Aşa cum am intuit în Cîntecul oaselor, momentul se apropie.
Din pricina unor chestiuni administrative, care ţin de managementul cimitirului şi alte cauze pe care nu le voi detalia aici, în data de 6 septembrie 2009, Duminică, la ora 12.30, în Cimitirul Bolovani Catolic din Ploieşti va avea loc deshumarea osemintelor tatălui meu şi ale sorei Voica, prima sa soţie, mama fraţilor mei de tată (Valentin (+1997), Lidia şi Aurel) şi mutarea lor într-un alt mormînt.
Fac acest anunţ pentru cei care au fost apropiaţi ai tatălui meu şi doresc să participe la acest moment. Fratele Gliga Ioan, Gheorghe Vasile şi alţii din generaţia tatălui meu vor dori să participe, probabil. Neavînd posibilitatea de a-i contacta într-un timp atît de scurt pe toţi, am recurs la acest mijloc de comunicare.
Noi, baptiştii, nu avem slujbe speciale de deshumare şi reînhumare, dar cred că ştim ce avem de făcut. Vom cînta cîntări duhovniceşti şi vom citi din Cuvîntul Sfînt. Acest fel de cuvinte ne sînt de ajutor:
Iov 10:9 Adu-ţi aminte că m-ai făcut din pământ şi că mă vei întoarce în ţărână.
Adu-Ţi aminte că Tu m-ai lucrat ca lutul; şi vrei din nou să mă prefaci în ţărână?
Psalm 103:14 Că El a cunoscut zidirea noastră, adusu-şi-a aminte că ţărână suntem.
Căci El ştie din ce suntem făcuţi; Îşi aduce aminte că suntem ţărână.
Psalm 44:25 Căci sufletul ne este doborât în ţărână de mâhnire, trupul nostru este lipit de pământ.
Psalm 90:3 Tu întorci pe oameni în ţărână şi zici: „Întoarceţi-vă fiii oamenilor!”
Fiind la prima slujbă de acest fel, poate că se vor găsi pastori mai experimentaţi să îmi dea o mînă de ajutor, avînd în vedere şi emoţiile suplimentare. Sfaturile sînt nu numai acceptate, ci solicitate în acest caz.
Se spune că niciun chirurg nu are voie să opereze pe cineva din familie, dintre cei apropiaţi, poate că nici păstorii n-ar trebui lăsaţi să facă slujbe celor apropiaţi.
Sper că vor fi alături de mine şi unchiul meu de 90 de ani, pastorul Florea Cruceru şi verişorul meu, pastorul Viorel Cruceru.
Inca o mistuire. Cate mai trebuie? Pana la capat.
Si daca nu avem sfaturi, experienta etc., venim cu scara la cer.
Doamne-ajuta!
Am citit chiar azi despre fratele Radu ca a fost un pastor minunat,care a avut inima calda pentru frati.
Fratii l-au iubit foarte mult si cand a cazut:”cel pocait cade ,dar se si ridica”
Demnitatea si-a recapatat-o prin pocainta..si ca in visul lui Viorel,cred ca a fost dus de mana de ingeri,pentru ca a cunoscut vremea cercetarii.
Pentruca a randuit o zi ,in care va judeca lumea dupa dreptate ,prin Omul ,pe care L-a randuit pentru acesta si despre care a dat tuturor oamenilor o dovada netagaduita prin faptul ca L- a inviat din morti ….Faptele Ap.17 31.
fr.Marius Dumnezeu sa te binecuvinteze si sa te intareasca ,ce zi minunata va fi cand ne vom intilni cu cei dragi!
La revedere ne vom vedea
La revedere ne-om saluta
La revedere pe viitor
sa ne vedem cu toti-n cer!
Fr.Cruceru ,ne vom intilni dincolo de tarmuri …
Dumnezeu poate fi marit in orice imprejurare… fie ca si aceast act atit ne neobisnuit sa fie o marturie pentru cineva si sa aduca slava Lui Dumnezeu. Tot El sa va intareasca…Si ai grija de mama…
nu va invidiez deloc, domnule Cruceru, este o slujba extrem de trista.
Odihneasca-se in pace
Pace frate Marius imi amintesc bine de tatal tau pentruca pe 25 august 1963 ma cununat in biserica Mihai Bravu era Presedinte al comunitati de Bucuresti si la Mihai Bravu nu era pastor Daca as fi in tara as merge sa-l vad dar nu pot ma rog ca Domnul sa te mangaie si sa te intareasca Pahomi Los Angeles
Este un moment dificil! Domnul să vă sprijinească.
Domnul Isus sa va intareasca`, prin Duhul Sfant sa va mangaie !
Si sa fie o alta ocazie de vestire a Evangheliei…
Greu lucru.
Sa va-ntareasca Domnul.
Multumesc, ne vom ruga, deja un coleg pastor m-a ajutat cu doua texte excelente, mutarea oaselor lui Iosif si 1 Corinteni 15, semanarea in ocara..
Fratele Gliga, (daca este acelasi Gliga) inca lucreaza la ITB din str. Berzei nr. de tel. si adresa le gasiti pe siteul ITB
Lia, mulţumesc pentru ideea buna!
Pingback: Duminică, 6 septembrie, la Ploiești « Marius Cruceru
Ramona, ti-am raspus pe privat
Frate Marius;tatal meu a fost un om integru,nu a cedat in lupta indelungata cu „baietii din uniforma”.Sunt mandru de el,de fiecare data cand imi amintesc,sau cand altii imi vorbesc asa de frumos de el.Eu personal am fost hartuit,minor fiind,nu a contat ,varsta sau metodele folosite de sistemul diabolic din perioada aceea.Daca ar depinde de mine,eu unul, nu asi da voie sa vorbeasca sau sa judece,evenimentele si faptele din aceea vreme,daca nu a trait in perioada respectiva.Acuma se ridica multi „viteji” dupa terminarea luptei,dar parca imi doresc un val de prigoana,si cred ca va veni in curand si atunci sa vedem, daca mai au „sabia”in mana sau sant pititi pe undeva si nimeni nu mai stie de ei.D-zeu sa te binecuvinteze.
Draga Andrei, eşti noroc că ai avut un asemenea tată.
Încearcă de dragul Domnului să nu-I mai scrii numele prescurtat.. nu-i chiar aşa de lung DUMNEZEU. mai lungă este adresa ta de email, pe care oricum ai completat-o cu totul, fără prescurtări.
Pingback: La Turnu Măgurele | Marius Cruceru
Pingback: Una dintre cele mai frumoase zile din viața mea: fratele risipitor s-a întors acasă | Marius Cruceru