De-graduarea limbii române

Sîntem în plin sezon de „graduări”. Toată lumea gradueşte. Fiica noastră a graduat de la liceu… sau a graduat liceul. Azi avem festivităţi de graduare. Se fac poze de graduare, diplome de graduare.

Înţeleg că nu putem scăpa de computer şi nu sînt adeptul „cîinelui fierbinte” în loc de hot-dog, nici „calculator de poală” în loc de lap-top şi totuşi… puţintică estetică, fraţilor.

Graduare sună ca porcul în limba română şi este un calc nereuşit cînd avem alternativa pentru „absolvire”.

Neoprotestanţii sînt şi mai ispitiţi de astfel de calcuri din pricina proximităţii limbii engleze, limba în care ne-am format limbajul teologic.

Să încercăm totuşi să vorbim limba română, cînd este de vorbit limba română şi să vorbim alte limbi, cînd se cere.

Felicitări tuturor gradaţilor… absolvească-vă de păcate Dumnezeu!

Despre Marius David

soțul Nataliei, tată și proaspăt bunic
Acest articol a fost publicat în dulce Românie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

36 de răspunsuri la De-graduarea limbii române

  1. naomi zice:

    Sa incercam sa vorbim limba romana mai ales cand este vorba de teologie, ca si asa este greu de inteles pentru uni, iar daca se mai si imprumuta termeni straini este „varza”.

  2. Marinel zice:

    Of, e chiar „naşpa” cu atâtea „bibileli” legate de „engla”… „LOL” Nu că nu m-ar deranja şi pe mine cumplit când aud, mai ales în predici, limba noastră „înghesuită” în expresii împrumutate din engleză, dar mă doare şi când îi aud pe tineri că „acum, că am halit şi liceul, bine c-am scăpat de profa de mate, că mă termina, era naşpa de tot…” Nu? Că „varză, viezure, barză” oricum nu mai fac nicio „brânză”… 🙂

    • ACIDUZZU zice:

      Frate Marinel,

      Plin de o ironie fina, ai incercat sa fii „tru” si chiar esti „trendy” pentru cei initiati de prin bisericile neo…carora le vine greu sa vorbeasca intr-o romaneasa neaosa…

      „Suna ca porcul in limba romana” (vorba fratelui Marius), si pentru noi care incercam in mod fals sa parem „cool” in ochii lor.

      Pana mai ieri, se foloseau expresii devenite „vintage” de-acum…(naspa, nasol, babaci, malai, cheag, gineala etc.). Anii saizeci-saptezeci era reprezentata de generatia „beatlesilor”; apoi, anii optzeci-nouazeci era generatia „punk”…; nouazeci-douamii, generatia „retro” ! A urmat generatia „x”, „y” si „zet” si, iata-ne surprinsi de o noua generatie :”net” ! Genaratia care scrie si vorbeste limba romana ca si pe messenger, cu: „mai vb”, „pls…, „k” , „sh”, „propiu” in loc de propriu, „propietate”, in loc de proprietate, „fortuit” in loc de fortat (constrans), expresii, de altfel atat de familiare senatorilor si deputatilor romani.. Dupa cum se vede si din lipsa examenului de bacalaureat la unii ministri, printre care si cel al invatamantului… Nu e „haios”, frate Marinel ?

      Vorba regretatului Fanus Neagu, de curand disparut dintre viii literaturii romanesti care mai pastrau inca din demnitatea si maiestatea limbii romane atat de mioritic exprimata:

      „Voi toti acei ce conjugati
      „oua” cu „boua”,
      Ce v-as da vreo palme noua
      Pentruca stalciti limba romana !

      • Marinel zice:

        Fratele meu, poţi să nu fi „trendy” în ziua de azi? Păi, cum altfel să înţelegi ce se vorbeşte în jurul tău? 😉 Cândva, de mult, am fost pus în situaţia de a corecta nişte lucrări de control ale unei clase de liceu. Am simţit atunci pe pielea mea ce înseamnă cu adevărat „râsu’-plânsu'”. Şi-mi mai amintesc acele afişe de acum câţiva ani, care anunţau că „avem ovizi mici” (cu referire la statuete mici reprezentându-l pe Ovidiu) şi celebrul afiş cu „az e oo” (dorind să informeze că în acea zi se vindeau ouă)! =))
        Cel mai dureros lucru mi se pare însă că nu prea văd cum s-ar putea vindeca boala asta! Fiindcă, dacă încerci să corectezi un tânar, ai toate şansele să auzi: „Da’ nu mi-s curios”…

        • kristallherz zice:

          Frate Marinel, nu vreau sa caut nod in papura, insa „dadeti-mi” voie sa va spun ca ati omis un „i”, din graba cred, la expresia „sa nu fii”. Rugam pe fratele Marius, daca binevoieste, sa modifice. C-apoi se iau tinerii generatiei mele de dvs. pentru ca, din fericire, toti stiu cu sta treaba cu i-urile astea…

  3. Alex Pop zice:

    Bunicii si ai nostri tati
    Au suferit rusificarea
    Iar pe ai nostri nostri “graduati”
    Ii chinuie-americanizarea!

  4. ACIDUZZU zice:

    „Graduare sună ca porcul în limba română…”

    La fel cum suna tot „ca porcul” expresia: „am fost fortuit” sa folosesc cuvantul…”graduare !

    Astfel este plina limba romana (cea mult prea-dulce si frumoasa…) de astfel de cuvinte hibridate dar neasimilate de nici-o logica, precum blana cainelui de puricii intr-o continua migrare: de gat spre coada (pe traseul spinarii) si de la coada spre gat (pe traseul burtii), via zona sacral-codala…

  5. ACIDUZZU zice:

    Draga Frate Marius,
    Cu tot respectul pentru domnia-ta precum si pentru postarile „pastelate” ca diversitate, dar toate de o calitate de tip „no comment…”, provocatoare, prin care „ne arunci cavalereste manusa” provocandu-ne pe noi cititorii la un duel al mintilor (uneori mult prea infierbantate, aici, pe blogul domniei-tale,), la reusite sau mai putin reusite „flotari de logica”;

    Ingaduie-mi, frate, si fie placute domniei-tale postarile mele, sa particip si de data aceasta cu o poezie ce tine tot de…Romania (mai mult sau mai putin) pitoreasca…

    România…
    pitorească !

    EFESENI 4:29-30; COLOSENI 3:15-17;
    COLOSENI 4:6; IACOV 3:2-12.

    Nu-i tablou de Grigorescu
    Imortalizat pe pânză;
    Ci, cum se exprimă…Escu
    Româneşte: “mânză, brânză,

    Varză,viezure, plăcintă,
    Iepure şi huhurez”;
    Şi vorbirea ne incântă
    Căci din el ne facem…crez !

    Din mulţimea de cuvinte
    Ce cuprind fondul activ;
    Şi reprezentânt sorginte,
    Popor comunicativ

    Şi în gesturi şi-n vorbire,
    România pitorească !
    Ne cuprinde-aşa uimire
    Când începe să grăiască

    Naţiunea românească,
    În metafore-epitete;
    Continuând să ne uimească
    Înjurând pe îndelete…

    Nu e naţie pe lume
    Cu-aşa-njurături buluc;
    Cum rostesc românii-n spume
    Vrednici doar de…Guiness Book…

    Dublu sens are cuvântul
    Şi-nţelesu-i este-ascuns;
    Plin de tâlc ne este-avântul,
    Scopul, noi ni-l vrem ajuns…

    Conotaţii de tot felul
    Lasă loc de-interpretare;
    Ne-am atins indata telul
    Cand rostim o cuvantare…

    Picatura chinezeasca
    S-a nascut…intre Carpati !
    Talcuit ne limpezeasca;
    Pe chinezi i-avem ca frati !…

    Plasam ironia fina
    In declaratii de iubire;
    Pitoreste se imbina
    Cu o crasa nesimtire !

    Cand “balacarim” vreun frate,
    Cu aplomb il laudam;
    Sa-nteleaga nu mai poate
    Bietul, cand il lepadam…

    Cand dam sfaturi intelepte,
    Cu aere de…rabini,
    Bestelim pe indelete,
    Metaforici, blanzi, senini…

    Folosim “Kerougma”-n parg,
    Necioplita si vulgara;
    Cand ne etalam cu sarg,
    Periferici, foc si para…

    Suntem plini de aforisme
    Cand e vorba sa-ndreptam
    Fratii,cu…mahalagisme
    Si-n argou ne exprimam…

    Unde-i sarea, unde-i Harul
    In vorbirea noastra-aleasa ?
    Cum de ne…”sare mustarul”
    Cand cu balarii e…”dreasa”?

    Tufe de urzici, scaieti,
    Ne tot cresc pe langa…gura;
    Si-i bagam in sperieti
    Cand vorbim trufasi, cu ura…

    Ne erijam apoi, pe loc,
    In grup de lauda-nchinare;
    Si cantam umpluti de…foc,
    Nonsalanti, in Adunare !

    Vrem sa amagim poporul
    Cu cantarea noastr-aleasa;
    Cand slujim cuprinsi de dorul
    De-afirmare-n Sfanta Casa !

    Domnul, niciodata n-are
    Trupe-n fire, interpreti
    De lauda si-nchinare,
    Falsi si varuiti pereti…

    Cum ? Cand gura ta aduna
    Doar expresii “pitoresti”;
    Crezi ca se aud cum suna
    Sus, in slavile ceresti ?

    Cand traiesti printre stihii
    Si vanturi de-nvatatura;
    La gura cand balarii
    Iti tot cresc, pline de ura,

    Crezi ca amagesti pe Domnul?
    Ca nu iti cunoaste firea ?
    Crezi ca il confunzi cu omul
    Cel naiv, privind slujirea

    Falsa si-artificiala,
    De roman duplicitar ?
    Ce traieste-n mare fala
    Cu un substitut de Har ?

    Nu te amagi-n vorbire
    Mioritic, precum esti !
    Pitoresc si plin de fire;
    Plastic, cand tu ne vorbesti !

    Simtim falsul din cantare
    Si-n straina ta slujire;
    Fara Har si fara Sare,
    Fara psalmi, fara iubire !

    Luciferic, te inalti
    Pana-n zarile senine;
    Nu cu ravna te incalti,
    Ci-n mandria ce te tine

    Sus, pe-a ta ‘nalta estrada
    Cu mult talent cand “prestezi”;
    Ca…profanii sa te vada
    Cum stii sa te-mpaunezi…

    Daca Domnul este Duh,
    Cu inchinatori la fel;
    Pentru ce-negresti vazduh
    Cu un duh de menestrel

    Car are-un singur scop,
    Sa-si adune…aplaudaci ?
    Vrei sa fii primul in top,
    Sau in iadul plin de draci ?

    Domnul n-are-alese grupe
    De lauda si-nchinare;
    Nici reprogramate trupe
    De…”hip-hop”, in Adunare !

    Are doar INCHINATORI
    SFINTI, IN DUH SI-N ADEVAR !
    In traire roditori,
    Pocaiti din…fir-a-par !

    Vorba lor este aleasa,
    Dreasa-n Har, plina de sare;
    Nu-i o limba…”pitoreasca”
    Si-n doi peri in…Adunare !

    Este-atat de-adevarat
    Cum ca suntem…”mioritici”;
    Dar de nu ne-a transformat
    Duhul Sfant, suntem…rahitici

    Si-n credinta si-n putere,
    Si “in vorba si in port…”;
    Pitoresti in Adunare,
    Interzisi in Sfantu-I Cort

    Ce pogoara-se de sus
    De la Domnul Savaot;
    Mireasa pentru Isus,
    Sfanta in traire-n port !

    Lauda si inchinare,
    Nu e doar vorba scrantita;
    Prefacuta-n Adunare,
    Fara viata mantuita !

    Domnul vrea inchinatori
    Sfinti si sinceri in traire;
    Nu doar cabotini actori
    Interpretand fara iubire

    Partituri de simfonie
    Care nu sunt potrivite;
    Nici o viata-n letargie,
    Cuvinte “pitoresc” rostite !

    ACIDUZZU, Timisoara,05.06.2010, 07.06.2010

    • Marius David zice:

      eşti inepuizabil, Aciduzzu, inepuizabil,
      de unde le tot scoţi? :)=

      • ACIDUZZU zice:

        Bineinteles ca nu numai din „putul gandirii” ci si din impactul cu realitatea cotidiana, vorba ceea „de prin…biserici adunate si iarasi la biserici date !”
        Vrand-nevrand, trebuie sa le acceptam ca realitati, dureros de incomode…

      • ACIDUZZU zice:

        Multumesc de aprecieri, draga frate Marius !
        Sursa asta „inepuizabila” poate fi candva, undeva, cuiva, de folos, mai ales daca iubeste viata de credinta traita asa cum trebuie: dupa Biblie !

  6. elisa zice:

    Graduare, termen strain pentru abolvent?
    Mai mare mirare am, cind, ducindu-ma la biserica, sa ma inchin si sa ma rog,
    „trebuie”sa vad cum se graduaza (eaza?)unii;
    numai ca eu nu de aia ma duc la biserica.
    Termenii ca tremenii, dar de ce nu facem si noi ca ortodocsii:
    in biserica sa ne intilnim pentru cea ce a fost ea lasata de Domnul,
    inchinare catre Dumnezeu.
    Apoi pentru altele, sa folosim un alt timp.
    O folosim pentru serbari inchinate omului firesc (mame, apoi tati, apoi vor veni :matusi si unchi, verisori si cumetrii) si pentru a inmina diplome ca la scoala.
    De ce in timpul de inchinare?
    Sa nu mai pierdem alta vreme?. 😦

    • ACIDUZZU zice:

      Ba, facem ca si ortodocsii, sora Elisa !
      Intram in biserica de doua ori pe an (la Craciun si la Pasti), stam cinci minute (mai trebuie sa muiem degetele in agheasmatarul instalat la intrare) vedem cine mai e, ce se mai predica, ne ferim de ora rugaciune ca…de tamaie si apoi plecam intr-ale noastre ca, deh…, ca la ortodocsi, biserica are efect euharistic, sfintitor , Doamne iarta-ne !

  7. ce ma deranjeaza pe mine foarte mult este „de-grad(u)area” acuzativului: nimeni nu mai spune „cartea pe care o citesc”; toti spun „cartea care o citesc”.

  8. Marinel zice:

    „BTW” 🙂 Dacă tot vorbim despre limba română… Aş fi curios să aud o părere despre corectitudinea exprimărilor următoare în predică (scriu două variante):
    a) „Să lăsăm Duhul să locuiască în INIMILE NOASTRE”
    b) „Să lăsăm Duhul să locuiască în INIMA NOASTRĂ”

  9. elisa zice:

    Cred ca inimile noastre, ca sunt mai multe. 🙂
    Aciduzzu;
    imi pare rau, dar fiul meu ortodox, de unde abia acum vad ce inseamna ortodoxia; se roaga ma mult decit mine; sta la biserica in picioare, sau cu capul jos pe podea, trei ore duminca dimineata;
    nu face rabat din ceea ce numeste inchinare si nici la slujbele din bisericile lor nu vom auzi glume. 😦
    Adevarul este ca noi numim ortodocsi pe cei nepracticanti.
    Ortodoxia insemna multa, multa infrinare; multe posturi, si multa seriozitate in toate.
    asa o vad eu acum, aici.

    • ACIDUZZU zice:

      @ Sora Elisa,
      Nu „dau foc la toata casa pentru un singur soarece” spune proverbul batranesc.

      Odata lansata fiind, in lumea virtuala a blogosferei, expresia ce va apartine: „Termenii ca termenii, dar de ce nu facem si noi ca ortodocsii:
      in biserica sa ne intilnim pentru cea ce a fost ea lasata de Domnul,
      inchinare catre Dumnezeu.”,

      n-am facut decat s-o „exploatez” la maxim !

      Felicitari sincere pentru fiul dumneavoastra care a inteles, se pare, etimologia si incarcatura semantica a expresiei „ortodox”, adica cel ce da dreapta slava lui Dumnezeu ! Sunt convins ca o traieste cu prisosinta, intr-un mod unic, binecuvantat, nefolosind-o (expresia) doar ca pe un banal ecuson de circumstanta… Domnul sa va binecuvinteze pe dumneavoastra si pe un asemenea fiu care, dupa spusele Domnului Isus „nu e departe de Imparatia lui Dumnezeu” ! Amin !

  10. ioan zice:

    Daca tot se spune in biserici „SCULATI-VA IN PICIOARE ” de ce nu se spune si
    sedeti in fund.Parca se poate ridica si in cap sau maini in biserica.
    Ce frumos suna de la anvon „NE RIDICA SA ASCULTAM CU SMERENIE CUVANTUL LUI DUMNEZEU…..” sau NE RIDICAM LA RUGACIUNE.
    Rog pe onor fr .Marius sa …….. ca si absolvwentzi …..
    De 77 ani m-am saturat de „SCULATI VOI.. OROBSITI.. IN PICIOARE

  11. elisa zice:

    Acuduzzu,
    multumesc, slava este a lui Dumezeu; sper sa nu ramina doar”nu departe”, adica CRED>
    NU este numai el; (singurul soarece. 🙂 )
    are o multime de prieteni, care mi-s dragi ( multi sint preoti) si cu care ma zidesc.

  12. Pingback: De ce cred că e mai bine să „graduăm” decât să „absolvim”. :) « Methoughts, mefeats and medefeats

  13. anddij zice:

    „Neoprotestanţii sînt şi mai ispitiţi de astfel de calcuri din pricina proximităţii limbii engleze, limba în care ne-am format limbajul teologic.”

    Credeam că sunt singurul care crede astfel 🙂

  14. Mike zice:

    multumesc frate Marius! O doza buuuuna de ras de dimenata! :))) Credeam ca numai aici la noi se ciunteste bimba noastra, dar se pare ca sunt „mistake”! Cum de nu li se suceste limba in gura ca fara se vreau, cand fac cate o greseala nu-mi suna bine, si asta se intampla forte des, ca stii cum e: acid mancam cartofi pe porci si mai bem cate o soda dupa care draivuim caru! :)))

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.