Am fost întrebat şi de studenţi şi de prieteni, corespondenţi, bloggări etc. De ce scriu aşa cum scriu? Mă dau mare? Ca să fiu şi eu ca Humanitasu? Nooo!
Explicaţiunea este mult mai simplă.
De-aia. C-a fost decizia unei academii de ruşine să se scrie aşa cum se scrie. Au decis că trecerea la î din i a fost o decizie stalinistă şi în încercarea glorioasă de a scăpa de sechelele comuniste au revenit la scrierea înterbelică. Ce bine ar fi să scăpăm aşa de uşor de cicatricile comuniste, schimbînd căciuliţele la litere!
Argumentele cele mai solide se găsesc în cartea domnului Stelian Dumistrăcel Lupta în jurul literei â şi demnitatea Academiei Române. Imperativele integrării culturale a tuturor românilor, Iaşi, autoeditare, 1993. Am avut onoarea să lucrez cu dînsul în practica studenţească din facultate la Institutul de lingvistică. Ştiut om!
S-a spus că trecem la scrierea care să arate originile noastre latineşti. Prostii!
Dacă ar fi fost aşa atunci rîu trebuie scris cu î din i, pentru că vine de la rivus, iar fântână, cu â din a, pentru că vine de la fontana. Pentru a putea scrie aşa trebuie să ştim carte, adică cel puţin la fel de bine latineşte ca Maiorescu.
Atunci decizia de rîs a academiei române a fost rodul unei bulibăşeli specific româneşti.
Au votat inginerii (fără nici un fel de lipsă de apreciere pentru profesia cu pricina). N-a votat nici un filolog. A fost un entuziasm postrevoluţionar care ne-a încurcat şi mai tare. Limba română are o scriere fonetică şi scrierea urmează evoluţia limbii, nu arată originile ei.
Ce să mai spunem?
Mai trebuie vreun argument că academia este de rîs?
Iată-l.
Azi pe Hotnews a apărut o chestie dură de tot. Îi mulţumim doamnei Mihaela pentru sesizare!
Se referă la indicaţiile de publicare pentru manuscrise editate de forul cu pricina.
Iată ce a găsit doamna Mihaela:
„În NORME MINIMALE PRIVIND PREZENTAREA MANUSCRISELOR, am marcat cu rosu un termen „exotic” (calc dupa EN foot note), pentru care avem „nota de subsol”:
„9. ELABORAREA NOTELOR
Daca o lucrare contine note de picior, acestea se vor marca intr-un singur mod (cu cifre arabe sau asteriscuri). Toate notele mentionate pe o pagina trebuie sa se regaseasca in subsolul paginii respective”
Este bine că academia se involvează în astfel de chestiuni şi dă indicaţii preţioase, dar vom face decizia să vorbim limba română pe româneşte.
Dacă nu îmi rog studenţii să folosească note de picior (rîsu curcilor cum spunea mama mea), atunci nu îi voi obliga să folosească nici â din a.
Sper să recuperăm cu timpul demnitatea instituţiilor neamului acestuia obidit, nu numai demnitatea parlamentului, dar şi pe cea a academiei române, fie-i ţărîna uşoară!
Iată și alte păreri:
https://web.archive.org/web/20171201035747/http://www.romlit.ro/de_ce_scriu_cu__din_i
https://web.archive.org/web/20180322020837/http://www.pruteanu.ro/103deceidini.htm
LATER UPDATE
Marius Cruceru 
footnote = o nota care are exact 30, 48 cm. Adica 1 Foot. 🙂
🙂
…. sunt de-acord cu d-voastra!!!
să nu fie cu bănat, dar „sunt” și derivatele sale intră în aceeași categorie cu „â”, el tot este o absurditate în limba română, spunem [sînt], deci așa și se scrie corect 🙂
corect
și să nu ne lenevim a scrie cu diacritice 😀
oleg, ambele variante sunt corecte.
Oricum…nu sunt prea convins de vreme ce majoritatea oamenilor de stiinta s+au conformat si scriu asa…chiar si in scoli se invata…..dvs scrieti cum vreti..mie imi place sa cum e acum……oricum, puterea care vine dupa alta putere mereu va face schimbari..si puterea mereu invinge…..
Radu Vodă, eu am adus şi nişte argumente ştiinţifice invocate de specialişti ca dr. Stelian Dumistrăcel. aici nu votăm după cum „ne place” nici după cum „vrem”.
Nu-i nici după „putere”, noi vorbim aici de ştiinţă de carte, străină unora din actuala Academie.
Academia impune regulamentul.
Oamenii se supun regulamentului pentru a păstra o cât mai bună [?] înțelegere a semanticii/lexicului atomilor (cuvinte) folosiți.
Fiecare poate utiliza o formă proprie, asumându-și eventualele probleme [de înțelegere] apărute.
Pe șosea poți încălca regulile de multe ori. Mai ales cele ce nu se supun logicii – sau care au fost demonstrate de savanți ca fiind inutile. Însă, Odată ce te-ai angrenat în acest proces se presupune că decizi să respecți regulamentul. Că decizi să fii deasupra lui nu te scutește de la o amendă. Noroc că folosirea limbii române nu are incluse avertismente.
Ca profesor universitar, bugetar, ar fi de bun simț să te supui regulamentelor, măcar din respect față de majoritate. Să arăți celorlalți cetățeni că știi să accepți și să te supui regulilor câteodată aberante adoptate de cei în măsură. Sunt destui care găsesc scuze ca tine. Dacă eu, ca om de rând pot, tu de ce n-ai putea ?
Aplicând aceeași metodă și la nivel de testare punem pariu că se găsește un specialist cu doctorat care să pună la îndoială metodele de testare și notare a profesorului. Dacă ar fi și asta inclusă în metodologie, statut și fișa postului ar avea mai mare greutate o astfel de decizie.
Minunatia lumii academice este tocmai posibilitatea si dreptul de a nu fi de acord cu majoritatea. Ce garanteaza ca majoritatea are dreptate? Ce garanteaza ca minoritatea are dreptate? Pai, argumentatia. Chestia cu bunul simt de dragul majoritatii aduce a suicid academic.
Deci daca eu imi sed posteriorul cateva ore zilnic si studiez chestiile in care sunt specializat (?), trag o concluzie pe care o consider corecta, sunt minoritar in parerea mea (in comparatie cu o intreaga tagma de „experti” care au diplome intr-un domeniu complet diferit de cel in care iau hotarari) si am toate argumentele care dovedesc dincolo de orice dubiu faptul ca am dreptate, tu spui m1ha1, ca din bun simt, fiu de acord cu ei? Si tie iti arde de glume? Din respect pentru munca mea, sudoarea mea, sudoarea colegilor de domeniu si nu in ultimul rand din respect si cu bun simt pentru pruncii ce isi sed si ei posterioarele in bancile scolilor imi sustin si argumentez concluziile. Pe bune, unii dintre voi va obositi din bun simt sa va cititi inca odata cometariul inainte de a-l posta?
„Sunt destui care gasesc scuze ca tine”? Ultima intrebare cu recititul la care adaug reganditul comentariilor inainte de postare ramane valabila. Tu faci diferenta intre opinie fundamentata pe cercetare si gura satului?
Folosirea limbii romane nu e ca mersul pe strada sau sofatul si respectarea regulilor. Parca am trai in Romania! Intr-o tara normala se discuta, se dezbat si se analizeaza inclusiv regulile de circulatie, care se adapteaza in functie de nevoile din trafic. Adica, semnele de circulatie pot fi schimbate… si sunt schimbate. Daca tot ai facut comparatia, atunci la fel ar trebui sa fie si in orice domeniu academic. Asta nu inseamna ca schimban pentru ca asa ne tuna sau pentru vrem sa fim destepti, ci dezbatem pentru ca vrem sa optimizam, sa imbunatatim, sau facilitam intelegerea si alte chestii din astea. (?????)
draga Ciprian, un lucru pe care îl respect la oameni ca DEa este că stau la discuţie şi nu aplică stratageme de genul, „loveşte şi fugi”. Se pare că nu toţi au această apucătură cavalerească. M1ha1 vine, lasă cîte o monstră de logică defectuoasă sau acuze nefondate asezonate cu maliţiozitate, după care dispare. Sper să înveţe discplina dialogului, dacă tot îl iniţiază.
Ciprian,
recitește te rog textul meu.
Ai înțeles greșit.
Mulțumesc.
draga Mihai, se pare că mai mulţi avem probleme de înţelegere cu textele tale.
Atunci problema poate fi şi la emiţător, nu crezi?
Exprimă-te clar, concis.
Ador formulari de genul „mai citeste o data ca n-ai inteles”. Si eu, ascultator de felul meu, ma plec cu smerenie, imi fac mustrari de constiinta, si imi revizuiesc atitudinea, gandirea, fiinta si sentimentele. Daca ai fi Barth, cu draga inima te-as asculta. Ba chiar as reciti de mult mai multe ori, doar ca sa ma asigur ca nu am gresit. In cazul postarii tale lucrurile stau PUTIN diferit: esti confuz in logica si simplist in gandire (adica ideile tale sunt intelese la o citire chiar si rapida). De aceea sustin ca nu cred ca am gresit interpretarea.
atunci te rog explică-mi de unde ai presupus tu că susțin – „majoritatea are dreptate”.
Atunci să mergem cu minoritatea care scrie corect!
Ai ceva împotrivă? Se pare că da!
deocamdata, Mihai, ca de obicei cu malițiozitate și neinformat. Vezi că ți-am răspuns și la celelalte aberațiuni.
1. NU SÎNT BUGETAR!!!!
voi reveni,
într-adevăr, nu de la contribuabili primiți banii, ci de la membrii baptiști. ideea [„aberantă”] încă își păstrează esența corectă.
Greşeşti amarnic din nou!
Contribuabilul este OBLIGAT să dea bani în virtutea unui CONTRACT social.
Enorişaul dă BENEVOL în virtutea unei RELAŢII.
Apoi… Universitatea în care lucrez nu primeşte DOAR de la baptişti, primeşte de la toate cultele din Alianţa Evanghelică, dar şi de la organizaţii private.
Apoi… Facultatea este FACULTATIVĂ. Tinerii nu vin OBLIGAŢI acolo, aşa cum eşti tu obligat la contribuţia la buget. Ei şi părinţii lor aleg să-şi dea copiii în faţa unui „incompetent” ca mine, conştient aleg şi bine întemeiaţi în decizia lor.
Ei se pot retrage, dacă nu le convine şi aşa mai departe.
Ce-a mai rămas din esenţa? Nu văd.
Din nou observ nu numai fisuri în logica ta, ci adevărate fracturi şi chiar prăpăstii…
Nu greșesc deloc. Am spus că printre sursele bugetului universității baptiste se află și enoriașul.
Enoriașul dă „benevol” pe baza dogmei. Tradus,
Citez din Statutul Cultului Baptist:
A.”Baptiştii din Romania nu acceptă subvenţii de la stat pentru activitatea religioasă şi pentru salarizarea personalului de cult. Ei cred că este datoria liber consimţită a fiecărui credincios să contribuie la susţinerea spirituală şi materială a bisericii de care aparţine. ”
B.3ron/membru/an
C.Membrii bisericii au datoria de a contribui financiar şi/sau material la susţinerea activităţii şi misiunii bisericii.
Da, ești privat în sensul că nu ai treabă cu statul. Dar mănânci și din pâinea mea, zilnic. Pe lângă mulți alți sponsori și datorită mie (enoriașului) poți pune pe masă mâncare copiilor. Treaba cu pensia, enoriașii și toată treaba „privată” baptistă e o reflexie a sistemului determinat de bugetar, contribuabil, etc. cu puține deosebiri.
La fel cum demnitarii/profesorii/bugetarii nu pot exista fără contribuabil tot așa nici „privații” baptiști nu pot exista fără enoriași.
Nu faci decît să îmi întăreşti convingerea că tu pierzi timpul, dar îl toci şi pe al altora.
Acum chiar te întreb: unde ţi-ai făcut totuşi şcoala? Nu pricep nimic!
|Nu a facut-o!:)) iertata sa-mi fie ironia.
1. academia greșește. nu-i prima data.
2. comparatia cu legile de circulatie este cel putin nefericita. Aici nu moare nimeni daca scrie altfell. Este alta lume, alte reguli si regulamente.
3. faci confuzie de termeni tehnici, pina acum credeam ca romanii se pricep la fotbal, agricultura, politica, vreme, mașini, acum observ ca se pricep si la semantica si lexic, pe care le amesteca si le considera sinonime prin slașuire.
4. ba, Pruteanu a prevazut si amenzi pentru folosirea gresita a limbii romane, pentru ingnoranta si tupeu n-a prevazut amenzi.
5. sint la privat, nu sint bugetar, statul roman nu imi da niciun ban, asa ca scriu cum vreau eu, ignorind academia. Pentru stiinta ta, edituri ca Humanitas sau Polirom sau alte institutii respectabile din tara asta tot asa scriu. La unele volume aplica noile reguli, dar din cu totul alte considerente decit cele stiintifice.
6. tocmai ca eu nu sint om de rind ca tine, este meseria mea si nu pot accepta aberatia. Nu-mi gasescs scuze, este o chestie de constiinta profesionala.
7. da, s-au gasit deja, daca nu ai stiut si bine fac ca pun la indoiala metodele de testare si notare. Se numeste pedagogie stiinta respectiva.
Mihai, dragule, ne pricepem la multe fiecare dintre noi, dar putina retinere in anumite chestiuni nu ti-ar strica. Mai prudent ca te faci de ris inainte de vreme.
si inca ceva, ai de raspuns la celalalt post unde ai aplicat tactica musca si fugi
m1ha1, generalizarea nu isi are rostul aici.
Cultul baptist din România e ameninţat de scindare. Enoriaşii care preferă scrierea cu â se vor separa de cei care preferă scrierea cu î. Urmează apoi separarea enoriaşilor pro şi anti Băsescu şi a rapidiştilor de stelişti. Astfel, nu vor mai mînca din pîinea enoriaşilor decît ăia care merită.
Nu te teme, Marius, sînt atîtea altele care ne unesc.
Mihai, revin la un rînd al tău care mă pune pe gînduri într-o altă problema:
„Ca profesor universitar, bugetar, ar fi de bun simț să te supui regulamentelor, măcar din respect față de majoritate. Să arăți celorlalți cetățeni că știi să accepți și să te supui regulilor câteodată aberante adoptate de cei în măsură. Sunt destui care găsesc scuze ca tine. Dacă eu, ca om de rând pot, tu de ce n-ai putea ?”
Foarte interesant: mă întreb ce se va întîmpla cînd pastorii vor deveni bugetari? Comentariul tău mă ajută să întrevăd perspectiva de care mă feresc atît. Dacă pastorii vor fi bugetari, atunci va fi de bun simţ să se supună regulamentelor (proaste, inefidciente, chiar împotriva propriei activităţi) din respect pentru majoritate? Pfui!!!!
DAcă va trebui să arăt celorlalţi cetăţeni că trebuie să accept căsătoriile între homosexuali? Că trebuie să mă supun regulilor „cîteodată aberante”?
Sper ca atunci să fie destui care să găsească scuze ca mine….
Repet: am pornit de la consecinţa logică pe care tu o vezi între BUGETAR şi datorira acestuia de a-şi înăbuşi conştiinţa şi deontologia profesională.
între contribuabil și enoriaș nu e prea mare diferență. Atâta timp cât stai pe banii mei și îmi înveți copiii ar fi de bun simț să respecți regulamentele respectate de majoritate.
Ce s-ar întâmpla dacă fiecare profesor/polițist/medic cu „conștiință profesională” și-ar croi standardul după nu știu care articol al unui savant în acel domeniu justificându-se pe blog pentru poziția aleasă în loc să depună o sesizare la institutul care se ocupă de asta – încercând să schimbe în bine Regulamentul ?
Există destui cei care fentează legea.
Vahahai!!!! Asta trebuie notată neapărat, you made my day. Tocmai ţi-am răspuns, Mihai! „între contribuabil şi enoriaş nu este mare diferenţă”. Good. Dacă cele două personae se suprapun unei singure persoane asta nu înseamnă că nu-i diferenţă. Este ca şi cum ai spune între un băiat şi un tată nu este mare diferenţă, amîndoi sînt de sex masculin. Tăticule, fiecare intră în ROLURI sociale şi eclesiale diferite, ceea ce face toată simfonia.
Repet: nu stau pe banii TĂI!
Din nou: şi dacă aş sta pe banii TĂI, tu nu reprezinţi majoritatea în unele chestiuni. Dacă majoritatea va decide că homosexualitatea este „normală”, scuze că repet exemplul, dar aici am impresia că sîntem de acord… (că nu-i normală), atunci vei fi fericit să predau copiilor tăi ceva ce nu mai aparţine acordului majorităţii. Am I right, or not?
Apoi: Şi dacă majoritatea este de acord că ne tragem din maimuţă şi s-ar putea ca şi tu să crezi asta, chiar dacă îţi vei da copiii la şcoala noastră şi chiar dacă aş sta pe banii TĂI, eu tot creaţionist îi voi învăţa. Înţelegi? Adică BANII TĂI nu mă obligă să îmi încalc conştiinţa profesională şi convingerile.
Oare cînd o să priceapă majoritatea „sponsorilor” chestiunea asta?
Mihai, mai spuseşi (formă neliterară):
„Ce s-ar întâmpla dacă fiecare profesor/polițist/medic cu “conștiință profesională” și-ar croi standardul după nu știu care articol al unui savant în acel domeniu justificându-se pe blog pentru poziția aleasă în loc să depună o sesizare la institutul care se ocupă de asta – încercând să schimbe în bine Regulamentul ? ”
Asta se întîmplă deja de multă vreme şi în multe domenii, dar tocmai pentru că nu stai să te gîndeşti destul şi pentru că te-a ispitit ignoranţa şi ai căzut deja în mrejele ei, spui chestii din astea. Ruşinică! :). Vorba lui mister CA: fă-ţi temele!
Link-ul tău n-are nicio legătură cu ce discutăm aici. Nici o şi nicio! 🙂
Probabil e vorba despre CS, nu CA.
Am repetat crezând că mă fac înțeles.
Încerc din nou, cu sforțări prostești gândindu-mă la al nostru timp pierdut. Ideal ar fi fost să nu intervin. Odată ce am intervenit, Benefic era să mă las de prima dată așa cum am făcut-o deja anterior la renumita „musca si fugi”. Nu stau să explic fiecare frază. De obicei când nu înțeleg citesc de mai multe ori. Alin știe de ce m-am oprit. Aplic altă tactică ?
1.Unde am spus că majoritatea decide ?
2.Unde am spus că dacă stai pe banii mei trebuie să faci ce spun eu ?
3.Dacă sunt ignorant și nu gândesc destul fă-mă să văd că nu-mi pierd timpul degeaba pe blogul tău. Deci soluții, nu caracterizări. Atacă ideea nu persoana.
4.Ideea era că și contribuabilul și enoriașul dau bani. Unii din obligații sub formă de taxe alții respectând dogmele. E o asemănare. E și o deosebire: Da, te poți lega de culoarea buzunarelor, de exemplu. Mă refeream la asemănarea dintre contribuabil și enoriaș [Mică, dar există] în explicarea conceptului.
Draga Mihai, degeaba repeţi o eroare, te faci înţeles, dar ieşi din înţelegere.
1. Uită-te în spate la ce ai scris. Realmente este o obositor să-ţi reiau propriile fraze.
2. Din nou uită-te la ce ai scris şi exegetează-ţi singur rîndurile. Cred că majoritatea care a citit aici a înţeles acelaşi lucru şi nu altceva. Acum îţi înţeleg strategia, dai înapoi, văzînd erorile în care ai stăruit. Era mai simplu să recunoşti şi să trecem zîmbind mai departe, nu să încerci să ne faci proşti pe toţi, cum că n-am fi înţeles ce ai transmis tu. Iartă-ne că nu am înţeles corect profunzimea rîndurlor tale. Chiar şi exchibiţia asta o puteai face mai finuţ şi mai spectaculos, nu aşa grosier.
3. Ideile ţi le-am atacat nu persoana, deşi mă bătea gîndul să te întreb unde ţi-ai făcut şcolile, ca să înţeleg de unde vine chestia asta asemănătoare cu logica pe care o practică şi Vestea Bună. Eu încerc să te fac să vezi, dar lucrez cu materialul clientului. Tu nu te laşi convins. Am încercat cu ideile, dar au fost puţine, greşite şi foarte fixe. Tind să mă dau bătut. Dovada este chiar la punctul 4.
4. Q.E.D. Dacă tu ai ajuns la „şi contribuabilul şi enoriaşul dau bani” de la o discuţie despre gramatică în care îmi propuneai să mă raliez majorităţii pen că ea mă plăteşte, atunci chiar că discutăm degeaba. Cînd ai ajuns să vorbeşti în termeni ca „baniii MEI” într-o chestiune de genul asta…
Sînt de acord, Mihai, tu pierzi timpul pe blogul meu. Utilizează-l mai bine, avem puţin fiecare dintre noi.
Într-adevăr, a fost timp pierdut. Încerc și eu să înțeleg de unde vine „pătrățosu”. Și să-i dau dreptate tot mai mult lui Alin Cristea.
NU am spus că majoritatea decide !
NU am spus că dacă stai pe banii mei trebuie să faci ce spun eu !
Am spus că:
– Academia Română e singura care are dreptul să modifice regulamentul
– Toți cei care doresc să nu aibe probleme vor respecta regulamentul
– Soluția e sesizarea Academiei
draga Mihai, măcar CA mă cunoaște personal, ceea ce la tine nu este cazul ca să îți dai foarte ușor despre ce înțelegi despre o poreclă sau alta.
Da, mi se potrivește porecla Pătrățosu din cu totul alte motive decît bănuiești tu. Mi-am asumat-o cu mult înainte de a fi batjocorit public de CA și alții ca dînsul și eu cred că mult mai mulți înțeleg ceva cu totul diferit prin pătrățoșenie decît i-ar place lui CA și tie. După cum vezi deja, stragegiile dînsului prind numai la o anumită categorie de persoane, care se mulțumește cu exactități, regulamente, indicații clare și epitete sau expresii scatofile. Am dovezile mele în acest sens. Slavă Domnului că sînt destul de puțini aceia și nu din motive de elită intelectualicească sau spiritualicească.
Ce să fac? Sînt incomod într-adevăr, mai ales pentru cei care vor să rotunjească problemele, fără cugetare prea îndelungă și creativitate. Informația seacă și exactitatea regulamentelor nu prea ajută gîndirii. Mi-aduc aminte cît de rotunjitor am fost amendat pentru o chestie ca odată și o dată. Regula se aplică diferit și aici.
Cînd spui a fost odată… se scrie așa.. Cînd spui … l-am întrebat o dată... se scrie așa, dacă spui că l-ai întrebat și a doua oară, sau dacă spui la o altă ocazie. Proba? Înlocuiește cu altă ocazie și vezi dacă merge. Iată că regulamentele nu se aplică procustian, mai ales în limbă.
Să luăm totuși pe rînd.
– tu spui – Nu am spus că majoritatea decide. spui ca Academia română are dreptul să modifice regulamentul.
implicit atunci sugerezi ca toți bugetarii trebuie să se ralieze academiei si regulamentului? Respectăm un regulament sau gîndim? Ce asta este armată? A propos, am făcut armata și știu desre ce vorbesc cînd spun de regulamente și diferențe dintre academie și pluton. Din nou amesteci lucrurile, la fel cum ai făcut cu bugetarii.
– eu spun – Academia nu face niciun regulament, limba nu se reglementeaza cu regulamente, ceea ce face academia este cu totul altceva. Informeaza-te mai bine. Academia are alte atribuții. Caută mai bine înainte de a vorbi. Este valabil și despre Pătrățosu. Nu căuta într-o singură sursă. S-ar putea să te otrăvești gratis. Rotundu măcar îți poate oferi informații exacte. Întreabă-l cu ce se ocupă Academia. Eu nu sînt ghișeu public de informați pentru cei care nu doresc să-și facă temele de casă. 🙂
– tot n-am inteles care era in tot dialogul nostru legatura cu BUGETUL, relatia enorias-contribuabil pe care nu eu am lansat-o, ci tu insuti.
– tu spui: NU am spus că dacă stai pe banii mei trebuie să faci ce spun eu !
– eu spun: iti aduc aminte că ai sugerat acest aspect. vezi mai jos citatele din cugetările tale.
Ai spus: – Academia Română e singura care are dreptul să modifice regulamentul
Eu spun: Academia greșește. Deci și regulamentul sau ce o fi este greșit.
Tu spui: – Toți cei care doresc să nu aibe probleme vor respecta regulamentul
Eu spun: nu există probleme pe care să le ai dacă nu respecți ceea ce tu numești regulament, din moment ce poți oferi oricînd argumentele și din moment ce o scriere alternativă este folosită și de alte instituții respectabile intelectualicește din această țară. Nici măcar profesorii de română din licee nu au voie să scadă nota la română pe chestia asta.
Tu spui – – Soluția e sesizarea Academiei
Eu spun; și ție ce ți se pare că fac eu și alții? Tocmai că nu sînt adeptul proverbului capul plecat sabia nu-l taie, nu tac mîlc cum propun unii dintre voi și să respectăm regulile ca pe regulile de circulație (oare cine spunea chestia asta? 🙂 ) s-a facut si se va mai face pe linie stiintifică, dar trebuie LUMINATA si populatia prin diferite mijloace. Eu mă ocup și cu una si cu cealaltă. Blogul este o asemenea modalitate. Unii par destul de convinși deja.
Sper că și tu vei face loc rațiunii și logicii, argumentelor științifice și vei urmări un discurs argumentat în locul respectării orbecăind al unui regulament lemnos și cartonat ca la școala de șoferi sau la școala de gradați. Aici nu-i nici la datul examen pentru carne și nici cătănie nu-i.
pentru conformitate te citez întocmai:
te citez:
Ca profesor universitar, bugetar, ar fi de bun simț să te supui regulamentelor, măcar din respect față de majoritate. Să arăți celorlalți cetățeni că știi să accepți și să te supui regulilor câteodată aberante adoptate de cei în măsură. Sunt destui care găsesc scuze ca tine. Dacă eu, ca om de rând pot, tu de ce n-ai putea ?
între contribuabil și enoriaș nu e prea mare diferență. Atâta timp cât stai pe banii mei și îmi înveți copiii ar fi de bun simț să respecți regulamentele respectate de majoritate.
1.Unde am spus că majoritatea decide ?
2.Unde am spus că dacă stai pe banii mei trebuie să faci ce spun eu ?
Nu greșesc deloc. Am spus că printre sursele bugetului universității baptiste se află și enoriașul.
Da, ești privat în sensul că nu ai treabă cu statul. Dar mănânci și din pâinea mea, zilnic. Pe lângă mulți alți sponsori și datorită mie (enoriașului) poți pune pe masă mâncare copiilor. Treaba cu pensia, enoriașii și toată treaba “privată” baptistă e o reflexie a sistemului determinat de bugetar, contribuabil, etc. cu puține deosebiri.
La fel cum demnitarii/profesorii/bugetarii nu pot exista fără contribuabil tot așa nici “privații” baptiști nu pot exista fără enoriași.
Da m1ha1: alin cristea are dreptate!
Adevarul lui e fara seaman! Intelepciunea lui in relatioanare este ca o temelie sanatoasa! S-ar putea construi civilizatii, culturi fenomenale pe baza adevarurilor lui. Mesajele sale sunt pline de hrana sanatoasa: bune (mesajele adica) pentru racorirea oaselor si innobilarea mintii!
Marius,
eu vad standardul facut de Academie ca standardul/protocolul de comunicare TCP pe care-l folosesc calculatoarele pentru a comunica intre ele. Ca regulamentul la șoferie. E un necesar, fără el am lua-o razna. Ar fi un haos. La fel cum ar fi dacă semafoarele n-ar exista. Uneori, am văzut cum toți încearcă să acționeze conform cu propriul lui regulament, sau cum crede el că e bine. Chiar dacă-i pică lui mai ușor (se bagă în față nedând prioritate cui trebuie), tot rău e pt că timpul parcurgerii prin intersecție a unei mașini e la fel de mare.
Tot așa e și cu standardul Academiei. La școală îl învățăm și în viața de zi cu zi îl aplicăm. De acolo știu cum trebuie să scriu pentru ca românii să mă înțeleagă. Dacă aș fi profesor, și aș alege să scriu altfel decât învață ei la școală i-aș băga în ceață și mai mult. Nu e rea ideea să îi pui să gândească mai mult, dar nu știu cât de aplicată ar fi.
Apoi, până și Biblia ne îndeamnă să respectăm regulamentele. Nici mie nu-mi plac majoritatea celor adoptate în această Românie. Dar, creștin fiind știu că aceste lucruri sunt puse să-mi amintească de ce sunt aici. Și dacă nu-mi place ceva, tot Biblia îmi spune că îi contactez pe cei mai în măsură să se ocupe de asta. Nu să fac circ, să denigrez autoritățile și să-mi expun tezele.
Un exemplu ar fi: pentru viza în america o doamnă i-a scris statului timp de un an, în fiecare zi o scrisoare stufoasă. Nu a ieșit în stradă să-și dea foc.
Avem un alfabet, cu el formăm o mulțime de cuvinte, cu care construim cum dorim noi frazele, explicând concepțiile. Protocolul/Standardul ăsta ne leagă, ne ajută.
draga Mihai,
1. iar abordezi problema inginereşte şi miliţieneşte. TCP şi şoferie. Dar să avem răbdare.
2. Dovada ca nu este haos în comunicare este că vorbim aceeaşi limbă, ne putem înţelege lexemele, neînţelegerile dintre noi nu au drept cauză scrisul cu î din i. TE asigur!
3. Oare cînd vei înţelege că nu scriu cum îmi vine şi ALEATOR… Scriu altfel motivat ŞTIINŢIFIC şi CU REGULI bine motivate, mai bine motivate decît ale academiei. Pe care le-am expus telegrafic, iar un corp de argumente mai numeroase găseşti în bibliografia indicată, pe care văd că o eviţi cu sîrg.
Ba mai mult, acuz academia că seamănă haosul tocmai prin modalitatea în care a ales „după ureche” în loc să respecte REGULILE limbiri române. Cînd vei înţelege că Academia greşeşte TOCMAI în raport CU REGULAMENTUL, ca sa vorbesc pe înţelesul tău, LIMBII ROMÂNE (vezi fonetica şi transcrierea etimologică). Eu am impresia că tu nu ai citit pînă la capăt şi cu atenţie articolul meu. Îţi înţeleg rezervele rotunjite, atunci ia cartea asta şi citeşte-o. Poate cărespectivul se bucură de mai multă credibilitate. Întîi citeşte-i CV-ul şi te anunţ ritos că am lucrat cu dînsul. Mi-am făcut practica în facultate în ucenicie la Institutul de lingvistică din Iaşi.
Te rog sa te abtii sa îţi mai dai cu părerea în baltă pînă nu lecturezi cel puţin cele de mai jos. Păi nu dai tocmai tu dovadă de tupeu şi nesupunere atunci cînd contrazici specialişti, nu ca mine, ci precum aceia care îşi dau cu părerea în articolele de mai jos? Nu tocmai tu te plasezi într-o poziţie ingrată? Stai cu Academia, care se întîmplă sa mai inventarieze şi alte păcate în afară de gafa asta, cînd specialiştii cei mai calificaţi spun cu totul altceva? Pe cine asculţi?
Lupta în jurul literei â şi demnitatea Academiei Române. Imperativele integrării culturale a tuturor românilor, Iaşi, autoeditare, 1993, 94 p.
http://www.jurnalul.ro/stire-special/noi-scriem-cu-i-din-i-121659.html
http://iit.iit.tuiasi.ro/philippide/persoane/stelian_dumistracel.html
Dă clic pentru a accesa nr49p8-9.pdf
citeşte mai ales asta
http://www.romlit.ro/despre_scrierea_cu_
Oare cînd vei înţelege că discuţia nu este în jurul unei instituţii, ci tocmai în direcţia corectitudinii unor argumente şi este despre săraca limbă română? Nu putem face reguli după bunul plac, ci după buna raţiune. Academia se va schimba, limba română va trăi, vie şi în evoluţie.
4. Aducerea în discuţie a Bibliei ca set de regulamnente sau conţinînd regulamente comparabile cu discuţia noastră, trădează încă o dată faptul că discutăm pornind de la două dicţionare complet diferite.
5. Unde vezi circul? Circul este făcut de oameni care vorbesc fără să înţeleagă despre ce ste vorba. Citeşte, documentează-te şi apoi vorbeşte. Îţi repet: Academia distruge regulile şi atacă bunul simţ lingvistic în acest caz. Dacă avem circ este tocmai din cauza unor raţionamente care cele pe care ni le oferi de cîteva zile încoace, dragă Mihai. Ţi-am spus: ai idei puţine, dar fixe şi nici prin cap nu-ţi trece să dai un pic de timp pentru a-ţi face temele de casă ca să vezi despre ce este vorba, dar vorbă ai destula. Păcat!
6. Autorităţile denigrate? Atunci, te rog să vorbeşti frumos despre Băsescu şi Boc. 🙂 Mai ales acum!
7. Exagerezi nefericit în chestia cu focul şi insişti pe o logică complet străină oricărei cercetări de profunzime şi calitate.
Dar… eu tot spun: cu răbdarea treci marea.
Pătrăţosu
Deci: care e legatura dintre regulile lingvistice si regulile de circulatie? I don’t get it!
La Zimnicea e legătura, cu schimbare în Ploieşti, mai iei supliment de viteză şi loc.
Uite, asta face şcoala românească din om.
Vezi ce se întîmplă cînd se dictează comentariile despre LA Steaua? Profesoara dictează, elevii scrie şi dă exemple la Bac.
Mama, mamă, dulce ţară, dulce limbă, dulce popor!
Oricum, e si vina celora din categoria carora faceti parte….profesorii nu au facut nimic..au invatat pe elevi carte…iar acum, dupa 20 de ani veniti si puneti ca nu e bine…riscul modernizarii..si oricum altii au facut mult mai rau limbii romane, decat aceasta ortografie….ca nu e buna sau ca e buna…nu conteaza…..atat trimp cat este considerata standard si noi trebuie sa ne supunem acestor standarde..este ca si in Romani…supuneti-va stapanirii…. ce faceti dvs, oricum va situeaza in grupul „desidentilor” care nm au nici o putere si nici nu vor face o schimbare in acest sens.,.si atunci..de ce sa nu ne conformam standardelor actuale?:) In plus…nici nu e ceva impotriva lui D-zeu a te supune acestor standarde….e ceva ce tine strict de viata umana..:)
R-vda, un alt lucru pentru care voi lupta este să scrieţi Dumnezeu aşa, nu aşa D-zeu.
M-cru
:))
Adevărul nu a stat întotdeauna cu majoritatea, ca istoric mă aştept să cunoşti acest lucru.
Adevărul e câteodată relativ. E nevoie de un standard (absolut) aplicabil tuturor. Standardele sunt discutabile doar de cei cu privilegii de schimbare.
Probabil că și majoritatea asta e pusă cu un scop. Să arate că sistemele prezente sunt supuse greșelii.
Cîteodată e relativ, cînd e vorba de știință e cu totul altceva. Nu știu ce meserie ai, dar asta este meseria mea. Mi-am luat doctoratul in chestiuni de genul asta.
Nu, nu este nevoie de un standard aplicabil tuturor in orice chestiune.
Te inseli amarnic.
asa cum am spus, votul a fost dat de inginerii din academie, nu de filologi.
poate ca te mai gindesti
standardele sunt făcute să ajute. Aici e nevoie.
E relativ privind modul de aplicare.
Din nou nu pricep!
Ce standarde? Care? De scriere?
Să ajute la ce?
E nevoie la ce?
Ce sens are fraza „E relativ privind modul de aplicare”?
Sună ca un haiku!
Mama draga , baiatul asta( domnul ) are nevoie de psiholog nu de dialog! Acum nu sunt ironic, parol!:)
şi încă ceva: ADEVĂRUL NU ESTE NICIODATĂ RELATIV.
Un exemplu „exemplar” este cel al neamului Vandalilor.
Documentarul pornea de la premisa ca istoria e scrisa de invingatori, pe care a dovedit-o descriind poporul vandal. Se pare ca erau poeti, filosofi, ingineri…deci, un popor cult. Dar pentru ca a intrat in conflict cu Roma, aceasta i-a invins in cele din urma iar descrierea poporului facuta de invingatori nu e deloc magulitoare. Ciudat: atatea secole de „certitudini istorice” nu erau decat exagerari si ponegriri.
corect, am citit în latină DE Bello Gallico scris de Caesar, aceeaşi poveste
„Galia est omnia diuisa in partes tres…” Caesar si dragostea lui de a folosi persoana a3a. Interesanta carte!
da, pe De bello am învățat pentru facultate, cîte amintiri!
Fac şi eu parte din Mişcarea de Rezistenţă împotriva ortografiei Academiei Române. Nu renunţăm la luptă, la nevoie ne retragem în munţi. Din păcate, în şcoli noua generaţie este îndoctrinată cu idei ortografice greşite, ceea ce observ la fiică-mea.
Eu prefer „â”-ul din a şi „sunt” cu u în loc de î. Poate din motive mai subiective, care ţin de obişnuinţă (modificarea s-a făcut cu puţin timp înainte ca să învîţ să scriu), de respectarea normelor în vigoare (şi mie mi s-a părut absurd să scriu niciun şi nicio legat, dar dacă-i lege nu-i tocmeală 🙂 ), de convingerea că, pe de-o parte, ceea ce a fost înainte de comunism a fost mai bun şi, pe de altă parte, că limba română e într-un proces firesc de evoluţie, nu întotdeauna logic. Plus că îmi displace niţel inconsecvenţa adepţilor „î”-ului din i. De ce nu se scrie şi România cu î din i? 🙂
În altă ordine de idei, nu că aş avea ideile aşezate într-o ordine anume, pe mine mă enervează cuvintele englezeşti folosite în momentele în care se presupune că se vorbeşte limba română. Mai nasol e că e un lucru normal (ca franţuzismele interbelice) şi că apar cuvinte ciudate în dicţionar. 🙂
Hmmm… găsesc interesant faptul că părerile noastre diferă rareori. 🙄
draga Florin, Comunism este tocmai acestaă decizie ilogică, iraţională, nemotivată ştiinţific.
Te deranjează englezismele, franţuzismele? Ok, dar „nasol” şi „mişto” ce sînt? 🙂 Este limbaj rromîniesc?
Cu toponimele şi antroponimele este altceva. România se scrie aşa din motive politice. O lungă poveste.
ESte consacrat istoric şi nimeni nu s-ar atinge de asta nu din pricini de lingvistică şi fonetică ci din alte pricini.
Ce este de sesizat:
1. Limba română are scriere fonetică – ce se aude aceea se scrie, nu este scriere etimologică sau de altfel.
2. avem un singur sunet î şi â, deci nu este legitimată nicicum folosirea a două indicaţii grafice diferite pentru acelaşi sunet.
3. Criteriul? că este în mijlocul cuvîntului? Dar ce îl pronunţăm diferit în mjlocul cuvîntului?
4. Sper să îi vină Academiei mintea filologică la cap cît mai curînd şi să se corecteze acest jaf.
„2. avem un singur sunet î şi â, deci nu este legitimată nicicum folosirea a două indicaţii grafice diferite pentru acelaşi sunet.”
🙂 Păi mai bine să scăpăm de „î” din i… 😛 Glumesc acum… Cum spuneam, la mine e mai mult o chestie subiectivă, de preferinţe.
@ De ce nu se scrie şi România cu î din i?
Ca să arătăm că de la Rîm ne tragem, cum ziceau cronicarii moldoveni. Ce-i aşa de greu? Î? 🙂
Corect!
Desi m-a intrigat si revoltat decizia de a se reveni la scrierea cu „â” din „a” si la „sunt”, totusi intre timp mi-am reconsiderat atitudinea. Atitudini ca cele pe care le propuneti d-voastra se pot transforma in precedente periculoase. Maine se vor gasi altii care sa gaseasca justificari pentu alte abateri de la norme si conventii. Si apoi amintiti-va cat de caraghiosi va apareau batraneii din copilaria d-voastra care scriuau dupa norma cea veche, incapabili sa se adapteze. Riscati acelasi lucru daca prin fronda d-voastra nu veti reusi cumva sa convingeti Academia sa-si reconsidere pozitia. Eu va doresc succes.
Arca lui Goe, Bine ai venit!
De ce precedente periculoase cînd atîtea edituri serioase încă n-au abandonat lupta?
Sper ca Academia să revină asupra acestei decizii şi va reveni, pentru căî este o ruşine.
Norme le şi convenţiile trebuie legitimate ştiinţific, nu după ureche.
Bătrîneii aceia chiar îmi erau simpatici, sper să devin un bătrînel simpatic.
Marius, ai dreptate in continut, dar nu cred ca ai (totala) dreptate in forma.
Da-mi voie sa fac o analogie (imperfecta, ca orice analogie) – in plus, este un prilej pentru unii gazari de-ai mei de a vedea ca, totusi, mai te si contrazic. 🙂
In parlament sunt foarte multi habarnagii in ale stiintei dreptului. De multe ori, chiar astia dau voturile necesare ca o lege sa treaca. Uneori juristii voteaza contra unor legi si ceilalti „pentru”. Legea trece, totusi. Noi ce facem, nu respectam legea pentru ca multi juristi au fost contra si pentru ca au votat-o parlamentarii ingineri, cantareti, fotbalisti si medici?! Avem deja cateva cazuri in Romania.
Un jurist va spune: ‘legea e proasta, stiu asta pentru ca e specialitatea mea si in plus toti juristii din parlament au votat impotriva ei!’ Asta ii da dreptul sa nu respecte legea? Omul are dreptate, desigur, dar ‘dura lex, sed lex’.
Revenind la chestiunea in cauza: tehnic ai dreptate, nimeni nu cred ca are curaj sa nege asta, este clar ca esti pe terrnul tau. Dar, se pare, unele hotarari ale Academiei au putere de lege.
Tu vii cu problema asta dar nu ai idee cate tampenii se gasesc prin standardele ingineresti pe care suntem obligati sa le aplicam (si nu de putine ori se lasa cu amenzi grele)! Uneori te umfla rasul de ceea ce citesti prin standardele astea. Dar ce e de facut?! Nu le mai aplicam pentru ca cei care le-au facut se pricep la inginerie cam cat se pricep inginerii din Academie la filologie?!
Daca Academia are delegare de la stat sa faca norme, asa cum, de exemplu, ISCIR-ul are in delegare in cele ingineresti, atunci asta este! Sunt alte cai de a imbunatati o lege/norma/regulament/standard. In nicun caz fronda, prin neaplicarea normelor in cauza.
In concluzie: ai dreptate ca filolog! Ca profesor, insa, ar trebui sa te supui normelor in vigoare si, pentru ca sunt gresite, sa lupti pentru schimbarea lor (recunosc, suna ciudat asta din gura unui rebel ca mine, dar discutam principial…).
In fond, asta inseamna om „de dreapta”, nu-i asa?
In aceasta chestiune manifesti un „extremism stangist”. 🙂
şi este drept că avem legile pe care le avem.
Din nou, Adrian, gramatica nu are legi care se votează în foruri. Nici măgar în ale academiei. 🙂
Totusi, un standard minimal trebuie sa existe, deci si un for care sa reglementeze, cu sau fara vot.
Din pacate, gramatica are legi care se voteaza, daca ar fi altfel nu ar fi mai multe „partide”. Faptul ca sunt astfel de discutii arata ca, totusi, „se voteaza”. Nu am auzit de discutii privind corectitudinea teoremei lui Pitagora si nici a legii caderii corpurilor. Gramatica nu este o stiinta a naturii si argumentele sunt de alt gen. Oricat s-ar chinui filologii, gramatica nu este matematica. Cineva hotaraseste, totusi, „cum e corect”. Ca acum a facut-o Academia, asta e altceva.
Raman la parerea mea: ai dreptate in esenta, dar nu ai toata dreptatea. Acum Academia nu mai este condusa de ingineri. De ce nu se revine la normal?
Scrie cum vrei, numai sa scrii bine.
Aşa este cum spui… în fond … ideile contează… atunci cînd este… 🙂
Ah, academia n-a reglementat şi inventariat pluralul „vanghelie” 🙂
Vanghelioane!:))
Dacă scrii la plural Sfinţi, este şi normal să scrii la singular Sfînt. Şi eu scriu „ei sunt”, dar „eu sînt”. Mi se pare că ar fi cu totul şi cu totul caraghios să scriu „eu sânt” :-).
problema cu eu sînt – sunt… este în dezbatere încă, dacă vrem totuşi scriere etimologizantă.
Dacă luăm condujugarea verbului a fi din latină atunci o încurcăm rău de tot.
interesanta polemica. pana unde dam dreptate cezarului, in cele din urma? ramane la latitudinea noastra data de oaresce specializare?
Nu, în şcoală ar trebui să se facă serios aceste lucruri. Din păcate nu se mai face nici latină ca să ne dăm seama că
rîu trebuie să se scrie aşa pentru că este de la rivus
că fântână trebuie să se scrie aşa că este de la fontana…
Dacă copchii noştri ar şti carte…
Nu înţeleg de ce nu vă adunaţi toţi pentru a crea un curent de opinie favorabil unei reforme ştiinţifice. Însă, într-o ţară normală, de corectitudinea limbii se ocupă DOAR Academia, nu Sergiu Nicolaescu.
Iartă-mă, tomegea, dar asta o conside o bîtă în baltă!
De corectitudinea limbii se ocupă vorbitorii ei, nu DOAR academia.
Sergiu Nicolaescu se ocuupa pînă de curînd şi de ceva legi prin parlament.
Dacă mîine academia dă o lege că trebuie să pronunţăm copii şi nu copchii ca în moldova,
dacă mîine ne spune că numai foarma picioare este validă şi nu şi forma chichioare (IAşi-Vaslui), picere (olt), ce se întîmplă?
Îki scoatem în afara legii şi declarăm că numai populaţia dintre Sibiu şi Braşov vorbeşte corect româneşte. La Bucureşti nu se pune pentru că pluralul se formează numai de la numărul 50 în sus.
Păi tocmai asta face Academia. Un standard. Nu dialecte, ci limba oficială. Nu Nicolaescu, nici mamița. Tocmai de-aia e standardul să pricepem că dacă spunem picere e ca și cum am vrea să participăm la discuție și am lua-o pe lângă, ca la circulație. Asta faceți și dvs.
Mihai, „standardul” nu-l vorbeşte nimeni niciodată. Dicţionarul şi gramatica sînt nişte convenţii, nişte abstractizări temporare şi care sînt abandonate după o vreme. Limba este vie, evoluează, se mişcă… Gramaticile şi Dicţionarele se fac şi se desfac şi se fac iarăşi. Am lucrat în astfel de proiect. Ştiu cum se face un dicţionar şi cum se face cercetarea din spate pînă ajunge la DEus ex Machina DEXul de pe masa ta.
Sînt fel şi fel de dicţionare, de neologisme, de regionalisme etc.
Picere şi chicioare sînt atestate şi fac parte din limba română şi, dacă lexigografii noştri nu ar fi aşa de prost plătiţi, dicţionarul nu ar fi în urmă cu 50 de ani şi la litera B ş ar fi atestate şi aceste forme.
Repet: limba este vie şi gramticile şi dicţionarele trebuie să ţină seama de asta.
Ce nu pricepi tu am înţeles.
Ce nu pricep eu este cum vorbeşti cu asemenea îndrăzneală despre lucruri în care nu ai calificare şi nici cunoştinţe destule.
Neamul românesc continuă să mă uimească cu extraordinara sa capacitate poliglotescă.
cine zicea ca popor=grupul de oameni care vorbesc aceeasi limba? Se pare ca nu prea reusim sa scriem la fel 😦 Pana la urma ce e mai important: sa fii inginer in cadrul Academiei, sau filolog in afara Academiei? Si de ce ma rog sa scriu Academia cu a mare? De ce n-as scrie Apartamentul meu ca mi-e mai drag…
Ar trebui oare să facem un fel de abonament şi la colecţia de DOOM-uri schimbăcioase? Şi pentru ce, că oricum nu sunt mulţi care să fie la curent cu toate schimbările şi revenirile, că doar n-om citi tot DOOM-ul o dată pe an doar de amorul artei? Am ajuns cumva cu Academia în aceeaşi „autarhie” împietrită ca şi cu clasa politică? Soluţia filo-logică pare să fie înfiinţarea multor Academii paralele cu aderenţi cotizanţi şi sigle colorate aplicate pe cărţi, ca să ştie omul la ce să se aştepte ca dialect. Nu-i place, nu cumpără. Mai greu cu şcolile, liceele şi universităţile, aici siglele ar trebui să fie ştampilate pe frunţile profesorilor. Dar separarea de Stat poate merge destul de departe, mai ales că nu sunt sancţiuni pentru scriere neacademică. Marius, ce propunere ai pentru Homeschooling, cum să se predea scrierea?
Agnussticks, stai că n-ai văzut tot. Vine un articol fain al Ioanei Costa despre Doom!
În Homeschooling se va preda ŞTIINŢIFIC, nu după urechea compozitorilor sau după metrul inginerilor din Academie.
Bine, aşa să fie. Dar aşteptam o clarificare în discuţia de la HS pe problema manualelor. Cum va fi cu manualele, cine le face, cu ce resurse, cum se garantează o calitate peste manualele de la Stat? Dacă spui că se va preda ştiinţific, îmi închipui că vor exista manuale speciale.
Cu totul diferite, da, speciale şi cu totul diferite decît cele care scurt-circuilează (cu C de la Circ, că Andreea nu-ş care este deja în manuale… ) pe la noi.
Deocamdată se traduc manuale din spaţiile în care este mai multă expertiză şi experienţă în domeniu.
Felicitari pentru pozitia plina de hotarare! Ce bine ar fi daca mai multi intelectuali ar lua atitudine impotriva reglementarii ineptiilor (scrierea cu â din a)!!
Draga Adi, mulţumesc de încurajare, mă bucur că nu sîntem singuri! 🙂
mi-a placut ce am citit. imi aduc aminte de „amicul” hogas si polemicile in care lupta cand se punea la cale ” limba romana” cea corecta. adica ce voiau bucurestenii era corect iar restul intrau la regionalisme.
apoi io scriu decand lumea cu „sunt” ca daca e sa ne luam dupa izvor apoi acela parca era „sumus , suis, sunt”.
trecui si eu pe aici,voie buna!
Excelent, exact, Clujanu!
Ai prins exact ideea. Pluralul EI SUNT ar trebui să fie aşa… Dar eu sunt?
Bine ai venit!
Declar public că sunt o victimă a acestui profesor de greacă, numit Marius Cruceru.
Dacă scriu cu Î di I, de la el mi se trage.
Am ajuns de rîsul pruniclor, cum spunea un domn, mai sus.
E adevărat, Marius Cruceru nu e nici învăţător la şcoala primară, nici profesor de română la liceu şi facultatea unde suge sîngele poporului drept şi credincios, cum remarca, pe bună şi elegantă dreptate, alt domn, tot de mai sus- în general, toţi domnii sunt sus!- ceea ce îl absolvă de grija de a mai da biberon lingvistic pruncilor cetăţenilor paşnici.
Oricum, odraslele lor sunt în măsură să aleagă ce li se pare că e bun şi ce nu din ce spune acest domn pe care îl arăt aici cu de’ştu că nu e ca alţii, dar măcar îşi vor aduce aminte de el că i-a lăsat să aleagă, că i-a pus să gîndescă, ceea ce acasă, la mama şi la tata, nu pare să fi fost valabil pentru mulţi.
Chiar aşa nociv cum scrie, măcar recunoaşte.
Vă închipuiţi ce-ar fi să se prefacă că e de acord, numai pentru că unul cu ridichea mai labilă ar fi avut şansa să gîndescă cu Î din I?
Bine că în limba aia greacă în care pare să se priceapă cît de cît, nu mai contează cum scrie, bine că măcar acolo au murit toţi din Academia de la Atena, altfel cine ştie ce mai inventau, cum să scrie teta cu doi de t, sau mai ştiu eu ce, şi se revolta Marius Cruceru şi-l condamnau ca pe Socrate, să bea cucuta lui Î din A în Agora…
Bieţii prunci de la facultate…, eu nu i-aş mai da! i-aş ţine acasă, la muncă, feriţi de ispita de a gîndi cu capul lor…
Î sau â? Wikipedia este cel mai bun abecedar. Româna avea multe litere și accente ( http://en.wikipedia.org/wiki/Romanian_alphabet ). Acest sunet avea patru litere acum 120 de ani. Mă întreb ce trîntori au fost strămoși noștri de nu au put să pronunțe patru sunete distinctive și au ales un singur sunet să înlocuiască u, a, e și i în anumite cuvinte. Personal, nu îmi place acest sunet care fonetic se numește i posterior, nu a, nu e, nu u. Din această cauză româna suna mai urît decît italiana. Dar, ca să revenim la aceste patru litere pentru un singur sunet, va trebui să înțelegem latină. Schimbarea din î în â nu este numai o aberație fonetică, strică și aparența latină la cuvinte ca rîu care este rius nu raus în latină.
Adânc nu este corect. Adûnc este corect.
Lînă nu este corect. Lână este corect.
Vânt nu este corect. Vênt este corect.
Râu nu este corect. Rîu este corect.
Română -> Latină
adûnc -> aduncus
lână -> lana
vênt -> ventus
rîu -> rius
român -> romanus
rîde -> ridet
împêrat -> imperatus
În engleză prefer versiunea britanică în loc de cea americană nu pentru că nu îmi plac simplificările ci pentru că dicționarul lui Webster nu a fost adoptat complet și a făcut dialectul inconsistent. Colour e color dar famous nu e famos. Licence e license dar face nu e fase. Deci, engleza americană este mai complicată pentru că nu este simplificată universal. Engleza Britanica are litere în plus dar nu trebuie ghicit cum se scrie atît timp cît paternul este meomorizat.
Revenim la română; eram în clasa a-II-a cînd Academia Română a schimbat ortografia. Nu mi-a plăcut, dar m-am adaptat la româna versiunea 1993 și ajunsesem să rîd de „babacii” care scriau pe versiunea veche. Acum, ca turist, care nu a scris o propoziție în română în 11 ani, probabil, cu o română echivalent cu clasa a-V-a învățată de la „femeia de serviciu” pentru că eram străin din occident și nu răspundeam la „Drepți!” cu “Să traiți, am înțeles!” și nici nu mă adresam persoanei de la catedră la plural cu respect fictiv, privind din afară înăuntru, prefer „romîna” comunistă pentru că este mai simplă.
Trebuie să vă gîndiți că nu mai sunteți singuri. Sunteți în Uniunea Europeană. Pentru un vorbitor de engleză, franceza, italiana sau spaniola i-a un an să fie învățată. Româna i-a trei ani pentru că gramatică e aproape latină. Nu a fost simplificată. Cu cît această limbă este mai simplă cu atît este mai bine.
Să închid, cum este posibil ca patru oameni să aibă putere asupra limbii folosite de 22 de milioane de oameni? Cum dau un decret, a doua zi, media scrie cu ortografie sau pronunțare nouă. Dacă vă place să fiți conduși de dictatori, mă fac dictator. Vă dau ultimatum. Alegeți o singură literă pentru acest sunet: î. Sau, pronunțați cuvintele batjoc-urîte de strămoși bine, adică pronunțați adunc, riu, lana, vent. Se aud mai bine și refugiații din Italia nu cred că o să se opună. Deja se laudă pe accent de mafiot sicilian două zile după ce au sărit gardul din România.
De acord cu tine! M-ai făcut și să rîd!
Se pare că ne-exersarea [citit: neegzersarea] limbii romîne [ai menționat doar „scris”] nu a redus cu nimic simțul umorului.
Nu ne putem nega originile, dar prea multă originalitate strică. Limba este un organism viu și se adaptează, evoluează în timp dar spre simplificare și nicidecum spre complicare. Cu cît este mai simplă și mai flexibilă, cu atît este mai ușoară de învățat și utilizat corect.
Reformele din 1953 și 1965 au avut ghinionul să fie făcute pe vremea unui regim comunist, dar asta nu însemnă că au fost făcute de niște „turiști lingvistici”. Ce s-ar întîmpla dacă am nega tot ce s-a scris și făcut pe vremea regimului comunist?
Este drept că decizia academiei române din 1993 nu a fost una bazată pe argumente științifice, ci mai degrabă politice, dat nu vreau să intru în detalii. Precedentul creat în 1993 are repercursiuni și-m ziua de azi cînd vedem unde s-a ajuns: niciun/nicio scrise într-un cuvînt, sau acceptarea în limbă a unor neologisme precum „party” sau „cool”. TRAGIC!
Vă scriu aceste rînduri pentru că mă preocupă limba noastră. Colaborez în timpul meu liber la diferite proiecte de traducere (localizare) în limba română a programelor/aplicațiilor pe calculator și înainte de toate sînt mîhnit să aflu că puterea politică și mai ales academia se dezinteresează complet față de acest domeniu.
Ca drept urmare nu există traduceri inteligente a termenilor informatici sau importul lor corect, iar utilizatorii au început să barbarizeze limba în funcție de cum cred ei că se pronunță termenii în engleză sau de cum au auzit (de multe ori greșit) în jurul lor. O comisie oficială, formată din lingviști, așa cum s-au făcut prin alte țări civilizate din comunitatea europeeană, ar fi un pas înainte.
Standardizare setului corect de caractere (cel cu virgulă la Ș și Ț, nu cel cu sedile), impunerea comercializării produselor informatice numai cu interfețe localizare și vînzarea de calculatoare numai cu tastaturi românești ar fi un MARE PAS ÎNAINTE!
O astfel de decizie, azi în era informaticii, ar ajuta românii să scrie corect românește!
Pingback: « Alecs1's weblog
Pingback: Să ne acordăm oare instrumentele mai jos? | Marius Cruceru
De ce oare pe situl gsp se foloseste gresit î? Suntem in 2013 si trecerea la â s-a facut inca din 17 februarie 1993. Au trecut deja 20 ani. Timp destul pentru a ne adapta…
nu știu, eu refuz sa ma adaptez la prostie, în general îmi repugnă lipsa de raționalitate.
ma da voi nu glumati aicea… deci pana la final cine a cistigat? :)) sau castigat?? ups, pardon, n-am diacritice ca sa fie complet 😀
draga Daniel-San, problema nu este lipsa diacriticelor, lipsurile neuronale sînt cele mai grave. Acest blog este permis celor care trec peste un anumit grad de bogăție neuronală. Lipsa acestora duce la interzicere (blocare!). Asemenea cu trolii. Sper că ești complet din alte puncte de vedere. 🙂
hai maaa, va credeam oameni cu carte maaa
cu multe cărți!
A republicat asta pe Mircea M M.
Pingback: False polemici – despre scrierea cu î din i – muzele albe
Mult mai puțin dotată în argumente, scolastice sau nu, comparativ cu cei care au vizitat acest articol înaintea mea, vreau doar să precizez că sînt de acord cu domnul Marius David și îi doresc sănătate și rațiune limpede în continuare. Mulțumesc pentru acest text scris cu bun simț.
https://muzelealbe.wordpress.com/2017/05/28/false-polemici-despre-scrierea-cu-i-din-i/
https://muzelealbe.wordpress.com/2017/02/06/despre-adevar/
Vă mulțumesc pentru aprecieri! Sper să ne trezim tot mai mulți!
Bună ziua,
Niciunul dintre linkurile din text nu mai este disponibil. Publicațiile românești nu au nicio disciplină în păstrarea/arhivarea articolelor proprii. La George Pruteanu e puțin diferit, el a murit în 2008 dar site-ul lui a dispărut abia în 2018.
Oricum, am găsit toate linkurile în Internet Archive, dacă vreți să editați postarea:
Normele academiei: https://web.archive.org/web/20070314235729fw_/http://www.ear.ro:80/pdf/Normemweb.pdf
Articolul lui G. Pruteanu: https://web.archive.org/web/20180322020837/http://www.pruteanu.ro/103deceidini.htm
Articol de pe romlit.ro: https://web.archive.org/web/20171201035747/http://www.romlit.ro/de_ce_scriu_cu__din_i
Articolul de pe hotnews.ro: https://web.archive.org/web/20070528062548/http://www.hotnews.ro/articol_73837-Aventurile-Academiei-Romane.htm
Alex
Buna ziua, vă mulțumesc foarte mult pentru ajutor.
este extrem de important ajutorul Dvs.
Voi încerca să reactualizez postarea.
Cu deosebit respect,
mc
Rar mi-a fost dat să văd o gogomănie mai mare! Să susții un punct de vedere fără niciun argument al tău, ci preluând de ici, de colo (inclusiv de la unii profesori ai săi pe care autorul chiar îi crede infailibili!) diverse frânturi de raționamente lipsite de logică, stupizenii la fel de nocive ca însăși afrontul atitudinii în sine. După mine asta nu înseamnă decât aroganță exclusivistă, o prostie îmbrăcată în note urbane, scoasă din gura unui mult prea bucolic lingvist.
Stimabile Petre,
1. În spatele acestui articol stă o calificare. Sînt filolog de 30 de ani de zile (am 50 de ani ca vîrstă). Am studii de licență în filologie clasică, doctorat în filologie și studii în domeniu după doctorat. Domnul Munteanu și Dumistrăcel, pe care i-am CITAT, nu preluat, mi-au fost mentori. Cu doamna profesor Lucia Wald mi-am făcut doctoratul în filologie indoeuropeană. Dumneavoastră ce calificări aveți să vorbiți despre acest domeniu?
2. Numiți gogomnie ce anume? Aveți vreun argument? Ați adus dvs. ceva dovezi, contribuții, demonstrații? Nu! Este ca și cum ați spune că este o gogomănie faptul că pretindem că pămîntul este rotund și nu plat! Se vede de la o poștă că ați comentat răutăcios doar de dragul de vă băga în seamă. N-ați atacat nicio problemă tehnică ridicată de articolașul meu, care este un simplu articol de blog și nu un articol științific. Vă rog să îmi răspundeți la o singură întrebare: de ce notăm diferit același sunet? î și â. Dacă se modifică ceva în aparatul sonator, atunci cînd emitem acest sunet, da, trebuie notat diferit? Se modifică aparatul dvs. fonator? Nu! Dacă da, mergeți la medicul ORL-ist!
3. Argument al meu? Asta așteptați? Dvs. rezolvați probleme de matematică folosind teorema lui Pitagora sau așteptăm teorema lui Petre, adică a dvs.? aveți vreo contribuție la vreun domeniu al științei de care trebuie să știm? Este o condiție originalitatea pentru a sta în picioare o problema științifică? Argumente proprii? Stimabile, ați terminat 12 clase? Bănuiesc atunci că aveți cunoștință de ce înseamnă tabelul lui Mendeelev, pe care îl folosim cu toții și legea lui Bernoulli.
4. Cînd mai folosiți cuvinte ale căror sensuri nu le cunoașteți, folosiți dicționarul. Dacă încercați să epatați înșirînd cuvinte fără noimă în fraze controlate de un intelect prea puțin ornat, nu reușiți să epatați decît elevi de liceu tehnologic eventual. BAteți, vă rog, la altă poartă!
Dacă mai încercați astfel de comentarii, cu astfel de atitudine de mahala, vă blochez fără alte avertizări.
Cu îngrijorare,
mc