Pentru că am un espressor bun! Cafea de cea mai bună calitate. Glumesc! …. și nu prea!
De fapt: pentru că m-am săturat de întîlnirile intermediate de ecrane moarte, de tastaturi țăcănite.
Am observat că totul se schimbă atunci cînd îl vezi pe celălalt față către față.
În spatele tastaturii unii luptători feroce, cu epitete din cele mai bogate în sensuri, devin în fața conlocutorului cu totul diferiți. Eu însumi am observat acest comportament la mine.
Totul capătă alte dimensiuni atunci cînd privești ochii lăcrimînd ai vreunui om față de care vei fi fost dur în tratamente, privind cu puțin înainte doar la iconița de pe rețelele de socializare.
Se știe, s-au scris studii întregi despre această dedublare, despre cele două ego-uri, cel real și cel din spatele poreclelor noastre de pe rețelele de socializare.
Surprizele de genul ”tu așa arăți de fapt?” sau ”vă imaginam mai înalt și mai dur” sînt o sărbătoare pentru mine.
Întîlnirile pentru mine sînt adevărată colecție de comori, deși îmi este foarte greu. Nu pare, dar sînt un tip timid, introvert și iubesc mai mult cărțile decît oamenii. Fost mizantrop convertit la dialog, acum îmi este un pic mai ușor să provoc întîlnirile, dar tot nu scap de emoții.
Creștin practicant, adept al teologiei trinitare clasice, de inspirație patristică, asezonată cu personalismul dialogic de tip buberian, nu îmi mai pot imagina viața socială ascunsă în spatele monitorului. Da, au fost vremuri, mai ales la începuturile blogului Pătrățosu și mariuscruceru.ro, cînd am preferat să îmi port toate dialogurile prin comentarii. Astfel s-au adunat aproape 90.000 de comentarii numai pe ultimul blog.
După apariția facebook-ului, altă ispită. Astfel că de o vreme mulți prieteni se trezesc după începutul unui dialog cu o invitație: ”dacă sînteți prin preajmă, haideți să ne vedem!” Mulți dintre aceștia acceptă.
Celebrez fiecare întîlnire de acest soi.
Ce se întîmplă după?
De obicei rămînem prieteni, prieteni adevărați, nu friendzi de facebook!
Marius Cruceru 
cand posibilitatile fizice nu permit comunicarea „fata catre fata” eu prefer telefonul. nu am cont de facebook, whatsapp, twitter, imessage (nici nu am iphone de fapt, si e un motiv in plus sa nu vreau asa ceva)… am doar email, skype, sms si telefon (de fapt mai multe telefoane). am renuntat la yahoo messenger anul trecut, cand vechiul program a fost trimis la pensie. refuz activ orice alt mijloc de comunicare incearca rudele, prietenii sau administratorul de bloc sa-mi impuna (la noi in bloc e la mare moda facebook-ul). cine nu se poate mobiliza sa ma contacteze folosind unul din acele mijloace de comunicare, oarecum „clasice”, inseamna ca nu are ceva important sa-mi spuna. cu unii oameni nu „trebuie” sa mentii mereu legatura, mai ales daca ani de zile nu-ti spun nici doua cuvinte. un pic de efort (ridici telefonul, formezi, dregi glasul, deschizi gura) pentru a vorbi cu cineva face totul sa insemne mai mult.
de asemenea, la sarbatori sau aniversari fac tot posibilul sa sun. nu mai trimis SMS-uri. mai ales nu acelasi SMS la toata lista de contacte. si in nici un caz nu unul copiat de pe internet. „fie ca lumina…”.
deci? vă aștept la o cafea? 😉
ceai?
ar fi frumos, dar cinstit sa fiu, nu foarte realizabil in viitorul apropiat. am prea multe treburi care asteapta sa fie facute. dar asta nu inseamna ca nu ne putem vedea la biserica duminica dimineata.