Ce răspuns putem avea noi după ce sîntem eliberați, iertați? Ce poate face înviatul, după ce a fost scos din mormînt? Poate să alerge de capul lui într-un hiperactivism deșănțat sau poate să se încăpățîneze să stea în ușa mormîntului, cu un pas în continuare în groapă. Între o vioiciune nenaturală stării de proaspăt iertat și o lentoare delăsătoare față de bucurie, acestea ne sînt opțiunile. Cal sălbatic sau catîr încăpățînat! 

Unii vor imediat pe platformă după recuperare. Cer din nou să ne dirijeze corurile, să ne conducă închinarea, să ne conducă studiile biblice, adevărați cai greu de ținut în zăbală. Alții se cufundă într-o umbră a refuzului oricărei slujiri și într-o pseudo-umilință, care duce la lene spirituală. 

Unii o iau înaintea Domnului, considerîndu-se eliberați de trup înainte de vreme și celebrînd prea vîrtos și prea zgomotos, triumfalist, eliberarea …. trăind un fel de escatologie adusă în prezent. Asta înseamnă să o iei înainte ca un cal. Alții se încăpățînează să rămînă în depresii autosugerate, în adîncuri ale vinovăției autoinduse, în paralizie mentală de genul: ”pentru mine nu mai este iertare, oare mă mai iartă Dumnezeu”.

Există niște cîntăreți cam gri în videoclipurile lor. Părerea mea este că ar trebui să-și vîndă cd-urile cu un set de lame de tăiat vene. Cam acolo bat! Nu mai e har? Oare mai sînt bun? Mă mai iubești, Doamne? Mai este pocăință? Lamentări neostoite cu priviri și îmbrăcăminte în stilul emo. 

Păi, probabil că nu mai este har, dacă te bazezi pe tine! Oricum nu ești în stare să TE pocăiești! Reflexivul este refuzat acestui verb! Tot ce poți face este să te dezbraci de tine ca de niște haine murdare! Să vii sărac, orb și gol înaintea Domnului ca El să te îmbrace, El să te vindece. El te învie, El te cheamă la viață împreună cu Domnul Cristos. 

9 Nu fiţi ca un cal sau ca un catâr fără pricepere,
pe care-l struneşti cu un frâu şi o zăbală cu care-l legi
ca să nu se apropie de tine.
10 De multe dureri are parte cel rău,
dar cel ce se încrede în Domnul este înconjurat cu îndurarea Lui.
11 Neprihăniţilor, bucuraţi-vă în Domnul şi veseliţi-vă!
Scoateţi strigăte de bucurie, toţi cei cu inima fără prihană!

Oare ce s-o fi întîmplat între … chinul primelor versuri și izbucnirea de aici?

Te-ai lăsat găsit, pentru că El te-a căutat mai întîi, după ce te-ai ascuns în tufișuri.Te-ai ascuns acum în Domnul, după ce Te-a găsit El!

Ce l-o fi zgîndărit pe David să strige: NEPRIHĂNIȚILOR? Și el să se includă!

Ce anume îl face să scoată, el, un criminal și un curvar, strigăte de bucurie, după ce va fi pierdut din împărăție, din reputație, din autoritate, după ce și-a sacrificat pe altarul eului său patru copii? Ce anume îl face pe vinovat să strige … toți cei cu inima fără prihană?

Bucurați-vă în Domnul! În Domnul …. acesta este secretul!

David se ascunde în Domnul, dezbrăcîndu-se de împărăție și de autoritate. Ascunzîndu-se în Domnul, Domnul se străpunge pe Sine, căutîndu-L!

Așa a murit Cristos pe Cruce!

Sulița sutașului ne-a căutat pe noi în inima lui Cristos, acolo unde eram ascunși! Căci viața noastră este ascunsă cu Cristos în Dumnezeu! Și scormonind Trupul Său nu ne-a găsit, pentru că Fiul ne-a dus prin Duhul la Tatăl!

Și acum toți curvarii, criminalii, proștii și nebunii, au fost găsiți cu inima fără prihană, dacă se vor fi ascuns în inima fără prihană a Fiului lui Dumnezeu.