la tribunalul federal din Pensacola a declarat pe Frank Lay si Robert Freeman “NOT GUILTY,” adica NEVINOVATI pentru rugaciunea pe care au rostit-o. Verdictul a fost pronuntat in favoarea lui Robert si Frank, si impotriva Statului American (care a adus cazul impotriva lor la cererea lui ACLU) la 6:28 p.m. Central Standard Time.
Dupa cum stiti, Frank si Robert riscau inchisoare pentru sase luni, amenzi de $5,000 fiecare, si confiscarea pensiilor lor, numai pentru ca au rostit o binecuvantare inocenta inainte de a servi o masa de apreciere cu alti adulti adunati la scoala lor.(http://ambasadorul.wordpress.com/2009/09/19/victorie-in-pensacola/).
Daca si in SUA a inceput prigoana pentru crestini,eu cred ca este un semn clar ca vom fii si noi chemati sa dam socoteala de credinta noastra. Faptul ca avem o Constituei a Europei ratificata de toate tarile membre ale UE si mai nou si un presedinte al UE,asta spune tot despre statul acesta politienesc care se pregateste.
Deocamdata Frank Lay si Robert Freeman au trecut testul acesta. Ce vom face noi cand vom fi in situatia lor. Vom face noi ca si Daniel. Ce fanatic era Daniel ca nici macar 30 de zile nu s-a putut abtine.
S-a iniţiat şi o PETIŢIE pentru eliberarea lui Gao Zhisheng. Citiţi mai multe despre el şi vedeţi reconstituirea interogatoriului din închisorile comuniste aici http://emsal.wordpress.com/2010/01/15/gao-zhisheng-disparut-in-inchisorile-comuniste-din-china/
Atunci cand petitiile noastre adresate catre Tatal ceresc inceteaza sa mai schimbe lumea (si asta datorita noua), facem petitii catre autoritati sa ni se respecte drepturile.
Spiritul american, de exemplu, nu se potriveşte cu cel chinez. O întâmplare adevărată ne dovedeşte concret. Doi misionari americani au vizitat doi păstori chinezi care făcuseră închisoare 24 respectiv 17 ani. Americanii le-au spus păstorilor că America se roagă pt ţările persecutate ca persecuţia să înceteze.
Păstorii chinezi le-au răspuns: spuneţi-le fraţilor sa nu se mai roage pt noi ca persecuţia sa înceteze, pentru ca in momentul când persecuţia va înceta, şi bisericile din China vor deveni asemenea bisericilor americane: fireşti şi lumeşti (2cor. 4:16-18). Aşadar, ce-i de facut? Eu cred ca noi nu suntem gata sa plătim preţul jertfei de sine.
intelept raspuns la pastorii chinezi.