După cum știți, am un proiect de încurajare (mai ales prin publicitate gratuită, nu iau absolut nimic pentru acest proiect – este un proiect de suflet!) pentru promovarea meșteșugarilor și meșteșugurilor. Mă tem că acestea vor muri odată cu meșterii bătrîni care ne pleacă să meșteșugărească Cerul.

Gyorgy Lorinczi, Nemes Gyorgy, Zsolt Vass Klein, Cristi Arion și alții au fost prezentați pe blogul meu cu meșteșugul lor.

Pe Ionel Surcel l-am descoperit dintr-o întîmplare. Mi-a plăcut mult ce face și mai ales cum face. Cu mult suflet și cu mult talent! Am fost surprins să îmi aducă coada aceea dintr-o bucată de lemn în cîteva ore într-o bijuterie care sublinia atît de frumos fibra frasinului.

Ionel are o poveste interesantă. A pornit de la bîte ciobănești, dar poate că îl voi lăsa pe el să ne spună povestea într-o postare care va urma acesteia.

Meșterul pune cozi, pe care le modelează și le șlefuiește impecabil. Sînt ușor de prins, nu aluncă din mînă, sînt comode la mișcare. L-am și încercat pe acesta pe care îl vedeți mai jos! Am spart destul de multe lemne la viața mea pentru un fiu al asfaltului și am tăiat din pădure destul pentru un copil al junglei de beton, orașul. Cred că îmi dau seama imediat cînd am în mînă un instrument bun. Toporul acesta este și de panoplie, dacă vreți, și de lucru la greu, dacă doriți.

Iată cîteva fotografii din fazele de lucru:

M-a fascinat modul în care pune penele și, se înțelege, peștișorul, care este semnătura personală.

Sursa fotografiilor Ionel Surcel. Acesta este un topor pe care mi l-a făcut Ionel pentru un proiect special cu Fabrica de Bărbați. Veți afla detalii mîine.

AICI puteți găsi mai multe detalii și fotografii cu alte lucrări. De asemenea, puteți și vă încurajez să vă comandați topor de spart lemne pentru foc iarna … vara.

Mult succes, Meștere!