Nu trebuie să fie neapărat rotunde

Publicat pe 8 februarie 2011 de Marius David
Atentionare speciala – cititi cu atentie si procedati cu prudenta!

NUMAI pentru ingineri! Economistii, medicii, avocatii si restul lumii, pazea! – nu priviti, poate provoca infarct; nu incercati sa intelegeti: poate provoca incurcatura de… creieri!


via S.G.

Rotile dintate nu trebuie sa fie neaparat rotunde……

Avatarul lui Necunoscut

About Marius David

soțul Nataliei, tată și proaspăt bunic
Acest articol a fost publicat în Schimb de iutuburi, zîmbetu din colţu gurii. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

29 Responses to Nu trebuie să fie neapărat rotunde

  1. Avatarul lui Vaisamar Vaisamar spune:
    8 februarie 2011 la 11:55 pm

    Morala demonstraţiei: nu e important să fii sau să te dai rotund! Important e ce şi câţi dinţi ai! 🙂

    Răspunde
    • Avatarul lui Marius David Marius David spune:
      9 februarie 2011 la 1:08 am

      şi uite la comentariul lui adrian… normala comună şi punctul de contact.
      mă interesează să pricep asta matematic
      intuiesc faptul că se va putea folosi la periegeză.

      Răspunde
    • Avatarul lui ACIDUZZU ACIDUZZU spune:
      9 februarie 2011 la 3:00 pm

      „…nu e important să fii sau să te dai rotund! Important e ce şi câţi dinţi ai! :)”

      „Coltoasa” morala, „coltoasa” cugetare ! Eu zic ca te poti „da rotund” dar numai in smerenie ! Adevaratele angrenaje se realizeaza numai cu…roti „rotunde, functionale !
      Imagineaza-ti un angrenaj cu roti dintate dar…patrate sau rombice: ce te faci cand, in timpul functionarii (in sincope si opintiri), primesti un cot (colt) in gura de-ti rupe aproape toti dintii si…nu mai intri in viteza cum trebuie…Si-atunci, ce te faci ? Tot te dai rotund ?

      Răspunde
      • Avatarul lui ACIDUZZU ACIDUZZU spune:
        9 februarie 2011 la 3:06 pm

        Cat despre filmulet,…el reprezinta principiul docilitatii functionale. O Mana are drept de control asupra…patratoaselor, ovoidalelor sau spiralatelor , sicopatelor, roti buclucase ! „E pur si muove !”

        Răspunde
  2. Avatarul lui adrian adrian spune:
    9 februarie 2011 la 12:07 am

    Asadar, poti fi patratos si, totusi, capabil de a fi parte a unui angrenaj! 🙂

    Serios vorbind, nu conteaza, intre anumite limite, forma geometrica a rotilor dintate, atata vreme cat legea actiunii conjugate a dintilor (legea normalei comune, cum i se zice pe la noi) este respectata: normala comuna in punctul de contact trebuie intotdeauna sa treaca prin polul angrenarii (trebuie sa intersecteze in acelasi punct linia care uneste centrele rotilor). Se pot imagina cele mai nastrusnice mecanisme, desigur, neluandu-se in seama fiabilitatea lor, vibratiile, zgomotul…

    Răspunde
    • Avatarul lui Marius David Marius David spune:
      9 februarie 2011 la 1:07 am

      da! 🙂
      tocmai mă gîndeam cum se poate rezolva geometric, matematic, toată povestea asta.
      m-ai rezolvat cu normala comună şi punctul de contact. Acum trebuie să caut dicţionarul de matematici.

      Răspunde
      • Avatarul lui adrian adrian spune:
        9 februarie 2011 la 8:48 am

        Exista un fel de enciclopedie a mecanismelor, in 8 volume, scoasa de rusi (Artobolevsky). Vorba unui prieten: „O rasfoiesc si ma minunez. O poezie cartea asta!” 🙂
        Intr-adevar, rasfoind-o ramai uimit de ceea ce poate concepe mintea umana: tot felul de „comedii” care, totusi, se misca. 🙂

        Oare la ce s-o fi gandit Nichita Stanescu cand a scris versurile:
        „Sa lasam obiectivitatea pentru rotile dintate
        pentru suruburi si pentru saibe.
        Daca timpul trece asa cum trece
        tu nu ai dreptul sa ma privesti fix.”?
        Stia ca rotile dintate in angrenare trebuie sa aiba un raport de transmisie constant?!
        „Angrenajele” umane nu au si ele nevoie, pentru a rezista in timp, de un „pol (comun) de angrenare” fix?! 🙂

        Răspunde
  3. Avatarul lui Cristina Cristina spune:
    9 februarie 2011 la 1:36 am

    Dupa vizionarea filmuletului, la nivel de simt comun, am tras o concluzie: chestiile cu dinti (ca roti nu le putem spune 🙂 ), ca sa formeze un angrenaj functional, e musai sa fie, ori toate cu colturi, ori toate cu linii curbe, altfel nu functioneste …
    Morala: daca ai dinti si te stii cu colturi, pune mana si gaseste-ti apropiati la fel, ca de nu, ti-ai compromis angrenajul.

    Răspunde
  4. Avatarul lui tani tani spune:
    9 februarie 2011 la 8:10 am

    totul este simplu si logic…distanta sintre centrele unor cercuri este egala,zona de contact este la distanta de 50% de fiecare..la celelante figuri geometrice difera temporar pt ca depinde de zona de contact…dar se mentine distanta aceasi, fiind cuiul fix!

    Răspunde
  5. Avatarul lui leo leo spune:
    9 februarie 2011 la 1:03 pm

    unitate in diversitate…
    legea compensarii, toata chestia e sa stii sa lasi de la tine, cand dai un colt mai lung …

    interesant

    Răspunde
  6. Avatarul lui Pomisor Pomisor spune:
    9 februarie 2011 la 7:29 pm

    Interesant este ca asemenea tipuri de roti ciudate exista si in mecanismele reale. De exemplu in toate ceasurile mecanice exista o piesa care nu are forma rotunda (ea are forma unei pene si are un arculet propriu) dar este implicata in mersul celorlalte rotite. Aceasta piesa are rolul de a intarzia miscarea celorlate astfel incat rotita de la secundar sa se miste doar la o perioada de o secunda. Fara aceasta piesa toate piesele rotunde s-ar roti frenetic si tot mecanismul ceasului ar fi inutil.

    Răspunde
    • Avatarul lui Pomisor Pomisor spune:
      9 februarie 2011 la 8:03 pm

      Pentru exactitate detaliile sunt prezentate mai jos (in sectiunea ceas cu arcuri):
      http://www.timekeepingsite.org/clock_invent.html

      In mecanismul stabilirii perioadei de 1 secunda mai este implicata o rotita (rotita de balans) care are arcul pe langa cea in forma de pana.

      Răspunde
    • Avatarul lui ACIDUZZU ACIDUZZU spune:
      10 februarie 2011 la 7:57 am

      „(ea are forma unei pene si are un arculet propriu) dar este implicata in mersul celorlalte rotite.”

      Piesa aceea minuscula ( doar la ceasurile mecanice, fie ele Rollex, Citizen, Doxa, Tellus sau…Pobeda…), poarta numele de „pas” si determina ritmul de…”mers” al mecanismului functional. Ritmul este determinat de…”avans”, iar avansul il stabileste Mesterul Ceasornicar. Daca toate aceste operatiuni, efectuate in ordinea inversa (Ceasornicar, avans, pas) inlaturam CAUZA INTARZIERII pe care uneori o constatam in functionare.
      Oare degeaba se spune in Iacov 1:19:”Orice om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire, …”?
      Sa-l rugam pe Mesterul Suprem sa ne „mareasca avansul” pentru a „tine pasul” si a fi GRABNICI LA ASCULTARE !

      Răspunde
  7. Avatarul lui michael michael spune:
    9 februarie 2011 la 9:03 pm

    angrenaje din lemn care nu rezista in regim de lucru normal. o paradigma buna pentru crestinii ocupati cu spoiala din lemn fan si trestie.

    Răspunde
  8. Avatarul lui gigi l gigi l spune:
    9 februarie 2011 la 11:44 pm

    Sa stai la locul tau (in cui) pastrind contactul cu cei din jurul tau , daruind si primind (la momentul potrivit)…asa arata un raport intre oameni ce stau …in cuiul lor , pusi acolo de Unul care se pricepe .

    Răspunde

  9. Pingback: Angrenaje | B a r z i l a i – e n – D a n

  10. Pingback: Roţi pătrate, Disciplina înstrăinării, “Cela ce face păcatul de la dracul iaste”, Bachianine, Hautboy « La patratosu

Răspunde-i lui ACIDUZZU Anulează răspunsul

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.