Ionatan a plantat un măr în livada poeziei evanghelice româneşti, un măr care face roade spre vindecarea verbelor derivate din adjectivele şi substantivele cele mai nemişcătoare; spre vindecarea substantivelor înţepenite prin formule golite de vioiciunea metaforică, dar care încep să se mişte sub condeiul lui cu o iuţeală verboasă fulgerîndă.

Îngerii lui Ionatan îngeresc şi ferestrele ferestruiesc, mişcătoarele împietresc şi nemişcatele umblă nestingherite. Ionatan ne-a învăţat „tabla înmulţirii cu cerul” şi ecuaţiile cu două nume necunoscute, ne-a reparat „ferestrele Împărăţiei” şi ne-a învăţat comerţul cu ghimpi în schimbul iertării, ne-a arătat cum ar trebui să „trecem prin icoană” sau care sînt cele mai potrivite litere pentru a scrie „poema iubirii”, dar „cu faţa la cruce”, în linişte, o „linişte dintre două tăceri”

Ionatan şi-a transferat toată seva din carne pe hîrtie; mişcarea din articulaţie, în conjuncţii; şi-a înşirat puterea sub cuvintele aşezate cu o disciplină oţelită sub suferinţă. Ionatan a rodit cîte un fruct în fiecare zi. Cum culegeam merele, cum el se mişca mai greu; cum cuvintele curgeau mai repede, cum vorba i se îngreuia. S-a stors pe sine sub pomul propriei vorbiri despre cele ce cu greu alţii au reuşit să scrie cuvinte.

Din oase, ligamente, zgîrciuri, sînge, muşchi şi vene a adunat şi a plantat totul la rădăcina pomului cu umbră de leac pentru limba înţepenită în lozinci şi ne-a dăruit o nouă scriitură despre cele văzute şi cele nevăzute, o nouă umbră de odihnă şi răgaz.

După uscarea lui Ionatan, mărul lui va înverzi şi înflori mai dihai şi mai de soi şi muuultă vreme ne vom hrăni din el cu tot cu poeţii care vor să vină să-şi adape poemele din Cuvînt.

Şi eu am luat din mărul lui Ionatan…

„se flacără lumina şi se piatră

şi colţuroasă-n stihuri se frământă

fiinţa mea în dor se-ndeodată

vederea mea în zbor se despământă”

sursa youtube ionatanp

UPDATE

Ionatan s-a pregătit de lansarea ultimului volum. I-a reuşit, a trecut deja prin Icoană.

Postare publicată iniţial în 16 aprilie 2010.

LATER UPDATE

Probabil că acesta este un alt motiv pentru care nu am renunţat la scris în acest fel (aşa cum am spus, nu fac blogăreală), adică la pătrăţoşeniile mele.