Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
https://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
Marius Cruceru 
Partea elastic-vibranta sa fie exprimata prin comunitati alcatuite din pietre vii?
ce interesant ….
De pe la min. 2.30, până și oaia rătăcită din dreapta a revenit la … Ortodoxie! 🙂
Cred ca fenomenul se numeste rezonanta. Acest fenomen obliga trupele militare sa nu bata pas de defilare pe poduri, pentru ca ar duce la intrarea in rezonanta a intregii constructii, cresterea necontrolata a amplitudinii miscarii si la dstrugerea constructiei. Cand un element mecanic este la apogeul (amplitudinea maxima) miscarii periodice și daca i se imprima un alt impuls in faza si cu frecventa necesara si de acelasi sens, amplitudinea miscarii poate creste peste o valoare admisa de rezistenta materialului elementului.
In cazul nostru, prin miscarea suprafetei de asezare se aplica impulsuri suplimentare de acelasi sens pendulelor, dar functie de sensul de deplasare al pendulelor, acestea pot avea valori negative sau pozitive, deci cu – sau cu +. Aceste impulsuri apar cu frecventa miscarii mesei. Astfel, daca un pendul este defazat (inainte) miscarea mesei, fiind un generator de impulsuri, va genera un impuls cu minus. Si reciproca … Din suma celor doua impulsuri se obtine ,,fazarea finala” Fenomenul duce la intrarea în faza a tuturor pendulelor.
Sa continuam cu spiritualizarea: ultimele pendule care intra in faza sunt cele doua din randul din fata, dreapta. Ghicitoare: cine sunt aceștia ?
Raspuns: D _ _ _ _ _ _ L si S _ _ _ _ _ _ _ _ L (cuvinte cu articole)
SDM
O altă explicație
Download
Rezonanta.Transferul de energie intre doi oscilatori cuplati.Sa consideram douna pendule pe aceeasi lungime l si de aceeasi masa m, legate printr-un resort sau printr-un cordon elastic.Miscarile fiind influentate reciproc, spunem ca aceste doua sisteme oscilante sunt cuplate. Daca imprimam unuia dintre pendule o miscare oscilatorie fata de pozitia de echilibru, energia miscarii se transmite integral la celalalt pendul dupa un interval de timp.
Rezonanta.Procesul de transfer optim al energiei intre oscilatoare cuplate, cand frecventa oscilatorului excitator este egala cu frecventa oscilatorului excitat, se numeste rezonanta.
Rezonanta.Un oscilator (oscilatorul excitator) isi pierde treptat energia, miscorandu-si amplitudinea pana cand ajunge in repaus, iar celalalt (oscilatorul excitat) preia, tot treptat, energia cedata de primul, amplitudinea sa de oscilatie devenind din ce in ce mai mare si atingand valoarea maxima cand primul ajunge in repaus. Apoi, rolurile se schimba, cel de-al doilea transfera energie primului pendul.
Miscarile ambelor pendule sunt caracterizate de amplitudini care se modifica ciclic si se amortizeaza datorita frecarilor. Acest proces reprezinta o oscilatie fortata pentru oscilatorul excitat, in cazul particular al rezonantei. Cand cuplajul este mai strans, transferul energetic este in avans de faza cu Δφ = π/2 fata de pendulul rezonator, cum este pendulul excitat in conditii de rezonanta.
Cand rezonatorul are elongatia maxima, excitatorul trece cu viteza maxima prin pozitia de echilibru si il accelereaza. La rezonanta, o oscilatie se poate mentine ( A = constanta ) cu transfer minim de energie de la excitator. Daca cele doua pendule nu au aceeasi lungime l, energia miscarii nu se mai transfera integral la celalalt.
Multumesc, da, acum inteleg, la asta m-am gindit si eu, suprafata flexibila functioneaza ca mediator si transmitator de vibratii, devenind pendulul-alpha, care le reglementeza ritmul celorlalte
EXPLICAȚIE
Metronoamele funcționează fiecare ca un pendul separat. Experimente din fizică arată că dacă pui cel puțin 2 pendule unul lângă celălalt se influențează reciproc.
De ce ajung la același tact pe suprafața mobilă? Foarte simplu, suprafața mobilă devine ea însăși un pendul mai mare ce influențează și regulează tacturile celorlalte pendule..
Spiritualizare
Dacă avem destulă îngăduință (suntem destul de flexibili), și ceilalți vor ajunge să aibă ritmul nostru…
Va doresc multa… felxibilitate.. 😀
multumesc pentru explicație,
da, uneori sint acuzat de prea multa flexibilitate. Mai ales la muzica 🙂 ca tot veni vorba de metronoame
cu multa placere…
Revin, daca un pendul ar fi izolat de miscarea mesei (ar fi intr-un alt sistem de referinta) si daca pendulul ar mentine foarte precisa frecventa de oscilatie si fazarea, am astepta probabil mii de ani si nu ar intra in faza.
Morala: scoateti persoanele dificile din frecventa si fazarea proprie, aducandu-le in freventa si fazarea turmei Domnului si rezultatele vor fi deosebite.
SDM
Cred că e mai ușor să fie scoase persoanele dificile din turmă. Rezultatele vor fi sigure.
Numai ca ,,Sefu” nu prea accepta asta !
SDM
Pariezi? Nu cred!
Ai putea avea dreptate, probabil ai de partea ta experiența. Eu n-am scos pe nimeni că n-am de unde și nici n-am fost scos pentru că…n-am de unde, deși mi-ar fi plăcut să am unde să fiu dificil doar ca să testez sistemul 🙂
poti incerca oricind.
Vorbele tale ma fac sa ma gindesc la spusa lui Ciprian,
unus christianus nullus christianus
N-am stofă de membru. Unde sunt doi sau trei pentru mine înseamnă aglomerație. Cu unus christianus ai fost optimist; eu merg pe vorba bunicii: să fii om e lucru mare d-apoi să fii pocăit (creștin). Poți să-mi spui însă unus forever aspirantus.
Nu-i vorba de membralitate și carnet, că nu sîntem la asociația vînătorilor și pescarilor sau la asociația bicicliștilor trecuți de 40 de ani și 80 de kg, ci de membru în Trupul lui Cristos, de Biserica-Mireasa, sînt realități ontologice, ființiale, nu sociale, sînt realități relaționale, Biserica fiind comunitatea ontologic-constitutivă, ceva de genul ideii din Eu și Tu a unui evreu care n-a fost creștin, dar care a înțeles foarte bine relaționalitatea ontologic determinantă, personalismul dialogic, și anume Martin Buber.
este o lectură de o după-amiază, dar care îți poate funcționa ca un turning point în gîndirea despre sine.
btw nice to see you alive and kicking
mai mult dind din picioare, mai ales la bicla
Pingback: Din tainele armonizării | romoflorin
Pingback: Din tainele armonizării | romoflorin
Aici rezonanță;https://www.youtube.com/watch?v=PkYZOqWAh24
multumim, da, m-ai imbolnavit cu asta.
„Nu-i vorba de membralitate și carnet…”
Dacă citesc replicile tale în cheia lui Buber atunci înțeleg că în biserica noastră ( eu și tu aici și acum pe blogul tău) există o problemă și anume: tu încă mă bănuiești de izolare în afara bisericii. Asta înseamnă că ai rămas numai tu (du sau ich depinde de cine vorbește), dar Buber zice că așa ceva nu se există atât timp cât există un minim contact (cum ar fi dialogul ăsta). Mai mult, în relația asta ar fi fost și God inițial, care, în cazul în care ai dreptate, nu știu cu cine a rămas să ducă carul relației mai departe.
foarte fain, Samule…
N-am scris Samuel, Marius, nu corecta. Mai bine scrie atunci „Samu-raiul”
mai fac servicii din astea prietenilor, ii corectez tacit,
acum inteleg.
hmmm, da, samuraii erau pagîni.
Jumătate dintre ei erau și homosexuali, așa că nu aș lipi ușor eticheta asta în fruntea sau pe spatele nimănui. 🙂
Pentru cei care cunosc cultura japoneză mai aveau și alte apucături și obiceiuri șoade. Mai bine totuși Samuel, nu? Caxim?
hai să facem o întreagă teologie… 🙂 Nu, nu e mai bine cum zici tu.
draga Cimax :), ma poti acuza de multe, numai de lipsa neuronilor nu 🙂
am vazut jocul, cu Raiul, sigur ca l-am vazut ca retorica predau si stiu ce este calamburul prin metateze si separatii.
asa cum nu toata lumea baga in seama jocul de cuvinte, nu toata lumea stie ce stiu eu si inca putini despre samurai.
acuza nu era vizavi de neuroni, ci vizavi de altceva… 😉
plus că nici nu ai băgat de seamă jocul de cuvinte. las că îl va observa Sam.
Am văzut prima variantă înainte de corecție. Sună bine pentru că sună a familiaritate chiar dacă e fără bă în față 🙂 Pe onoarea mea de sam cu rai. Ai observat că samurai e o anagramă a lui „a, Marius” ?
Tresă-mi dai un miel: sunt Samoil nu Samuel,se pronunță Some-oil. Creez confuzie în rândul vorbitorilor de engleză pentru că nu știu cât de bogat sunt și dacă am neamuri în Dubai. Some oil e prea vag, poate fi de la un baril la milioane.
Dacă mă întrebai îți spuneam că nu mă deranjează samu-răii fie ei veseli sau paganini, oameni suntem cu toții chiar dacă nu toți au norocul să se nască într-o țară 89% creștină de drept și restul mai stângaci.
ce se intampla cu o pendula atunci cand ii schimbam lungimea???